Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Artroza
Artroza
– cauze anatomice:
• deformări în valg sau var, displazii
• dismetria membrelor inferioare
• sindrom de hipermobilitate (hiperlaxitate
articulară)
• boala Legg-Calve-Perthes
CLASIFICARE:
– afecţiuni metabolice:
• ocronoza
• condrocalcinoza
• hemocromatoza
CLASIFICARE:
– boli endocrine:
• acromegalie
• diabet zaharat
CLASIFICARE:
– artropatii:
• boli inflamatorii autoimune
• artropatii microcristaliniene
• artrite septice
CLASIFICARE:
– osteopatii:
• boala Paget
• osteonecroza
Statusul
Predispozitia hormonal: Tulburari ale
genetica: incidenta boliimetabolismului
creste dupa
artroza IFD- Varsta menopauza, osos: mai putin
HLA-B8; substitutia frecventa in
coxartroza estrogenica are osteoporoza
efect protector
ETIOPATOGENEZA:
factori locali (biomecanici)
Modificari
traumatice
Traume
ocupationale, Obezitate
sport
Exista doua teorii:
Teoria tisulara:
modificarea
biomcanica a
cartilajului
Teoria
mecanica:
incarcatea
anormala a
unui cartilaj
normal
Componentele cartilajului
articular:
Condrocitele
Fibre de Substanta
colagen fundamentala- PG
• Boala artrozică este rezultatul dezechilibrului dintre
procesul de formare şi cel de degradare al cartilajului. In
stadiile incipiente numărul şi activitatea condrocitelor
creşte, urmată de scăderea lor progresivă (apoptoză).
Scade cantitatea de PG sintetizată de condrocite cu
creşterea concomitentă a producţiei de enzime litice
(catepsina) şi matrixmetaloproteinaze (MMP) –
stromelizina, colagenaza, gelatinaza. Producţia lor este
stimulată de citokinele proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-α)
şi de factorii mecanici; în plus plasminogenul activează
MMP latente. Inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor
(ITMP) şi inhibitorul activatorului plasminogenului-1 (IAP-
1) au efect inhibitor pe MMP respectiv asupra
plasminogenului.
• IL-1, citokină produsă de monocite,
sinoviocite şi condrocite, joacă un rol
important in patogeneza bolii artrozice:
• stimulează sinteza şi eliberarea formelor
latente de colagenază, stromelizină şi
gelatinază
• stimulează sinteza si eliberarea
activatorului tisular al plasminogenului
• inhibă sinteza PG şi regenerarea
cartilajului
• Sinteza PG este stimulată de insulin-like growth
factor-1 (IGF-1) şi de transforming growth factor-
β (TGF-β). Supraîncărcarea articulară
îndelungată inhibă sinteza de PG, pe când cea
de scurtă durată stimulează sinteza matricei. In
plus, în artroză se modifică raportul dintre
condroitinsulfat şi keratansulfat.
• Enzimele litice şi CK proinflamatorii distrug
reţeaua de colagen şi eliberează moleculele de
PG, ducând la slăbirea matricei cu modificarea
calitativă a cartilajului şi pierderea funcţiei de
amortizor al acestuia.
ANATOMIE PATOLOGICA:
• Modificările histopatologice ale cartilajului artrozic:
• structura cartilajului articular se modifică progresiv, iniţial se observă
fibrilarea şi ulcerarea cartilajului la locul maximei presiuni
• cartilajul subţiat, rigid şi ulcerat expune osul subcondral
• presiunile exercitate asupra acestuia determină:
– îngroşarea osului subcondral (osteoscleroză)
– osteofite marginale
– lichidul sinovial pătrunde în ţesutul osos şi formează chiste
subcondrale
• inflamaţia membranei sinoviale (sinovita) – urmare a procesului de
fagocitare a macromoleculelor şi microcristalelor provenite din os şi cartilaj
(pirofosfat de calciu, hidroxiapatită)
• fibrozarea, retracţia capsulei articulare
• amiotrofia periarticulară
TABLOU CLINIC:
• Cel mai important simptom este durerea articulară de tip mecanic
– apare la mişcare şi se ameliorează sau dispare la repaus.
Frecvent este prezentă aşa numita durerea de demarare care apare
la iniţierea mişcării, ulterior ea se remite progresiv şi reapare spre
orele serii – durerea de oboseală.
• Cartilajul articular nu conţine terminaţii nervoase, de aceea
durerea acuzată de pacienţi provine din alte structuri anatomice:
• osul subcondral ← creşterea presiunii medulare, microfracturi
• osteofite - punerea în tensiune a terminaţiilor nervoase periosteale
• sinoviala inflamată
• punerea în tensiune a capsulei şi a ligamentelor articulare de
capetele osoase incongruente
• contractura musculară
TABLOU CLINIC:
• Redoarea articulară de scurtă durată (<30 min)
dimineaţa sau după o perioadă de repaus. Apare ca
urmare a îngroşării membranei sinoviale şi a capsulei
articulare
• Limitarea mobilităţii articulare, consecinţă a
retracţiei capsulei articulare, a osteofitelor şi a
incongruenţei suprafeţelor articulare
• Instabilitatea articulară – se explică prin slăbirea
forţei musculaturii periarticulare şi prin deformările
suferite de capetele osoase care formează articulaţia.
EXAMEN OBIECTIV:
• tumefacţia şi deformarea articulaţiei, consecinţă
a colecţiei lichidiene, a osteofitelor şi a îngroşării
capsulei articulare
• sensibilitate la palpare pe linia articulară
• crepitaţii şi cracmente la mobilizare, rezultat al
frecării suprafeţelor articulare neregulate sau
denudate
• limitarea pasivă a mobilităţii
• dezaxări, datorate remodelării şi distrugerii
capetelor osoase şi slăbirii aparatului
capsuloligamentar
LABORATOR:
• VSH poate fi uşor crescut în puseurile
de activare (30-35mm/h)
• lichidul sinovial este de tip mecanic:
vâscozitate bună, celularitatea uşor
crescută, eventual cristale de
hidroxiapatită sau pirofosfat de calciu.
RADIOLOGIE:
• îngustarea spaţiului articular – semn
al pierderii de cartilaj
• scleroză subcondrală
• osteofite marginale
• chiste subcondrale
• dezaxări, subluxaţii
FORME CLINICE:
• artroza mâinii – 11% din cazuri
– rizartroza policelui
– poliartroza mâinii (articulaţii IFD, IFP)
cu noduli Heberden şi Bouchard
– artroza erozivă – proces distructiv,
eroziv afectând mai ales articulaţiile IFD
şi mai rar pe cele proximale
FORME CLINICE:
• artroza carpului – foarte rară, de
obicei formă secundară
• artroza cotului
• artroza acromioclaviculară
• artroza glenohumerală – de obicei
secundară bolii de cheson sau
posttraumatic
FORME CLINICE:
• spondilodiscartroza, afectează în
special segmentul cervical şi lombar –
24%
FORME CLINICE:
• Obiective:
• calmarea durerii - antialgice
• reducerea inflamaţiei - AINS
• regenerarea cartilajului –
condroprotectoare
TRATAMENT:
• TRATAMENT NONFARMACOLOGIC
• informarea pacientului
• corectarea factorilor favorizanţi:
• posturare
• activitate fizică
• reducerea supraîncărcării articulare la
locul de muncă, reorientare profesională,
mijloace ajutătoare
• scădere în greutate
TRATAMENT:
• Medicaţia simptomatică cu efect imediat
– Antialgice
• Paracetamol (acetaminofen) max. 4g/zi – eficient în ameliorarea durerii
• Tramadol
– Antiinflamatoare nesteroidiene – indicate în cazul pacienţilor aflaţi în
puseu inflamator acut sau la care Paracetamolul s-a dovedit ineficient
• AINS COX-2 specifice – AINS de primă alegere – pe lângă efectul
antiinflamator şi antialgic inhibă IL-1 şi MMP, iar efectele secundare
gastrointestinale sunt mai reduse.
– celecoxib (Celebrex200mg 1tb/zi)
– etoricoxib (Arcoxia60mg 1tb/zi)
• oxicamii – stimulează sinteza componentelor cartilajului şi inhibă IL-1β
(efect condroprotector).
– Piroxicam (Flamexin 20, Felden, Piroxicam) – 20mg/zi
– Meloxicam (Meloxicam, Movalis) tb a 7,5 şi 15mg, 1tb/zi.
• celelalte AINS (Aspirina, indometacinul, ibuprofenul) au efect litic asupra
cartilajului.
TRATAMENT:
– Inflitraţii intraarticulare sau
periarticulare cu glucocorticoizi
(Diprophos, Celestone)– în puseurile
de activare
– Împachetări locale antiflogistice,
AINS ungvent local
TRATAMENT:
• Medicaţia simptomatică cu efect lent
(SYSADOA)
• glucozaminsulfat – DONA
• glucozaminsulfat, condroitinsulfat - Yogaflex
2tb/zi sau Artroflex compus 2x2/zi 6
săptămâni, 6 săptămâni pauză, 4 cure/an,
Flexodon A 2x1/zi
• extras nesaponificabil de soia şi avocado –
Piascledine300 1tb/zi, 6 luni/an
• viscosupleante – Hyalgan, Synvisc – conţin
acid hialuronic.
TRATAMENT:
• Condroprotectoare – previn destrucţia
cartilajului şi încetinesc progresia bolii
• diacereina - ART50
• Mecanism de acţiune: - inhibă
sinteza de IL-1 şi MMP
• - stimulează sinteza
de colagen şi PG
• Doza: 2x100mg/zi
• doxiciclina
FIZIOTERAPIE:
– Electroterapia
• TENS – efect antialgic
• unde scurte - efect antialgic,
miorelaxant, hiperemizant
– Hidrotermoterapia – căldură locală, băi
generale.
• Kinetoterapia – obiective:
menţinerea mobilităţii articulare şi
creşterea forţei musculare
TRATAMENT
CHIRURGICAL:
• preventiv:
– osteotomie de femur - în cazul
displaziilor
– chirurgia biologică: graft osteocondral,
transplant de condrocite autologe sau
de celule mezenchimale nediferenţiate
• curativ: artroplastie, artrodeză.
BOALA ARTROZICA…
• “… un grup heterogen
de afecţiuni care
evoluează cu manifestări
articulare datorate
alterării integrităţii
cartilajului şi modificării
consecutive a osului
subcondral” (American
College of
Rheumatology)