SFECLA PENTRU ZAHAR

Viroze

Nr. Boala Agentul patogen

1 Incretirea sfeclei Rübenkreusel virus
2 Ingalbenirea necrotica a nervurilor Beet necrotic yellow vein virus
sfeclei (rizomania)
3 Mozaicul sfeclei Beet mosaic virus
4 Ingalbenirea sfeclei Beet yellows virus
5 Ingalbenirea reticulara a sfeclei Beet yellow net virus
6 Virusul 'criptic' al sfeclei Beet cryptic virus
7 Patarea frunzelor de sfecla Beet virus spot virus
8 Pseudoingalbenirea sfeclei Beet pseudo-yellows virus
9 Patarea galbena a sfeclei (virusul rattle Tobacco rattle virus
al tutunului)
 Ingalbenirea necrotica a nervurilor sfeclei pentru zahar
(Rizomania)- Beet necrotic yellow vein virus

Acest virus este transmis in natura prin ciuperca de sol Polymyxa betae Keskin, izolata
pentru prima data in 1961, in Germania, pe radacinile sfeclelor bolnave. Izolarea virusului s-a
studiat in Japonia (1968) aducandu-se o contributie importanta asupra stabilirii etiologiei
rizomaniei, apoi a fost gasit si in Italia, Franta, Germania, Iugoslavia, Bulgaria si Romania.
In Romania plante cu simptome asemanatoare rizomaniei au fost semnalate pentru
prima data in 1981 de catre A. Codrescu si colaboratorii, urmat de A. Puscasu (1985). Boala este
extrem de pagubitoare in marile zone de cultura a sfeclei pentru zahar.
 Mozaicul sfeclei - Beet mosaic virus

Beet mosaic virus este raspandit in intreaga lume si este unul dintre virusurile ce se
gaseste pe plantele din fam.Chenopodiaceae (Kokie S.T., Gladders P., Paulus A. O., 2007). Asadar
boala este raspandita in toate zonele de cultura a sfeclei pentru zahar si a fost descrisa pentru
prima data in 1915. Pagubele produse de aceasta viroza scad productia de radacini cu cca. 10%,
iar cea de samanta cu 47 % (Popescu G., 1993).
 Ingalbenirea sfeclei - Beet yellows virus
Ingalbenirea sfeclei este una dintre cele mai pagubitoare boli ale sfeclei pentru zahar.
Boala, descrisa in Olanda (1934), Anglia (1935) si in S.U.A (1951) a fost identificata ulterior si in
toate tarile din vestul Europei. In Romania a fost enuntata de Alice Savulescu si colaboratorii, in
1964, insa simptomele bolii au fost observate de Tr. Savulescu cu multi ani in urma. Viroza poate
provoca pagube de 29-38,5 % la productia de radacini, 42% la productia de zahar si 18-70 % la
cea semincer (E. Radulescu, C. Rafaila, 1969) .
 Alte viroze ale sfeclei pentru zahar semnalate in tarile mari cultivatoare din vestul
Europei:

- Incretirea sfeclei - Rübenkreusel virus;

- Ingalbenirea reticulara a sfeclei – Beet yellow net virus;

- Virusul ”criptic” al sfeclei – Beet virus spot virus;

- Patarea frunzelor de sfecla – Beet pseudo-yellows virus;

- Pseudoingalbenirea sfeclei – Beet pseudo-yellows virus;

- Virusul rattle al tutunului (Patarea galbena a sfeclei) – Tabacco rattle virus

 Bacterioze

Nr. Boala Agentul patogen

1 Arsura bacteriana a sfeclei de Pseudomonas syringae pv. Aptata
zahar
2 Raia radacinilor Streptomyces sp.
3 Cancerul sfeclei Agrobacterium
radiobacter pv. Tumefaciens
4 Vestejirea bacteriana Clavibacter
michiganensis subsp. Sepedonicus
5 Putregaiul umed Erwinia carotovora
 Cancerul sfeclei - Agrobacterium
radiobacter pv. tumefaciens
Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens produce cancerul radacinii sau coletului si
este o boala raspandita in toate tarile cultivatoare de sfecla la noi desi este destul de raspandita,
frecventa plantelor bolnave este foarte redusa. In Romania a fost semnalata in ani diferiti (1951,
1953, 1954) de catre Tr. Savulescu si colaboratorii (E. Radulescu, V. Bulinaru, 1957).
 Arsura bacteriana a sfeclei de zahar -
Pseudomonas syringae pv. aptata.
Boala a fost observata in 1908 de Townsend in SUA, studiata apoi de Brown si
Jamieson in 1913 si din 1978 depistata si descrisa de V. Severin in Romania.
Alte bacterii semnalate care produc boli la sfecla pentru zahar (Iacob Viorica,
Ulea E., Puiu I., 1998):

• Clavibacter miciganensis ssp. sepedonicus, - Vestejirea bacteriana;

• Streptomyces sp. – Raia radacinilor;
• Erwinia carotovora – Putregaiul umed.