Student: Ungureanu Crina

Coordonator: Șlusarciuc Marcela

 Cuprins

 Introduere/Generalitati
 Caracteristici generale
 Sistem politic
 Populatia
 Armata
 Comert si economie
 Aspecte de politica economica
 Grecia si UE
 Bugete si finantare
 Probleme transnationale
 Cocncluzii
 webografie
 Introducere/Generalitati
Grecia şi-a obţinut independenţa de sub Imperiul Otoman în anul 1829. Începând cu cea de-a 2-
a jumătate a secolului al XIX-lea şi continuând cu prima jumătate a secolului al XX-lea, şi-a adăugat
treptat noi teritorii şi insule apropiate, majoritatea cu populaţii vorbitoare de limba greacă.
În Al Doilea Război Mondial, Grecia a fost invadată prima dată de Italia (1940), fiind ocupată
ulterior de Germania (1941-44); luptele au continuat apoi în cadrul unui război civil între susţinătorii
regelui şi anticomunişti, pe de-o parte şi rebelii comunişti.
În urma înfrângerii ultimilor din 1949, Grecia a aderat la NATO în 1952. În anul 1967, un grup
de ofiţeri militari au preluat puterea şi au instituit o dictatură militară care a dus la suspendarea
multor libertăţi politice, iar regele a fost silit să părăsească ţara. În 1974, alegeri democratice şi un
referendum au creat o republică parlamentară care a dus la abolirea monarhiei.
În 1981, Grecia a aderat la EC (în prezent EU) şi a devenit al 12-lea membru al Comunităţii
Economice Europene şi Uniunii monetare în 2001. În 2010, perspectiva grecească asupra datoriei
sale denominate în euro a creat tensiuni severe în cadrul Uniunii Monetare Europene şi a ridicat
problema dacă un membru ar putea să renunţe în mod voluntar la moneda comună sau să fie
eliminată.
 Caracteristici generale

 Capitala: Atena
 Limba oficială: greacă
 Suprafata:
 :: Totala: 131,957 km2
 :: Locul in lume: 96
 :: Uscat: 130,647 km2
 :: Apa: 1,310 km2.
 Stat membru al UE de la: 1 ianuarie 1981
 Moneda: euro Stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 2001
 Spațiul Schengen: Stat membru al spațiului de la 1 ianuarie 2000
 Situarea : in S Europei, in Peninsula Balcanica si o parte din insulele adiacente
 Vecini : Albania, Macedonia, Bulgaria, Turcia, M.Egee, M.Mediterana, M.Ionica
 Populatia : 10 601 000 loc.
 Densitatea populatiei : 80,3 loc./km
 Sarbatoarea nationala : 25 martie (aniversarea proclamarii independentei-;1821)
 Moneda : 1 Drahme
 PIB : 149 000 mil. $
 PIB/loc. : 13 900 $
TERENUL:
cea mai mare parte munţi, cu extinderi geologice în mare, sub formă de peninsule sau lanţuri de insule. Astfel
insulele mării Egee reprezintă piscuri ale munţilor subacvatici.
RESURSE NATURALE:
lignit, petrol, minereu de fier, bauxită, plumb, zinc, nichel, magneziu, marmură, sare, potenţial hidroenergetic.
 Sistem politic

Grecia este o republică parlamentară cu un șef de guvern (primul ministru), care

are cea mai mare putere politică și un șef de stat (președintele), care are
îndatoriri în mare parte ceremoniale. Puterea executivă aparține guvernului.
Seful Guvernului: Alexis Tsipras
Presedintele: Procopis Pavlopulos
 PUTEREA LEGISLATIVĂ: Parlament unicameral sau Vouli ton Ellinon (300
locuri; membri aleşi prin vot popular direct pentru a servi timp de 4 ani).
 PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ Consiliu Judiciar Suprem, Tribunal Suprem
Special ; toţi judecătorii sunt numiţi pe viaţă de către preşedinte, după
consultarea cu un consiliu judiciar.
 PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE: Grecia este
membră a mai multor organizații internaționale, inclusiv Consiliul Europei,
Uniunea Europeană, Uniunea Mediteranei și Națiunile Unite, al cărei membru
fondator este.
 Populatia

Grecia are 10 264 00 locuitori;natalitate 10,1 la mie, mortalitate 9,3 la

mie;popoulatie urbana 63%.Orase principale:Salonic, Patras, Larissa, Iraklion,
Volos.Greci 98%, aromani, turci, albanezi.Circa 3 milioane de greci traiesc in
strainatate.Cele mai populate zone sunt Atica (datorita prezentei conurbatiei
Atena-Pireu), ce grupeaza peste 1/3 din populatia tarii, Campia Macedoniei (peste
200 loc./km*km), Insulele Ionice (Korfu, 155 loc./km*km), Lesbos, Samos, V
Peloponesului(80 loc./km*km).Valori mai scazute ale densitatii populatiei se
intalnesc in Creta (60 loc./km*km), Epir (35 loc./km*km) si E Peloponesului (25
loc./km*km).Valorile cele mai scazute sunt in republica autonoma a calugarilor de
pe Muntele Athos (4 loc./km*km).Culte:ortodoxism 98%, islamism, catolicism,
protestantism.
 HDI Estimările pentru 2016 din 2015: 0.866/Dezvoltare umană foarte ridicată
 Armata

Serviciul militar se bazeaza pe recrutarea cu durata variabila (19 luni in trupele

de uscat si 21 luni in marina si in aviatie). Efectivele militare sunt relativ
importante, pornind si de la pozitia tarii in sist. militar NATO (flancul sudic al
aliantei): 116 000 pers. in trupele de uscat, 19 500 in marina si 30 170 in aviatie.
Acestora li se adauga trupele paramilitare ale jandarmeriei (26 500 pers.) si ale
Garzii Nationale (35 000 rezervisti). Echipamentul militar include, intre altele,
peste 1500 tancuri, 150 elicoptere, 8 submarine diesel, 4 distrugatoare, 11 fregate,
458 avioane de lupta de prod. Americana si franceza cuprinse in 15 escadrile, 17
avioane de transport C 130 Hercules. In 1999 cheltuielile pentru aparare s-au
ridicat la 1220 drahme. In Grecia sunt 2 baze militare ale SUA (420 militari in
august 1999).
 SERVICIUL MILITAR -
VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE:
serviciu militar obligatoriu pentru
categoriile de vârsta între 19 şi 45 de
ani ; în timpul războiului legea
permite recrutarea de la începutul
lunii ianuarie a anului în care recruţii
împlinesc 18 ani, incluzând astfel şi
tinerii de 17 ani; recrutarea la vârsta
de 17 ani este voluntară; obligaţia
serviciului de recrut - 1 an pentru
toate serviciile; femeile sunt eligibile
pentru serviciul militat de voluntariat
(2008)
 Comert si Economie
Economia Greciei este a 34-a (în termeni nominali) și a 42-a (în termenii parității puterii de
cumpărare) din lume, cu 299 sau 304 miliarde de dolari PIB, conform statisticilor Băncii
Mondiale pe anul 2011. Grecia este, în plus, a 15-a economie între cele 28 de state membre ale
Uniunii Europene. În termeni de venit pe cap de locuitor, Grecia se clasează pe locul al 29-lea
sau al 33-lea (în funcție de PIB nominal, respectiv în termenii PPC) din lume la 27.875 de
dolari, respectiv 27.624 de dolari.
Economia sa cuprinde sectorul servicii (85%) și industria (12%), în timp ce agricultura
formează 3% din produsul național brut. Printre cele mai importante sectoare economice se
numără turismul (cu 14,9 milioane de turiști internaționali în 2009, este a șaptea cea mai
vizitată țară a Uniunii Europene și a 16-a din lume de către Organizația Mondială a
Turismului); și navigația comercială (cu 16,2% din capacitatea mondială totală, marina
comercială greacă fiind cea mai mare din lume), în timp ce țara este și un considerabil
producător agricol (incluzând culturile de pește) în cadrul uniunii.
 Cu o economie mai mare decât a tuturor celorlalte țări balcanice la un loc, Grecia este cea
mai mare economie a Peninsulei Balcanice, și un important investitor regionalGrecia este al
doilea cel mai mare investitor străin în Albania, al treilea în Bulgaria, în primii trei investitori
străini în România și Serbia și cel mai important partener comercial și cel mai mare investitor
străin în Macedonia. Băncile grecești deschid o nouă filială în Balcani aproape săptămânal.
Compania greacă de telecomunicații OTE, parte a portofoliului grupului german Deutsche
Telekom a devenit un investitor puternic în fosta Iugoslavie și în alte țări balcanice.
În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Greciei erau: comerțul cu ridicata și
cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (24,5 %);
administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (21,0 %) și activitățile
imobiliare (17,7 %).
56 % din exporturile Greciei se efectuează în UE (Italia 11 %, Germania 8 % și Cipru 6 %).
În afara UE, 5 % din exporturi se realizează către Turcia și 4 % către Statele Unite.
Importurile Greciei provin în proporție de 55 % din celelalte state membre ale UE
(Germania 11 %, Italia 9 % și Țările de Jos 6 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă
cele din China (7 %) și din Rusia (6 %).
 Agenţia naţională de statistică Elstat a anunţat că în 2017 Produsul Intern Brut al
Greciei a înregistrat un avans de 1,4% comparativ cu 2016, mai puţin decât creştere de
1,6% preconizată de Ministerul de Finanţe.
În ultimul deceniu, economia Greciei a mai reuşit o creştere anuală doar în 2014, cu un
avans de 0,7%, însă această relansare a fost subminată de o criză politică astfel că
autorităţile de la Atena au fost nevoite să încheie un al treilea acord de asistenţă cu
creditorii internaţionali.
Datele oficiale publicate de Elstat mai arată că economia grecească a încetinit semnificativ
în ultimul trimestru al anului trecut, când PIB a înregistrat o creştere de 0,1% comparativ cu
trimestrul al treilea, după un avans de 0,4% în trimestrul precedent.
Grecia a intrat într-o criză financiară severă în 2010 şi între timp a fost nevoită să
solicite trei programe de asistenţă internaţională. Ultimul astfel de program ar urma să se
încheie în luna august, după care autorităţile de la Atena se aşteaptă ca Grecia să fie în
măsură să se finanţeze singură de pe pieţele financiare. Cele trei programe de asistenţă au
fost însoţite de măsuri dure de austeritate, în timp ce venitul mediu al grecilor a scăzut cu
aproape un sfert.
În ultimul deceniu Produsul Intern Brut al Greciei a scăzut de la 354 miliarde de dolari
în 2008, la 194 miliarde de dolari în 2016.
 Principala problema economica a Greciei o reprezinta persistenta dificultatilor sectorului de
stat, in pofida aplicarii unor masuri nepopulare, de austeritate; acestea au avut ca efect pozitiv
reducerea, ptr. prima oara dupa 1973, a inflatiei sub 10% anual in 1995. Datoria publica ramane
considerabila, ca si datoria externa, de altfel, care se apropie de 42 md $. Sub raport economic,
Grecia beneficiaza de un insemnat ajutor din partea UE si de destramarea economiilor
centralizate din centrul si E Europei, marindu-si prezenta comerciala si financiara pe pietele
Romaniei, Bulgariei si in spatiul ex-iugoslav.
Comert exterior: prod. industriale, prod. agro-alimentare, prod. petroliere, materii prime si
semifabricate si import: bunuri de capitasl, bunuri de larg consum, combustibili, lubrifianti,
materii prime. Principalii parteneri la export: Germania, Franta, Italia, Japonia si la import:
Germania, Italia, SUA, Franta, Marea Britanie, Olanda, Elvetia.
 Cea mai saraca dintre tarile Uniunii Europene, avand insa un PIB/loc. mai
ridicat decat orice tara din regiune, Grecia dispune de resurse miniere relativ
variate: lignit, bauxita, magneziu, apoi minerale de fier, nichel, petrol, marmura, cu
prod. modeste in general, cu exceptia lignitului, bauxitei, marmurei. Industria,
dezvoltata in ultimele decenii, contribuie cu peste ¼ la formarea PIB, antreneaza 1/5
din populatia activa; produce, intre altele, aluminiu, feroaliaje, nave maritime,
ingrasaminte chimice, ciment, textile, ulei de masline, tigarete, bauturi.
Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur (Pireu, Aspropirgos,
Elefsis etc.), apoi Salonic, Volos si Patras. Agricultura este dominata de sectorul
vegetal. Se cultiva cereale, bumbac, tutun, sfecla de zahar. Culturi specifice sunt
maslinul, cu o larga raspandire teritoriala, vita de vie, citricele. Zootehnia este axata
pe cresterea ovinelor si caprinelor. Este inca bine dezvoltata apicultura, iar pescuitul
se afla in crestere. Agricultura moderna este evidenta in special in marile campii din
N tarii. Grecia dispune de o puternica flota maritima, care, alaturi de turism,
contribuie la acoperirea partiala a deficitului balantei comerciale.
 Aspecte de politica economica
In Grecia, instrumentul national principal de promovare a coeziunii economice
şi sociale este Programul de Investitii Publice (PIP), care finantează proiecte vaste
pentru infrastructurile din transport, educatie, sănătate, cultură şi alte sectoare-cheie
ale economiei, la nivel national şi regional. Majoritatea fondurilor alocate de
Programul de Investitii Publice (PIP) trec prin Cadrul Comunitar de Sprijin (CCS).
Toate regiunile Greciei, din momentul aderării la UE, au apartinut Obiectivului
Prioritar 1 al UE, care promovează dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor a
căror dezvoltare este rămasă în urmă. Greciei i-au fost alocate sume importante din
toateFondurile Structurale şi din Fondul de Coeziune, în cadrul politicii regionale a
UE.
Grecia este o tară cu o varietate geografică importantă, cu regiuni cu o mare
neomogenitate între ele, ca atare există dificultăti în dezvoltare. Grecia este divizată
în 13 regiuni, care se pot împărti în trei categorii: a) cele cărora le apartin centre
urbane mari; b) cele cu venit suficient de mare, cu şomaj relativ scăzut şi cu turism
dezvoltat; c) cele subdezvoltate şi cu o economie în declin.
 După o perioadă de timp de 25 de ani, au avut loc schimbări substantiale în
ceea ce priveşte statutul regiunilor Greciei, ca de exemplu ieşire reală din
obiectivul 1 a 5 dintre ele. Procesul de sprijin al politicilor nationale se
realizează prin asistenta structurală, pe baza obiectivelor prioritare, initiativelor
comunitare, cu scopul identificării de solutii commune pentru probleme care
afectează întreaga Uniune, a actiunilor inovatoare pentru a fi testate noi idei şi
abordări pentru dezvoltarea regională socială şi economică, a instrumentelor de
preaderare.
 Grecia si UE
 Parlamentul European are 21 de membri din Grecia.
 Consiliul UE
Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a
adopta norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de
politică abordat, diferiți reprezentanțiCăutați traducerile disponibile pentru linkul
precedent ai guvernului grec participă în mod regulat la reuniunile Consiliului.
Președinția Consiliului UE i-a revenit Greciei în perioadele:
iulie - decembrie 1983 | iulie - decembrie 1988 | ianuarie - iunie 1994 | ianuarie - iunie
2003 | ianuarie - iunie 2014
Comisia Europeană
În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de Grecia este Dimitris. El are
ca portofoliu migrația, afacerile interne și cetățenia.
 Bugete și finanțare

Relația financiară dintre Grecia și UE (2016):

Cheltuielile UE în Grecia: 5,850 miliarde

EUR
Cheltuielile UE în Grecia ca procent din
venitul național brut (VNB) al acestei țări:
3,32 %
Contribuția Greciei la bugetul UE: 1,509
miliarde EUR
Contribuția Greciei la bugetul UE ca procent
din VNB-ul său: 0,86 %
 Probleme Transnationale

 DISPUTE – INTERNAŢIONALE: Grecia şi Turcia continuă discuţiile

pentru rezolvarea disputelor maritime, aeriene, teritoriale şi de delimitare a
platoului continental în Marea Egee; problema Ciprului cu Turcia, Grecia
respinge utilizarea numelui Macedonia sau Republica Macedonia; migrarea în
masă a albanezilor şomeri rămâne în continuare o problemă pentru ţările
dezvoltate, în special pentru Grecia şi Italia
 DROGURI ILEGALE: o poartă spre Europa pentru contrabanda cu canabis
şi pentru traficanţii de heroină din Orientul Mijlociu şi Asia de sud-vest şi
precursori chimici la est; tranzit cu cocaina din America de Sud sau
consumarea lor în Grecia; spălare de bani legată de traficul de droguri şi de
crimă organizată.
 Cocluzii
Grecia a intrat în Uniunea Europeană şi apoi a aderat la Euro “pe burtă,” măsluind
rapoarte economice. E drept, nu e vina grecului de rând, ci a politicienilor, iar astea
sunt consecinţele. Însă asta nu înseamnă că nu puteau fi mai atenţi la modul în care a
decurs economia sau că nu puteau să implementeze nişte reforme la timpul potrivit.
Grecii au sisteme de ajutor social care nu sunt nicăieri, nici măcar în ‘socialistele’ țări
nordice, și au și o problemă cu corupția și clientelismul, mai degrabă inexistente
acolo. Dacă ei au parte de austeritate, atunci mai bine de jumătate din eurozonă
trăiește de-a dreptul spartan. Grecia, este un stat care sigur merita investii insa acestea
trebuie bine gestionate de catre politicieni. Pana acum insa politicienii greci nu au
reusit sa infaptuiasca reforme care sa faca fata datoriilor enorme a tarii. Problema
Greciei privitor la datoriile externe majore este de actualitate si dupa parerea mea
aceasta si-a stricat imaginea la nivel international si ii va fi pe viitor mai greu sa
capete increderea creditorilor, sponsorilor etc.
 Grecia nu datorează bani doar către FMI şi BCE, ci şi către ţări precum
Germania sau Franţa. Din cauza lipsei de reforme din ultimii şapte ani, de când a
lovit criza, Europa nu a văzut nici o garanţie că îşi va recupera banii. Practic,
Grecia nu prezintă nici un fel de încredere în faţa creditorilor.
Italia, Portugalia sau Spania, sunt ţări care au “bonitate,” adică sunt credibile,
iar când a fost cazul impunerii unor măsuri de austeritate, au fost puse în aplicare.
În plus, diferenţa dintre Grecia şi celelalte state e că celelalte state au multe datorii
între ele, pe care şi le pot anula, pe când Grecia nu prea a împrumutat pe nimeni şi
n-au ce să-i taie.