COLEGIUL TEHNIC “LAZĂR EDELEANU” MUNICIPIUL PLOIEȘTI

Arta de a trăi o viața sănătoasă

Îndrumător Eleva:
Prof. ing. Coarfă Elena Grigore Ioana Antonia
 La nivelul organismelor vii toate procesele vitale (respiraţie,
circulaţie, digestie, etc.) precum şi toate activităţile se efectuează pe
baza unor cheltuieli energetice susţinute de ingestia unor substanţe
nutritive care se găsesc în mediul extern şi poartă numele de alimente.

ALIMENT
este orice produs care:
• introdus în organism contribuie la realizarea proceselor sale vitale,
• asigură creşterea şi refacerea celulelor,
• susţine energetic orice activitate,
• nu este dăunător sănătăţii
poate dăuna sănătăţii dacă
• este alterat
• este contaminat
TROFINELE
- sunt substanţe nutritive care alcătuiesc alimentele
- sunt: proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, vitaminele şi apa
- rolul trofinelor în organism poate fi:
energetic: glucide, lipide, proteine;
plastic: proteine şi unele săruri minerale (calciu, fosfor, magneziu,
natriu, clor, potasiu);
catalitic (intervenind în reglarea unor reacţii chimice) : vitaminele,
unele săruri minerale (fier, cobalt, iod, etc.) şi apa.
 În funcţie de
capacitatea organismului
de a-şi sintetiza trofinele
necesare susţinerii vieţii, ele
se clasifică în:
> Esenţiale
> Neesenţiale
Alimentaţia bogată în
calorii, grăsimi, dulciuri, la care
se adaugă consumul de
alcool, obiceiul de a fuma şi
de a fi sedentar, reprezintă
factori de risc pentru sănătate
ce determină apariţia aşa-
ziselor boli moderne:
obezitatea, diabetul zaharat şi
diferite boli ale inimii.
 Cerealele
 Astăzi, cerealele sunt concepute ca fiind o masă perfectă pentru
începutul unei zile pline de energie şi vitalitate. În general, procedeul
producerii de cereale este simplu. Seminţele sunt transformate în făină,
coapte, amestecate cu alte ingrediente (apă şi agenţi de
aromatizare), apoi uscate şi măcinate mărunt, cum ar fi cele de tip
musli, sau sub formă de fulgi, gătite apoi pentru a gelanitiza amidonul şi
transformate, în final, în granule uşor digerabile.
 Cele mai consumate cereale de la noi sunt: cele sub forma de fulgi de
porumb, cele integrale, de tip Cheerios și de tip Granola.
 ÎDin punct de vedere al sănătăţii, studiile arată că un consum regulat
de cereale (de exemplu, o dată pe zi, la micul-dejun) poate să aibă
efecte benefice asupra sănătăţii şi să conducă la o greutate
corporală echilibrată, datorită cantităţii de vitamine pe care îl conţin şi
a conţinutului scăzut de grăsime.
 Legumele
 În fiecare zi, pentru echilibrul organismului nostru, avem nevoie de
legume – ele, şi numai ele, ne asigură cantitatea esenţială de fibre,
minerale şi alţi nutrienţi gata să ne întărească sistemul imunitar, să
reducă riscul apariţiei unor boli şi să încetinească procesul de
îmbătrânire.
 Legumele sunt alimente de origine vegetala. In functie de partea
comestibila a legumelor, care variaza de la o specie la alta, putem
avea legume rădăcinoase, bulbifere, vărzoase, uscate,
tuberculifere, frunzoase..... Ele conțin în cantitatea cea mai mare
apă(75-95%), apoi proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale...
 Legumele Legumele se pot consuma in stare cruda – in diferite
salate, fierte, preparate la bur sau grătar sau conservate.
 Fructele
 Fructele... aceste mine de aur bogate în vitamine, minerale şi fibre
atât de necesare pentru ca noi să fim energici, în formă şi sănătoşi,
indiferent de vârstă!
 5 fructe pe zi sunt suficiente pentru a ne echipa corpul cu nutrienţii
de care corpul are nevoie pentru a se feri de radicalii liberi care ne
dau târcoale.
 Efectele pozitive ale consumului zilnic de fructe sunt demonstrate
de numeroase studii ştiinţifice relevante. Printre acestea putem
enumera: reducerea riscului de boli de inimă, infarct şi atac
cerebral, protecţia împotriva anumitor tipuri de cancer, prevenirea
obezităţii şi a diabetului, normalizarea tensiunii arteriale şi scăderea
riscului de boli renale şi afecţiuni osoase etc.
 Uleiurile
 Uleiurile sunt materii lichide, cu o vâscozitate mai mare sau mai mică,
de proveniență naturală (vegetală, animală ori minerală) ori rezultate
din procese de laborator sau industriale. Sunt mai ușoare decât apa
și nu se dizolvă în apă.
 Utilizările uleiurilor sunt numeroase: în alimentație se folosește o mare
parte din producția de uleiuri (așanumitele uleiuri alimentare).
 Importanța alimentelor grase în alimentația umană este dată de
aportul mult mai mare al grăsimilor la bilanțul caloric în comparație
cu glucidele și protidele: 1 gram de lipide furnizează 9,3 kilocalorii -
kcal (sau 37,8 kilojouli - kJ), față de numai 4,1 kcal (16,8 kJ cât
furnizează 1 gram de glucide / hidrați de carbon sau de protide).
Multe alte influențe au grăsimile în asigurarea funcționării echilibrate
a organismului și menținerea în bună stare a unor funcții ale sale.
 Laptele și produsele lactate
 Laptele si produsele obtinute din el contin majoritatea substantelor
nutritive necesare organismului, într-o proportie echilibrata, si sunt
bine asimilate de catre organism. Laptele si majoritatea produselor
lactate poseda proprietati dietetice.
 Bauturile acidolactice, obtinute în urma fermentatiei acidolac-tice
sau dupa introducerea în lapte a unor microorganisme specifice
ocupa un loc important în alimentatia dietetica. în produsele
fermentate creste aciditatea pe contul acidului lactic sintetizat din
lactoza, partial se dezintegreaza proteinele, sporeste cantitatea
vitaminelor din complexul B, apar proprietati antibiotice. Comparativ
cu laptele, aceste produse se asimileaza mai usor, stimuleaza
secretia glandelor digestive, normalizeaza peristaltismul intestinal si
inhiba în el microbii de putrefactie si nocivi.
 Carnea și produsele din carne
 Carnea, indiferent de animalul de la care provine (vita, oaie, porc,
pasare), are o compozitie corespunzatoare vârstei si starii de nutritie
a animalului.
 Carnea contine circa 20% proteine. Continutul grasimilor în carne
depinde de felul animalului si starea de nutritie. Cea mai saraca în
grasimi este carnea de vita si vitel (6-8%) si cea mai bogata - carnea
de porc (30%). Carnea contine o cantitate mica de glucide. Ea este
de asemenea bogata în substante minerale, în special în fosfor si fier.
Viscerele (ficatul, rinichii, inima) contin cantitati sporite de fier, în ele
se gasesc cupru si cobalt. Celelalte substante minerale (calciu,
sodiu, clor, sulf, magneziu) constituie în carne cantitati mici. Ionii de
clor, fosfor, sulf provoaca actiune acida în organism. Carnea este
bogata în vitamine hidrosolubile, complexul B. Viscerele pe lânga
aceste vitamine, mai sunt bogate în vitamine liposolubile (A, D).
 Alimentația sănătoasă
Raţia alimentară
 reprezintă cantitatea de trofine necesară unui om în 24 de ore pentru
acoperirea nevoilor sale energetice, plastice şi catalitice.
Regimul alimentar
 reprezintă o succesiune de raţii alimentare pe o perioadă mai mare
de timp, care să asigure omului o bună nutriţie, adaptată
 particularităţilor individuale,
 activităţii depuse,
 se adaptează unui scop precizat de la început (scădere/creştere în
greutate, creştere de masă musculară, protecţie hepatică, gastrică).
Meniul
 se referă la aspectele calitative ale raţiei alimentare,
 la combinaţia alimentelor în scopul stimulării apetitului şi evitării
monotoniei în alimentaţie.
 Alimentația corectă, rațională
- trebuie să corespundă
 cantitativ (cantitate de alimente) şi
 calitativ (conţinut în trofine) nevoilor organismului
- să asigure:
 depozitarea de substanţe energetice (glucide, lipide)
 construcţia, întreţinerea şi refacerea celulară prin aportul de apă,
proteine şi unele săruri minerale (Ca, P, Mg, Na, K);
 producerea de enzime care să regleze reacţiile chimice: vitamine şi
săruri minerale (Ca, Fe, Cu, I).
Echilibrul alimentar induce → echilibrul nutritiv manifestat prin:
 stare generală bună;
 randament maxim;
 atingerea şi menţinerea greutăţii optime.
 Comportamentul alimentar normal
Presupune o atitudine sănătoasă faţă de alimente şi actul alimentar,
caracterizată prin:
 număr de mese: 3 mese principale şi 1-2 gustări/zi;
 ritmicitate ( mâncaţi regulat şi nu săriţi peste mese);
 repaus alimentar nocturn;
 evitarea "ciugulelilor" între mese;
 aport alimentar adaptat nevoilor ( de ex cei care fac sport au nevoie
de un aport energetic superior);
 masticaţie corespunzătoare;
 servirea mesei într-o atmosferă relaxată;
 alocarea de timp şi spatiu corespunzatoare pentru servirea mesei, cu
evitarea altor activităţi (citit, vizionare TV, etc.);
 gătitul prin fierbere, coacere, înăbuşire la cuptor şi mai puţin prin
prăjire;
 din produsele de carne să alegem carnea de pui, curcan, peşte şi
carne slabă de vită;
 atenţie la consumul de sare şi alimente sărate (murături, conserve,
mezeluri, brânzeturi).
Alimentaţia sănătoasă nutritivă trebuie să
îndeplinească 5 criterii:
 1. Trebuie să fie adecvată (potrivită), astfel încât alimentele
consumate să aducă nutrienţi esenţiali, fibre şi energie în cantităţi
suficiente pentru menţinerea sănătăţii şi a greutăţii corpului.
 2. Alimentaţia sănătoasă trebuie să fie echilibrată, trebuie
respectată o anumită proporţie între nutrienţi. (piramida alimentaţiei
este un bun ghid în acest sens).
 3. O alimentaţie sănătoasă trebuie să fie controlată caloric,
pentru a asigura controlul greutăţii corporale.
 4. Moderaţia în alimentaţie se referă la posibilul exces de sare,
grăsimi, zahăr.
 5. Alimentaţia trebuie să fie variată. Varietatea dietei presupune
evitarea consumului unui anumit aliment, chiar înalt nutritiv, zi dupa zi,
pentru perioade lungi de timp (trebuie să consumăm alimente din
toate treptele piramidei).
Ca o concluzie....