EXPLORARI

FUNCTIONALE
RESPIRATORII

LP 2
 EXPLORAREA FUNCTIEI PULMONARE

I: explorarea functiei de pompa a plamanului, prin determinarea:

- volumelor pulmonare (CV, VR, CRF, CPT)
- debitelor ventilatorii maxime (VEMS, VIMS)
- debitele medii inspiratorii maxime (FEF 25-75; FEF 50-75)
- debite expiratorii maxime instantanee (PEF, MEF 50, PIF, MIF 50)
- proprietatile mecanice ale plamanului :
- elasticitatea pulmonara
- rezistenta la flux
- distributia intrapulmonara a aerului ventilat
II: explorarea functiei de schimbator de gaze a plamanului:
- determinarea factorului de transfer al CO prin membrana alveolo-
capilara si a constantei de transfer
- determinarea gazelor sanguine in repaus si la effort
III: testarea bronhomotricitatii
IV: investigarea circulatiei pulmonare
 A: DETERMINAREA VOLUMELOR SI
CAPACITATILOR PULMONARE STATICE

Evalueaza dimensiunile pompei

pulmonare
 1 Capacitatea Vitala (CV) = cantitatea maxima de
gaz care poate fi mobilizata intr-o singura miscare
ventilatorie cand aparatul toraco - pulmonar trece
din pozitia expiratorie maxima in pozitia
inspiratorie maxima
 Reprezinta o suma de volume.
 Sunt masurate la nivelul orificiului bucal.
 CV = VC + VIR + VER
VC = Volumul Curent = volum inspirator + volum expirator necesar
pentru o activitate curenta (repaus, mers usor)

VIR = Volumul Inspirator de Rezerva = volumul maxim de aer ce poate

fi inspirat dupa o inspiratie normala
VER = Volumul Expirator de Rezerva = volumul maxim de aer ce poate
fi expulzat dupa o expiratie de repaus

VIR ; VER = Volum Inspirator, respectiv Volum Expirator de Rezerva,

necesar pentru o activitate care necesita efort maximal
 VOLUME SI CAPACITATI (STATICE)

CI = VC + VIR
CI = Capacitatea Inspiratorie - este volumul maxim de aer care poate fi
inspirat cand aparatul toraco- pulmonar isi schimba pozitia de expir de
repaus la inspir maxim
CRF = VER + VR
CRF = Capacitatea Reziduala Functionala este volumul de gaz care se
gaseste in plamini in pozitia de repaus expirator. Marimea CRF exprima
echilibrul dintre fortele de retractie elastica ale plaminului sitoracelui,
care se opun la nivelul suprafetei pleurale.

VR = Volumul Rezidual - este volumul de gaz care ramine in plamini la

sfirsitul unei expiratii complete (fortate).
VR nu poate fi evacuat din plamini la subiectul in viata, astfel incit
determinarea acestui volum se face prin calcul:
VR = CRF - VER;
 VOLUME SI CAPACITATI STATICE
(III)

CPT = CV + VR
CPT = Capacitatea Pulmonara Totala - este volumul
maxim de aer care poate fi cuprins in cavitatea
toarcica, adica volumul de gaz continut in plamini la
sfirsitul unui inspir complet (pozitie inspiratorie
maxima)
Formula de calcul:
CPT = CV + VR, sau
CPT = CI + CRF
 B: DEBITE VENTILATORII (I)
Evalueaza performanta (cinematica )
pompei respiratorii

 Debitele ventilatorii se determina de obicei in cursul unei

manevre expiratorii maximale si fortate; uneori se recurge la
inregistrarea unui inspir fortat sau a unei ventilatii fortate

 Toate volumele si capacitatile pulmonare se vor corecta in

functie de BTPS (body temperature and barometric pressure,
satureted with water vapore), indiferent de metoda de
determinare utilizata.
 Rezultatul se poate exprima:
 in debite medii (masurate pe expirograma fortata);
 in debite instantanee maxime (masurate pe curba flux-
volum).
DEBITE VENTILATORII (II)
• 1. Pe expirograma fortata
(obtinuta cu ajutorul
spirografului) se obtine:

Curba flux- volum care

reprezinta inscrierea
grafica a fluxului de aer
produs in timpul
expiratiei functie de
volumul de aer expirat
(egal cu capacitatea vitala
fortata).

Din curba flux-volum se

determina
urmatorii parametrii:

Curba flux/volum
 DEBITE VENTILATORII (III)
 a. Volumul Expirator Maxim pe Secunda (VEMS) este volumul de
gaz expulzat din plamini in prima secunda a expirului fortat.
 Se determina volumele expirate la 0,5 sec - Medium Expiratory
Flow (MEF 50), sau 0, 25 - 0, 75 sec (MEF 25 - 75 )
 VEMS se exprima in litri sau % din CV, dupa corectia efectuata in
functie de varsta, sex, greutate, inaltime
 Raportul VEMS/ CV x 100 sau indice de permeabilitate bronsica
(IPB Tiffeneau-Pinelli) este un indice valoros pentru evidentierea
tulburarilor ventilatorii obstructive
 b. Debit expirator maxim pe fractiuni ale CV pentru:
 jumatatea mijlocie a CV fortate (FEF 25-75 ),
 al treilea sfert al CV (FEF 50-75 ),
 sunt parametri mai sensibili decit VEMS pentru diagnosticul
obstructiei discrete la fluxul de aer, deoarece valorile lor depind
predominant de proprietatile mecanice pulmonare (diagnostic
precoce al sindromului obstructiv)
 c. Ventilatia maxima (Vmax) este volumul de aer expirat intr- un
minut in cursul unei ventilatii maximale. Se determina prin metoda
spirografica.
 Explorarea functionala in AB

Cuprinde

 Spirometrie
 Teste farmacodinamice
 Pletismografie
 Analiza gazelor sanguine
 SPIROMETRIA

 Scop: determinarea prezenţei, naturii si extinderii

disfuncţiei pulmonare cauzate prin obstrucţie, restricţie
sau combinarea acestora.
 Sindrom obstructiv = Disfuncţie Ventilatorie
Obstructiva (DVO) este afectarea ventilatorie prin
cresterea rezistenţei in caile aeriene.
 Sindrom restrictiv = Disfuncţie Ventilatorie Restrictiva
(DVR) este afectarea ventilaţiei prin limitarea excursiei
peretelui toracic.
 Sindrom mixt = Disfuncţie Ventilatorie Mixta (DVM)
combinarea celor doua mecanisme menţionate anterior
 APARATURA

 SPIROGRAF sau
PNEUMOTACHOGRAF
Spirometrul electronic
masoara parametrii
specifici aparatului
respirator uman,pe baza
calcularii debitelor de aer
cu un traductor de presiune
diferentiala.
 Semnalul de la iesirea
traductorului, amplificat, se
aplica unui integrator
digital.
 APARATURA

 Spirometrul : cele mai noi modele sunt usor de utilizat, cu un meniu

simplu care ajuta operatorul sa efectueze investigatiile lejer, chiar daca
nu este specialist
Caracteristici generale :


o Principiu de functionare: masurarea si integrarea diferentei de

flux la trecerea aerului printr-un pneumotahograf tip
“fleisch” (sistem fara piese in miscare)
 Se pot efectua teste SVC si FVC, atit pre- cit si post-bronhodilatator.

o Parametrii standard masurati: VC, FVC, FEV1, FEV1/FVC, FEV6, PEF,

FEF25, FEF50, FEF75, FEF25-75, PIF, virsta plaminilor.

o Afisarea in timp real a curbelor volum/timp si debit/volum
o Posibilitate de conectare la PC prin cablu USB; descarcarea datelor in
fomat pdf
o Imprimanta incorporata, rapida, silentioasa, cu posibilitati de
imprimare
o Selectare automata a celui mai bun test efectuat de catre un pacient
 o Interpretare automata a
rezultatelor

o Senzor BTPS care ajusteaza

automat rezultatele in functie de
temperatura si presiunea ambientala

o Calibrare cu seringa de 3L

o Pneumotahograful se poate
dezinfecta ( in solutii dezinfectante)
si steriliza in autoclava.

o Software care permite descarcarea

datelor in format pdf.

o Se pot utiliza piese bucale de

carton sau filtre bacteriene
 Criterii de calitate a inregistrării

 Acceptabilitate:
 Aspectul curbelor, efortul depus, lipsa artefactelor (incizuri)
 Debutul expirului – fortat (curba incepe din punctul 0 si cat mai
aproape de verticala in prima portiune; varf corespunzator PEF)
 Finalul expirului – platou ()
 Traseul curbelor inspiratorie – expiratorie (CV inspir = CV expir)
 Reproductibilitate:
 2-3 curbe asemănătoare
 Cele mai bune valori (CVF, VEMS) nu diferă intre ale prin mai
mult de 150ml sau 5%

Sesiune spirometrie:
- Cel putin 3 curbe acceptabile
- Dintre ele, cel puţin 2 reproductibile
- Dacă nu: REPETARE 7-8 curbe
 Erori posibile
 APARATURA:
 Simplă, robustă
 Complexă – posibilităţi mai
mari de defectare
 Alegerea aparatelor (curbe in
timp real, bidirectionale I/E,
posibiliţi calibrare)
 TEHNICIAN:
 Calibrarea aparatelor
 Inregistrarea datelor (sex,
varsta, H, G, medicatie
administrata)
 Corectitudinea manevrelor
 Corectitudinea aspectului
curbelor
 Recunoaşterea situaţiilor
atipice
 PACIENT:
 Non-colaborant (emotiv,
neinformat, evazionist)
 Variabilitate indusă de fumat,
efort, emoţie, durere toracica
 Variabilitate diurnă a funcţiei
pulmonare
 MEDIC:
 NU: analiză rapidă, computerizată
 Variabilitate mare de interpretare
a normalului, severităţii,
deviaţiilor de la normal
- CALIBRARI
- INSTRUIREA PACIENTULUI
- ASIGURAREA ACELORAŞI
CONDIŢII (STANDARDIZAREA
CONDITIILOR DE TESTARE)
 Indicatiile spirometriei

1. Participa la dg unei afectiuni respiratorii

2. Rasunet pe ventilatie a unei afectiuni extrarespiratorii

3. Preventie si depistare (tabagism cumulativ >20 PA )

4. Preoperator

5. Supravegherea unui tratament

 Contraindicatiile spirometriei

 Hemoptizie
 Pneumotorax
 Angor instabil, IM recent
 Istoric de sincopa asociata cu expirul fortat
 Anevrisme arteriale
 Interventii chirurgicale recente
 Confuzie mentala sau dementa
 Infectii respiratorii in ultimele 2 saptamani
 TB activa
 Interpretarea spirometriei

CV VEMS VEMS/CV
(N≥80%) (N≥80%) (N≥70%)

FUNCTIE
VENTILATORIE N N N
NORMALA

SINDROM sau N sau N sau

RESTRICTIV

SINDROM N
OBSTRUCTIV

DISFUNCTIE
VENTILATORIE
MIXTA
Valori normale
Sindrom obstructiv
Sindrom restrictiv
Disfunctie ventilatorie mixta
 C: PROPRIETATI MECANICE ALE
PLAMINULUI (I)

Evalueaza relatiile dintre variatia volumului de

aer intrapulmonar si variatia
corespunzatoare a presiunii transpulmonare
(presiune motrice).

 1. Curba volum - presiune statica

 se obtine prin inregistrari simultane de volum (spirografie) si

presiuni (manometrie esofagiana). Pe aceasta inregistrare se
determina urmatorii parametrii:

 a. presiunile transpulmonare statice: presiunea inspiratorie maxima

 b. complianta pulmonara statica (CL st)
 PROPRIETATI MECANICE ALE PLAMINULUI
(II)

 2. Pe curba volum - presiune dinamica se determina:

 a. complianta pulmonara dinamica (C din).

 b. parametrii rezistivi ai aparatului toraco- pulmonar:

 rezistenta pulmonara la flux (RL)- suma rezistentelor opuse la
curgerea aerului de catre caile aeriene si tesuturile neelastice
pulmonare
 rezistenta la flux in caile aeriene (Raw);
 rezistenta la flux in sistemul respirator (Rrs) data de suma
rezistentelor opuse de peretele toracic, tesuturile pulmonare
neelastice si caile aeriene;
 rezistenta la flux in caile aeriene periferice (Rperif)- se determina
prin calcul de pe expirograma fortata si de pe curba volum- presiune
statica.
Pletismografia

Metoda de electie pentru

determinarea :
-volumelor pulmonare statice:
CRF, VR, CPT
-rezistenta la flux in caile aeriene:
Raw, Gaw, sGaw

INDICATII:
- Preoperator in rezectiile
pulmonare
- Afectiuni interstitiale pulmonare
- Afectiuni ale musculaturii
respiratorii
- Emfizem pulmonar
 D: TESTAREA BRONHOMOTRICITATII
1. Raspunsul bronhodilatator
Se realizeaza ca urmare a unei spirometrii sau pletismografii
ce evidentiaza o DVO pentru evidentierea componentei
bronhospastice a acelei obstructii

-Dupa un test pozitiv de provocare bronsica

-Pentru alegerea unui BD si supravegherea unui tratament

BD in astm

-Pentru relevarea unei componente spastice bronsice induse

de inflamatie intr-un astm tratat fara CS (dupa testul de CS)

-Este inutila repetarea acestui test cu ocazia fiecarei

spirograme in supravegherea BPOC care nu au prezentat
reversibilitate la teste anterioare
 Raspunsul bronhodilatator (II)

 Se utilizeaza BDSA (beta 2 mimetice sau AC) inhalatorii

 Optima pentru marii obstructivi sau la copii folosirea spacer-ului
sau nebulizarii
 Contraindicatii
- intoleranta cunoscuta cu: palpitatii, tulburari de ritm
 - tireotoxicoza
 - ICC
 - administrare concomitenta de glicozizi cardiotonoci
 - HTA severa , necontrolata de medicatie
 - diabet zaharat
 - glaucom, adenom de prostata
 Risc minimal la utilizarea singulara pentru TBD
 Raspunsul bronhodilatator (III)

 Nu exista consens in ceea ce priveste:

 Substanta bronhodilatatoare
 Doza
 Modul de administrare
 Modul de masurare a raspunsului
 Raspunsul semnificativ
 Recomandari ATS/ERS:
 Substanta bronhodilatatoare: SALBUTAMOL
 Doza: 4 pufuri x 100mcg
 Modul de administrare: pMDI cu spacer
 Modul de masurare a raspunsului: repetare spirometrie peste 15-
30min
 Raspunsul semnificativ: cresterea VEMS cu >12% si cu
>200ml fata de valoarea initiala
UTILIZAREA CORECTA A
AEROSOLILOR
PRESURIZATI - pMDI

• 1. Se indeparteaza capacul piesei

bucale.
• 2. Se controleaza inhaler-ul si piesa
bucala în interior si exterior pentru a
depista prezenta unor eventua
• 3. Se agita energic flaconul.
• 4. Se tine flaconul în pozitie verticala.
Se expira cit mai mult, dar fara a
forta.
• 5. Se plaseaza piesa bucala in gura, intre
dinti si se string buzele în jurul ei.
• 6. Imediat dupa ce incepi sa inspiri pe
gura, apasa pe capatul superior al
flaconului pentru a elibera do
• 7. Tine-ti respiratia, scoate flaconul din
gura. Continua sa iti tii respiratia atit
timp cit se poate, fara a for
• Pentru a administra un al doilea puf, tine
flaconul in pozitie verticala si asteapta
aproximativ o jumatate de minut, inainte
de a repeta etapele de la 3 la 7. Dupa
utilizare pune la loc intotdeauna capacul
piesei bucale, prin apasare ferma, pina
cind se aude un mic zgomot.
 Reversibility of Bronchodilator Response

Spirogram Flow-volume curve • FEV1 = forced expiratory

Vexp volume in 1 second
PEFR
• FVC = forced vital capacity
Expired
volume • FIV1 = forced inspiratory
(L) volume in 1 second
Flow
FIV1
FVC (L/sec)
TLC FVC RV • TLC = total lung capacity
Volume
FEV1 (L) • FVC = forced vital capacity
• RV = residual volume
1 2 3 4 5 6 Vin PIFR • PEFR = peak expiratory
Time (sec) flow rate
• PIFR = peak inspiratory
Normal Volume dependent Obstruction with flow rate
obstruction reversibility
• IRV = inspiratory residual
volume
• ERV = expiratory residual
volume
• Vt = tidal volume

Pierce R. Aust Fam Physician. 2005;34:535-539. © 2009 Australian Family Physician. Reproduced with permission from The Royal Australian College
of General Practitioners. Text and images copyright of Australian Family Physician. Permission to reproduce must be sought from the publisher, The
Royal Australian College of General Practitioners.
Sindrom obstructiv
Reversibilitate: VEMS creste 440ml si cu 21%
 HIPERREACTIVITATEA BRONSICA

Definitie: capacitatea bronhiilor de a-si micsora

lumenul la stimuli in mod normal indiferenti
 Natura stimulilor:
1. Fizici: temperatura scazuta - efort
2. Chimici: NO2, SO2, O3, clor, NH3
3. Infectiosi: virusuri respiratorii
4. Poluanti atmosferici: fum, gaze, volatile
5. Reflexe nervoase: vagale, stimuli psihici nociceptivi
HIPERREACTIVITATEA BRONSICA SI
SISTEMUL NERVOS

 Prin SN PARASIMPATIC
 Stimulare rec. intraepiteliali
 Reflexe de axon
 SN SIMPATIC
 NorAd. →bronhodilatatie
 si sistemul NON ADRENERGIC NON
COLINERGIC
 VIP→inhiba bronhoconstrictia histaminica
 2. Testul de provocare bronsica

 Pune in evidenta existenta unei HRB nespecifice = capacitatea

muschiului neted bronsic de a se contracta ca raspuns la un stimul:
 - farmacologic (histamina, metacolina administrate in doze care nu

au nici un efect la normal)

-agent fizic (solutii hipo sau hiperosmolare, effort fizic, aer rece

 TPB la metacolina foloseste doze crescatoare de aerosol de metacolina

pana la o doza maxim admisibila.

 Obtinerea unui bronhospasm (evidentiabil spirometric sau

pletismografic ) cu o doza cumulata din acest interval semnifica
pozitivitatea testului.