Educatie timpurie.

Problematica
dezvoltării globale şi individuale a
copilului mic

Conf.dr. Laura Elena CIOLAN

Universitatea din Bucuresti

Departamentul pentru Formarea Profesorilor
Alte idei......-1
 Flexibilitate, empatie, devotement
 Preluarea rolului de parinte
 Dragostea pentru copii
 Disponibilitate totala pentru copil
 Copilul “bibelou”
 Evaluarea corecta a copilului
 Formam caracterul, nu competente
 Mama "sa ia locul” profesorului
Alte idei...........-2
 Ce rol au parintii? De ce decid ei calitatea
profesorului?????

 Reprezentantul parintilor nu poate sa faca

nimic in sens personal

 Metode creative de lucru

 Parintele recalcitrant la orice subiect

 “Se pliaza” pe nevoile copilului meu
Teme de dezbatere

1. Educaţia timpurie: doar o

schimbare de concept?

2. Instituţiile educaţiei timpurii:

organizare şi funcţionare

3. Cadrul didactic: de la teorie la

practica profesională
Strategia Nationala privind E.T.-1
 Cercetările în domeniul educaţiei timpurii
preşcolare au evidenţiat corelaţii puternice
între frecventarea grădiniţei şi
comportamente copiilor ca elevi. Mai
concret, remarcăm:
 efectele pozitive asupra viitoarei integrări
sociale şi reducerea comportamentelor
deviante precum şi a eşecului şcolar;
 descoperirea de către fiecare copil a
propriei identităţi, a autonomiei şi
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
Strategia Nationala privind E.T.-2
 dezvoltarea abilităţilor sociale prin
interacţiunile generate de mediul de
învăţare;
 progresul semnificativ în plan intelectual
pentru copii, indiferent de mediul din care
provin;
 comportamente centrate pe sarcină;
 dezvoltare socio-emoţională;
 motivaţie şi atitudini pozitive faţă de
învăţare. (Pre-School Education in the European
Union. Current Thinking and provision, 1995, în
„Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar“,
M.E.C.T., 2008)
 Programele de educatie timpurie

Beneficiile programelor de
educatie timpurie: comunitate,
parinti, copii, profesori, societate in
sens larg, economie, dezvoltarea
stiintei
Argumente si premise (1)

 “Educatie globala si functionala din

perspectiva curriculara”
 “Pedagogie a actiunii si a
comunicarii centrata pe copil, ca
autor al devenirii”
 “Abordare stiintifica a copilului in
organizarea si realizarea procesului
de invatare
 Sprijin psihopedagogic acordat
fiecarui copil
Argumente si premise (2)
 Studierea fenomenului educational sub
toate aspectele pe care le exercita factorii
educatiei asupra dezvoltarii copilului in plan
cognitiv, afectiv-motivational si
comportamental
 Studierea si analizarea/reflectarea asupra
modului de organizare si structurare a
situatiilor educative in vederea solicitarii la
maximum a potentialului copilului
 Optimizarea educatiei la varstele mici prin
analiza tuturor factorilor implicati
Programe de educatie timpurie -
dimensiuni internationale

 Valoarea si importanta programelor

de educatie timpurie
 Rol determinant al primelor
experiente de invatare si relationare
 Valorizare si potentare a
diferentelor dintre copii
 Flexibilizarea invatarii si set de
interventii educative adecvate
varstei mici
 Beneficiile programelor de
educatie timpurie(1)
 Pentru copii: psihosocial, sanatate, progres,
performanta;

 Pentru adulti: cunoastere generala, atitudine si practici,

relatii, angajare;

 Pentru comunitate. Mediu fizic, participare sociala,

institutii, efectivitate/capacitate;

 Pentru societate: calitatea vietii.

 Beneficiile programelor de
educatie timpurie(2)- tendinte

 Politicile de dezvoltare la varstele mici sunt legate de

reforme politice, economice si sociale;
 ”Educatia si protectia copilului mic nu reprezinta o scoala
la dimensiuni reduse”;
 ”Asigurarea supravegherii copilului mic, fara asteptari de
educationale”;
 ”Gradinita ofera un program de pregatire a copilului
pentru scoala”;

 Noi dimensiuni ale programelor de educatie

timpurie: acces, abordare globala, responsabilitate
institutionala.
 Educatia timpurie- un slogan politic
 UNICEF, 2002, lanseaza cerinta celor zece actiuni
necesare pentru cresterea calitatii vietii copilului:
1. Nici un copil sa nu fie exclus!

2. Copiii mai intâi!

3. Ingrijire pentru fiecare copil!

4. Sa luptam cu HIV/SIDA!

5. Sa oprim exploatarea si lovirea copiilor!

6. Sa ascultam ce spun copiii!

7. Sa dam educatie fiecarui copil!

8. Sa protejam copiii de război!

9. Sa protejam Pamântul pentru copii!

10. Sa luptăm impotriva sărăciei si să investim în

copii!
 1. Educaţia timpurie: doar o schimbare
de concept?
 1990 – Congresul Mondial pentru Copii şi Conferinţa
Mondială despre Educaţia pentru Toţi (Jomtien,
Thailanda)
 Fiecare persoană – copil, tânăr şi adult trebuie să fie
capabilă să beneficieze de oportunităţile educaţionale
proiectate pentru a-i satisface nevoile de bază privind
învăţarea. (...)

 Educaţia timpurie implică o nouă abordare a copilului şi a

nevoilor acestuia – nevoia de învăţare în mod special.
“Adultul trebuie să îl pună în situaţii de învăţare, să îl ghideze şi
să îl încurajeze în demersul lui de a cunoaşte lumea”

ET = domeniu de studiu relativ nou, integrat: sănătate şi nutriţie,

dezvoltarea familială şi comunitară, dezvoltarea femeii,
psihologia dezvoltării, sociologia, antropologia...
 Copilăria şi educaţia timpurie (1)
 “Copilăria timpurie” este definită ca perioada din viaţa
copilului de la concepţie pănă la vârsta de 7-8 ani.

 Învăţarea: manipularea de obiecte, explorarea lumii

înconjurătoare, experiementare, încercare şi eroare în
mediu sigur şi stimulativ (learning by doing).

 Dezvoltarea pre-natală este inclusă – continuitatea

experienţelor pentru copil

 Perioada cea mai rapidă de dezvoltare a creierului:

primii doi ani de viaţă (funcţii intelectuale, emoţionale,
fizice / imunologice şi sociale importante)
 Copilăria şi educaţia timpurie (2)
 Îngrijirea – specificul adăugat pentru a surprinde
caracteristicile programelor adresate ante-preşcolarilor

 Definiţia actuală: proces prin care se creează un “mediu

care îi capacitează” pe copii, care le poate sprijini
dezvoltarea optimală.

 Mediu sănătos şi sigur

 Interacţiuni suportive şi afective
 Stimulare
 Protecţie
 Timp
 Copilăria şi educaţia timpurie (3)
 Dezvoltarea: ansamblul proceselor de schimbare prin
care copilul ajunge să dobândească niveluri tot mai
complexe de mişcare, gândire, sentimente şi interacţiune
cu oamenii şi obiectele din mediul său de viaţă.

 Dezvoltarea copilului constă atât în evoluţia

caracteristicilor determinate biologic, cât şi în formarea
trăsăturilor prin învăţare şi experimentare.

 Învăţarea este crucială în dezvoltare, fiind înţeleasă ca

proces de asimilare de noi cunoştinţe, de formare de
deprinderi, competenţe, atitudini şi valori prin
experimentare, observare, reflecţie...
 Educatia si dezvoltarea de la
nastere la 3 ani
 Dezvoltarea prenatala
 Dezvoltarea cerebrala la copiii mici
 Efectele alimentatiei si alaptarii
sanatoase
 Dezvoltarea limbajului si intelegerea
comunicarii cu ceilalti
 Atasamentul si diferentele
individuale de temperament
 Semnificatia diversitatii culturale
(constiinta de sine)
Educatia si dezvoltarea de la 3 la
6/7 ani (1)

 Extinderea orizontului restrans al

familiei(conditii de viata si cerinte
noi, influente diverse)
 Jocuri sarace in continut, elementul
imitatei cel mai fracvent
 La inceput de prescolaritate,
perceptia, memoria, gandirea sunt
legate de actiune, nu au caracter
sistemic dar evolueaza intr-un ritm
accelerat
Educatia si dezvoltarea de la 3 la
6/7 ani (2)
 3-4 ani: cresterea intereselor, a
aptitudinilor implicate in satisfacerea
dorintei de explorare; instabilitate
psihomotorie; dependenta de mediul
familial; se face trecerea de la satisfacerea
necesitatilor imediate la activitati mai
complicate ca satisfacere a trebuintelor
psihologice; procese cognitive dependente
de actiune;limbaj situativ;instabilitate
afectiva si motorie
Educatia si dezvoltarea de le 3 la
6/7 ani (3)
 4-5 ani: dezvoltarea autonomiei;
receptivitate la specificul mediului de viata;
ritmul accelerat al socializarii; jocul are
caracter colectiv si este atasat de
experienta sociala acumulata de copil;
procese intelectuale care se desprind de
realitate si devin procese independente; se
dezvolta limbajul, memoria activa,
capacitatea de concentrare a atentiei la 14
min; se constituie si se dezvolta trebuinta
de expresie artistica ca dorinta de
identificare
Educatia si dezvoltarea de 3 la 6/7
ani (4)
 5-6/7 ani: diferentierea comportamentului
si a conduitei fata de alte persoane;
activitatile sustinute din gradinita modifica
atitudinea fata de realitatea fizica si cea
emotiala; capacitatea de invatare se
extinde, este activa si asociata intereselor
de cunoastere; perceptia devine pricepere
prin observatie si exersari; apar forme ale
gandirii logice; atentie voluntara de durata
 2. Instituţiile educaţiei timpurii:
organizare şi funcţionare (1)
 Racordarea la social
 Promovarea diversităţii culturale
 Calitatea pregătirii personalului
didactic
 Managementul schimbării
 Organizarea spaţiului de joc
 Principiile fundamentale ale educaţiei
timpurii
Instituţiile educaţiei timpurii: organizare
şi funcţionare (2)

 Individualizarea şi diferenţierea
educaţiei timpurii
 Relaţia educaţie – copil – joc
 Flexibilitate şi creativitate în
abordarea situaţiilor educaţionale
 „Părintele ca educator”
Deschiderea la schimbare culturală (2)

 Cooperarea cu comunitatea

 Centrare pe calitatea serviciilor

 Iniţiativă şi capacitate de inovare

 Flexibilitate şi dezvoltare prin

proiecte
3. Cadrul didactic: de la teorie la
practica profesională
 Competenţe psihopedagogice –
proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor
specifice procesului de învăţare; cunoaşterea,
consilierea şi asistarea dezvoltării copilului

 Competenţe sociale –
interacţiuni sociale cu copiii şi grupurile de copii

 Competenţe manageriale –
organizarea şi conducerea grupei de copii
Cerinţe pentru cadrul didactic (1)
 Să coreleze programele educative cu particularităţile
copiilor şi ale grupei/clasei;
 Să analizeze / evalueze şi să folosească resursele
existente şi să le îmbogăţească;
 Să coreleze activitatea individuală cu cea în grupuri
mici şi cu grupa/clasa întreagă;
 Să identifice obiectivele de dezvoltare ale
grupei/clasei / ale fiecărui copil;
 Să amenajeze spaţiul educativ;
 Să se autoevalueze periodic, în manieră reflexivă;
 Să-şi perfecţioneze practicile şi să-şi împărtăşească
experienţa celorlalti colegi;
 Să promoveze climatul pozitiv în educaţie;
 Să comunice efectiv şi eficient cu copiii, cu părinţii,
cu colegii,etc.;
 Cerinte pentru cadrul didactic (2)
 Proiectarea si organizarea activitatilor directe si
indirecte
 Construirea ocaziilor de joc
 Revalorizarea jocului in actul educational
 Roluri noi pentru cadrul didactic
 Activitatea cu fiecare copil in parte
 Atitudine flexibila fata de copil si actul
educational
Practica pedagogică/ Formare
profesionala

 Componenta pedagogică
 Cercetarea (modelul research-based teacher
education – Finlanda)

 Componenta complementară
(consilierea şi educaţia copiilor cu CES, comunitate,
ONG, media în educaţie etc.)
 Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: (1)

 Din punct de vedere institutional,

invatamantul adresat copiiilor pana
la 6-7 ani cuprinde:
 cresele (pot fi atat de stat, cat si
particulare) care vizeaza copii intre
0 si 3 ani:
 grupa mica, pana la implinirea
varstei de un an;
 grupa mijlocie, intre un an si 2 ani;
 grupa mare, intre 2 ani si 3 ani.
 Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: (2)

din personalul care lucreaza in cresele

de copii: “ingrijitoarea” sau ,in
unele cazuri, “instructorul de
educatie”-se ocupa, complementar,
de stimularea si dezvoltarea
copilului prin jocuri si activitati
specifice varstei. Unii instructori de
educatie sunt absolventi ai Scolii
Normale( liceu pedagogic)
 Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: (3)

Unii instructori de educatie lucreaza in

crese datorita faptului ca postul
ocupat anterior s-a desfintat sau nu
au ocupat post in invatamantul
prescolar
Ingrijitoarele au studii elementare,
unele dintre ele studii liceale.
Institutional, invatamantul adresat
copiiilor pana la 6-7 ani
cuprinde:(5)

 Centre de zi pentru copii sub 6 ani,

aflati in situatie de risc, coordonate
de Directia Judeteana de Asistenta
Sociala si Protectie a Copilului;
 Centre de zi sau grădiniţe
particulare pentru copiii sub 6 ani,
aprobate de MECT, care oferă
exemple de bună practică în
domeniu;
 Accente noi prezente în curriculumul
revizuit

1. Diversificarea strategiilor de
predare-învăţare-evaluare
2. Mediul educaţional
3. Rolul familiei
4. Conceptul de dezvoltare
globală a copilului, accentuează
importanţa domeniilor de
dezvoltare a copilului
Provocare…

 Grădinița de vis…
 Profesoara de excelență..
 Copilul minunat...
 Mediul educațional ca un paradis...
• Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire
pentru educaţia formală, asigură intrarea copilului
în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul
vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a
învăţa.
• Investiţia în educaţia timpurie este cea mai
rentabilă investiţie în educaţie;
• Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de
învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele
dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora
ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi
produc în timp deficienţe mai mari, oportunităţi de
învăţare ratate sau slab valorificate.
Prezentul curriculum se remarcă prin:
• extensie;
• echilibru
• relevanţă;
• diferenţiere
• progresie şi continuitate;
• Domeniile experienţiale sunt
adevărate „câmpuri cognitive
integrate” (L.Vlăsceanu) care
transced graniţele dintre discipline
şi care, în contextul dat de
prezentul curriculum, se întâlnesc
cu domeniile tradiţionale de
dezvoltare a copilului.
 DOMENIILE EXPERIENŢIALE

1. Domeniul estetic şi 1. Domeniul

creativ psihomotric
2. Domeniul om şi societate
3. Domeniul limbă şi
2. Domeniul limbajului
comunicare
4. Domeniul ştiinţe 3. Domeniul socio-
emoţional
5. Domeniul psiho-motric

4. Domeniul cognitiv
are o structură pe două niveluri de
vârstă şi, în contextul unei învăţări
centrate pe copil, încurajează
eterogenitatea (abandonarea
sistemului de constituire a grupelor
pe criteriul cronologic).
 Planul de învăţământ,
ca şi domeniile experienţiale prezentate
anterior, permite parcurgerea
interdisciplinară,
integrată a conţinuturilor propuse
şi asigură libertate cadrului didactic
în planificarea activităţii
zilnice cu preşcolarii.
1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare
sistemică,
2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de
învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi
3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina
zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi
activităţile/situaţiile de învăţare, special create.
4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter
planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul
didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum.
5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ
sunt:
a) Activităţile pe domenii experienţiale
b) Jocurile şi activităţile didactice alese
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile
din perioada după-amiezii
 Intervalul de vârstă Categorii de activităţi de
învăţare
Nr.de activităţi/săptămână
Nr.ore/tură, din norma
cadrului didactic,
dedicate categoriilor
de activităţi din planul
de învăţământ

ON* OP/OS*

37 – 60 luni (3,1 - 5 ani) Activităţi pe domenii 7 +7 2h x 5 zile = 10h

experienţiale

Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h

Activităţi de dezvoltare 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h

personală

TOTAL 22 + 22 25 h

61 – 84 luni (5,1 - 7 ani) Activităţi pe domenii 10 + 10 3h x 5 zile = 15h

experienţiale

Jocuri si activităţi didactice alese 10 +5 1h x 5 zile = 5h

Activităţi de dezvoltare 6 + 11 1h x 5 zile = 5h

personală

TOTAL 26 + 26 25 h
6. Jocul este activitatea fundamentală a
copilului;
7. Programul anual de studiu se va organiza în
jurul a şase mari teme;
8. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7
proiecte;
9. O activitate cu copiii durează între 15 şi 45
de minute;
10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate
cu copiii variază în funcţie de tipul de
program ales de părinţi.
11. pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani,
categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza
îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare,
negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea
treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele
de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani, accentul se va
deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa
socială a acestuia.
12 . În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o
activitate sau un moment/secvenţă de mişcare
13. Activitatea didactică a profesorului se compune din 5
ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum
10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate
metodică
14. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de
educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind
activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a
activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul
naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile
copiilor.
 Descrierea temei
O explorare a naturii umane, a
convingerilor şi valorilor noastre, a
corpului uman, a stării de sănătate proprii
şi a familiilor noastre, a prietenilor,
comunităţilor şi culturilor cu care venim în
contact (materială, fizică, sufletească,
culturală şi spirituală), a drepturilor şi a
responsabilităţilor noastre, a ceea ce
înseamnă să fii om.
 Descrierea temei
O explorare a lumii fizice şi materiale, a
universului apropiat sau îndepărtat, a
relaţiei cauză-efect, a fenomenelor
naturale şi a celor produse de om, a
anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi
tehnologiei.
 Descrierea temei
O explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe
Pământ, cu identificarea factorilor care întreţin viaţa,
a problemelor lumii contemporane: poluarea,
încălzirea globală, suprapopularea etc.
O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a
istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei din
perspectivă locală şi globală, a căminelor şi a
călătoriilor noastre, a descoperirilor, explorărilor, a
contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia
noastră în timp şi spaţiu.
 Descrierea temei
O explorare a modalităţilor în care
comunitatea/individul îşi planifică şi organizează
activităţile, precum şi a universului produselor
muncii şi, implicit, a drumului pe care acestea îl
parcurg .
O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor
umane, a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a
forţei de muncă şi a impactului acestora asupra
evoluţiei comunităţilor umane, în contextul formării
unor capacităţi antreprenoriale.
 Descrierea temei

O explorare a felurilor în care ne

descoperim şi ne exprimăm ideile,
sentimentele, convingerile şi valorile,
îndeosebi prin limbaj şi prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului
cultural naţional şi universal.
 Descrierea temei

O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a

gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare personală.
O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii sociale
a acesteia (Munca - activitatea umană cea mai importantă,
care transformă năzuinţele în realizări). O incursiune în
lumea meseriilor, a activităţii umane în genere, în vederea
descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei
valori şi a încurajării stimei de sine.