UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIŢANU"

CATEDRA DE ODONTOLOGIE, PARADONTOLOGIE ȘI PATOLOGIE ORALĂ

”Metode de tratament al periodontitelor”

Student: Grosu Veronica

Grupa S1308
Profesor:Svetlana Popa
Asist. univ.
Tratamentul parodontitelor apicale cronice constitui una din probleme importante
ale stomatologiei contemporane. În literatura de specialitate au fost propuse metode
şi remedii noi în tratamentul conservator al parodontitelor apicale acute și cronice.
Însă aceste metode nu totdeauna asigură efectul scontat, deoarece afecţiunile
periodonţiului apical pot decurge timp îndelungat fără manifestări subiective, deci
procesul patologic progresează. Se cere asocierea metodelor de tratament.

Tratamentul periodontitelor se poate realiza prin mai multe metode:

 conservative;
 conservativ-chirurgical;
 chirurgicala.
 Tratamentul conservator al parodontitei
Metode conservatorii de tratament se bazează pe acţiunea antibioticilor şi a substanţelor antiseptice
asupra conţinutului canalelor radiculare, cu o izolare ulterioară a lor de periodonţiu.

Tratamentul conservativ-chirurgical al parodontitei

Acestea permit sa se pastreze dintele in intregime sau o parte a acestuia.
Se aplica urmatoarele metode de tratament:
1.Rezectia apexului radicular
2.Separatia corono-radiculara
3.Hemisectia sau amputatia radacinii
4.Replantatia dintilor.

Tratamentul chirurgical
1.Extirparea dintelui.
 Tratamentul parodontitelor apicale acute

Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in :

1.-eliminarea acuzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de catre o afectiune pulpara simpla sau complicata;

2.-asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator.

Metoda de tratament aleasa depinde de:

-forma anatomo - clinica a parodontitei apicale,

-stadiul evolutiei sale,

-conditii topografice locale,

-starea generala a pacientului.

Ca adjuvant se indica tratamentul medicamentos, administrat:

-pe cale orala ( mai ales in formele cu alterarea starii generale ), sau

-pe cale locala ( in parodontitele hiperemice).

In parodontitele exsudative tratamentul medicamentos se face pe cale endodontica, numai dupa ce s-a realizat drenajul si cedarea
fenomenelor acute.
 Tratamentul conservativ
 Avantajul principal al metodelor de tratament conservator al parodontitelor apicale este
păstrarea dintelui şi a funcţiilor sale.
 Dezavantajele de bază sunt: procentul mic cauzelor de vindecare completă, focarul
inflamator de multe ori se menţine (А.И. Марченко, 1967, afirmă că o vindecare completă a
parodontitelor apicale cronice, prin metode conservatorii, se observă numai la 1/3 din
pacienţii trataţi).

Factori care influiențează alegerea tacticii de tratament:

Factori generali: Tratamentul se poate realiza la pacienţi
sănătoşi clinic, sau la
pacienţi cu o formă uşoară de boală de focar
Factorii locali:
 Valoarea masticatori şi protetică a dintelui. În cazul arcadelor integre şi cu un singur proces de gangrenă,
este preferabil tratamentul conservator. În edentaţii sub totale maxilare sau mandibulare, la care
stabilitatea protezei mobile poate fi împiedicată de prezenţa unui dinte, se preferă extracţia.
 Topografia dintelui. Dinţii situaţi în porţiunea distală a arcadei dentare, la pacienţii cu deschiderea mică a
cavitaţii bucale, molarii ce minte, dinţii ectopici, nu se tratează decât în situaţii excepţionale.
 Integritatea coronară. Beneficiază de tratament dinţii care, în urma tratamentelor, pot fi reconstituiţi prin
mijloace obişnuite sau prin reconstituiri. Dinţii la care procesul carios a avansat mult înspre rădăcină
dăunând rezistenţei acesteia, dinţii care pereţii canalelor radiculare nu mai prezintă rezistenţă după
tratamentul mecanic, dinţii cu perforaţii radiculare, nu beneficiază de tratament.
 Starea parodonţiului marginal. Dinţii cu pungi gingivo-osoase adânci şi mobilitate de gradul II sau III nu
beneficiază de tratament conservator.
 Calitatea rădăcinii. Datele asupra calităţii rădăcinii sunt furnizate de radiografie. Tratamentul conservator
se poate realiza la dinţii cu rădăcinile drepte sau cu curburi ce pot fi depăşite, canale fără corpi străini, cu
o implantare bună şi la cei cu osteite apicale cronice ce beneficiază de tratament conservator.
Tratamentul conservator al parodontitelor apicale, include etape obligatorii, cu
consecuvitatea respectivă. Societatea Europeană de endodonţie, încă în 1986, a
acceptat o Decizie-Protocol pentru medic practician.
Acest Protocol include următoarele recomandări:
1.Istoricul medical şi dentar ca surse importante pentru stabilirea diagnosticului.
2.Diagnosticul şi planul de tratament cu prioritatea pentru dintele dat.
3.Prepararea cavitaţii carioasă.
4.Izolarea dintelui cu diga pentru a preveni deglutiţia sau aspiraţia instrumentelor
endodontice.
5.Îndepărtarea plafonului camerei pulpare cu crearea accesului către orificiile de intrare în
canalele radiculare.
6.Estimarea lungimii de lucru a canalului radicular:
Prepararea canalului până la constricţia apicală, situata la aproximativ 1-1,5 mm de
apexul radiologic;
Determinarea lungimii de lucru a canalului dentar.
7.Prepararea canalului radicular:
Îndepărtarea tuturor reminiscenţelor pulpare.
Eliminarea bacteriilor din canal.
Modelarea anumitei forme a canalului radicular.
 8.Irigaţia canalului cu soluţii:
Hipoclorit de sodiu (2,5-3%).
Ser fiziologic, apă sterilă.
 9.Utilizarea medicamentelor întru menţinerea în interiorul canalului a
unui mediu bactericid sau bacteriostatic.
 10.Aplicarea hidroxidului de calciu, care ajută la formarea unei
bariere calcificate la rădăcinile neformate şi la perforaţiile coronare
şi radiculare.
 11.Selectarea materialelor de obturaţie reieşind din exigenţele
propuse de Grossman.
 12.Obturarea spaţiului endodontic.
 13.Evaluarea efectului tratamentului endodontic ca criteriu de
reuşită:
Absenţa durerilor, edemului, fistulelor;
Radiologic - ţesutul periapical normal
Sterilizarea canalelor radiculare şi a canaliculilor dentinare: Distrugerea microflorei
endodontice se poate face prin două procedee:
1.Chimice, prin medicaţie endodontică, aplicată topic;
2.Fizico-chimice, prin diatermie, ionoforeză şi insuflaţii de medicamente în stare gazoasă.
Medicaţia endodontică folosita pentru dezinfecţia canalelor radiculare cuprinde clase diverse de compuşi
chimici, fiind clasificată în:
 Antiseptice (uleiuri, compuşi fenolice, săruri de metale grele, aldehide, halogeni, compuşi cautemari de
amoniu etc.);
 Antibiotice şi chimio terapeutice (sulfamide, metranidazol, chinolone);
 Corticoizi;
 Enzime;
 Hidroxid de calciu
 Tratament conservativ-chirurgical
Chiuretajul apical
Urmareste indepartarea tesuturilor patologice din focarul periapical si o parte din treimea apicala a radacinii.
Indicatii - mai ales la:
-monoradicularii cu parodontita apicala cronica fistulizata,
-dintii cu obturatie de canal cu depasire mare.
Timpii operatori sunt:
1.-anestezia,
2.-incizia in linie directa a mucoperiostului din dreptul apexului dintelui respectiv,
3.-trepanarea osului cu o freza sferica de dimensiuni mari cu turatie redusa si racire permanenta, pana se simte
senzatia de cadere in gol.
4.-indepartarea tesutului de granulatie si a unei portiuni din apexul radicular cu freza sferica sau cilindrica.
5.-in final se va face sutura mucoperiostului.
Se foloseste rar pentru ca nu ofera o buna vizibilitate directa a campului operator.
Obturatia de canal se realizeaza intraoperator cand se reuseste uscarea canalului radicular, sau se aplica un
pansament antiseptic ocluziv si obturatia se amana pentru sedinta urmatoare.
 Rezecția apicală
Indicatii
1.dintii la care dupa rezectie raman 2/3 din radacina intacta in alveola,
2.la dintii frontali, premolari, radacinile vestibulare si cea palatinala a molarului I superior,
3.in imposibilitatea efectuarii tratamentului endodontic datorita unor anomalii radiculare precum:
-curburi accentuate,
-radacini in clopot sau
-radacini in baioneta, etc.
4.cand exista corpi straini pe canal ce nu pot fi indepartati:
-ace rupte,
-materiale de obturatie de canal, etc.
5.-leziuni osteitice apicale ce nu beneficiaza de tratament endodotic:
-granulom chistic,
-abces apical cronic,
-parodontite apicale cronice difuze progresive Partsch, etc.
6.-persistenta secretiei pe canal cu toata corectitudinea tratamentului endodontic efectuat,
Metoda presupune un procedeu de chirurghie endodontica, prin care se realizeaza
indepartarea operatorie:
-a portiunii apexului radacinii,
-cu eliminarea deltei apicale, -concomitent cu chiuretarea tesuturilor patologice
periapicale,
-realizarea intraoperator a unei obturatii de canal etanse, care poate fi anterograda
sau retrograda.
In principiu rezectia apicala se poate aplica in toate leziunile periapicale inaccesibile
unui tratament endodontic corect.
Daca indicatia si tehnica chirurgicala sunt respectate in totalitate, iar obturatia de
canal este perfect etansa, succesul terapeutic prin vindecarea in totalitate a
procesului patologic periapical, va fi cu certitudine realizat.
 Premolarizarea

Consta in indepartarea hemi-coroanei unui molar inferior impreuna cu radacina

M sau D, care nu poate fi tratata endodontic, restul molarului fiind folosit in
scop protetic. Se realizeaza prin separarea coroanei dentare in sens V.O. si
extractia unei jumatati de coroana, impreuna cu radacina respectiva afectata.
 Extractia dintelui
Aceasta se face cu scopul indepartarii tesutului patologic
periapical prin chiuretare dupa efectuarea extractiei.
Indicatii
1.La modul general extractia este indicata pentru:
a.)-toate cazurile in care nu se poate face tratament
endodontic,
b.)-cand celelalte metode chirurgicale sunt
contraindicate.
2.La modul particular, in parodontitele apicale cronice extractia
dintelui se indica dupa cum urmeaza:
-la molarii cu canale curbe care nu se pot permeabiliza,
-la molarii situati prea distal cu imposibilitatea de a crea accesul
corect al acelor de canal in axul lung al dintelui,
-la molarii care au in spatiul endodontic corpi straini ce nu pot fi
indepartati,
-dintii extopici fara valoare protetica,
-cai false ce impiedica permeabilizarea canalelor,
-perforatii ale podelei camerei pulpare,
-esecurile tratamentelor endodontice anterioare la molari,