COCI GRAM NEGATIVI

FAM. NEISSERIACEAE

Genuri
•Genul Neisseria - 11 specii
•Eikenella – patogeni oportunisti- E. corrodens abcese
cerebrale, pneumonii, meningite
• Kingella.- K. kingae: artrita septica, endocardita
bacteriană la copii

Moraxella– M. catarrhalis – patogen respirator

Anaerobi- Veillonella – caria dentara
 DEFINIŢIE, INCADRARE

• medicul german Neisser - a descris pentru prima dată germenul cauzator al

gonoreei
Genul Neisseria – specii importante:
• N. meningitidis (meningococul)
• N. gonorrhoeae (gonococul)
Neisserii saprofite:
• N.lactamica; N.mucosa; N.flava; N.sicca; N.subflava;N.cinerea; N.elongata;
Caractere generale: N. meningitidis
•coci Gram negativi, Ф= 0,6-1 µm, in diplo, reniformi N. gonorrhoeae
• catalazo pozitivi
•încapsulați (N. meningitidis)/ lipsiți de capsulă (N.
gonorrhoeae)
• imobili, aerobi facultativ anaerobi
• nesporulati
•paraziți intracelulari
• posedă citocrom oxidaza (oxidarea carbohidraților;
glucozei, maltozei (N. meningitidis) /glucozei (N.
gonorrhoeae).
 Habitat:
•N. meningitidis
• la persoane sănătoase (5%)- în nazofaringe
• la bolnavi - lichid cefalorahidian (LCR)
• N. gonorrhoeae
•la bolnavi - epiteliului genital, uretră, col uterin,
secreție uretrală
• la nou născuți infectați -conjunctiva
• Rezistenta fata de factorii fizici si chimici:
• foarte sensibili la:
• uscăciune
• lumină solara
• variaţii de temperatură
• majoritatea antisepticelor şi dezinfectantelor
~ produc enzime autolitice
.

Factori de virulență Manifestări clinice

Capsula polizaharidică- N. meningitidis –diferenţe în Cele mai importante serogrupuri implicate în
structura polizaharidului capsular -13 serogrupe A, B, patologia umană A, B, C,Y, W135.
C, H, I, K, L, X, Y, Z, 29E, W135.
N. gonorrhoeae -structură asemănătoare unei capsule
încarcată negativ
Pilii Aderența, motilitatea, transferul de material
-structură proteică genetic
•regiune internă –NH2 terminal conservată Rezistența la acțiunea PMN, mediază aderența
•externă -COOH terminal înalt variabilă la celule epiteliale neciliate
Fosforilarea sau glicozilarea porțiunii -COOH terminale
și asocierea cu o proteina PilC asigură diversitatea
antigenică
Porine – proteine prezente în membrana externă
Por A și Por B – prezente la N. meningitidis
Por B - prezentă la N. gonorrhoeae
Proteine Opa (opacitate), (tulpinile de N. gonorrhoeae ce
exprimă aceste proteine sunt opace când cresc în cultură)
Proteine Rmp (reduse, modificabile)
Componenta lipooligozaharidica (LOZ) din structura membranei
externe
Ig A proteaza secretată de ambele specii
β lacatamaza
Transferin –binding proteina
Hemoglobin- binding proteina
Lactoferin-binding proteina
Formează pori sau canale pentru nutrienții ce pătrund în
celulă și pentru reziduurile ce ies din celulă
Por B este exprimat sub forma a două clase antigenice
distincte PIA, PIB
Por B împreună cu adezinele facilitează invazia
bacteriană în celulele epiteliale
Expresia acestor proteine este asociată cu boala:
localizată: endocervicita sau diseminată:boala
inflamatorie pelvină
Stimulează secreția de anticorpi ce blochează efectul
bactericid al serului împotriva N. gonorrhoeae
Lipidul A – activitate toxica
N. gonorrhoeae și N. meningitidis eliberează spontan în
timpul creșterii componenta LOZ și proteinele de
suprafața, crescând toxicitatea mediata de endotoxină
LOZ stimulează eliberarea de TNF α
Clivează regiunea balama a Ig A 1
Hidrolizeaza inelul β lactam al penicilinelor
Mediaza transferul de fier necesar activitatii metabolice
de la gazdă la bacterie
 Răspuns imun
In infecţiile cu meningococ:
• ~ Anticorpii apar:
- după infecţii subclinice
- datorită stării de portaj asimptomatic
• Acţiunea anticorpilor necesită prezenţa complementului
• persoanele cu deficit al sistemului complement prezintă risc foarte mare pentru
infecţia meningococică

In infecţiile cu gonococ:
• apare un răspuns imun ineficient
• aceeaşi persoană poate face infecţii repetate
• vaccinurile elaborate sunt ineficiente.
• nu există practic imunitate postinfecţioasă
~ datorită fenomenelor de variaţie antigenică a pililor
Neisseria meningitidis- Meningita bacteriana – MB – urgenta medicala – tratament imediat

Definitie MB [Flexner, 1907].

• Inflamatie meninge (arahnoid si pia mater) + invazie bacteriana in spatiul subarahnoidian
Afectarea inflamatorie
• parenchimului – menngoencefalita
ventriculi- ventriculita
maduva spinarii

Rata de mortalitate > 34%

Sechele neurologice > 50% din supravietuitori; ( crize epileptice,
paralizii de membre)
•Asociere cu alte afectiuni :
 SIDA [Scarborough et al. 2007; Molyneux et al. 2002]
TBC [Nguyen et al. 2007]
Malnutritie
•Prezentarea la camera de garda in stadiii avansate ale bolii
[Scarborough and Thwaites, 2008].
 Factori de virulenta in meningita bacteriana

Factori de Patogeni bacterieni

virulenta
Neisseria Haemophilus Streptococcus
meningitidis influenzae pneumoniae

Capsula + + +
IgA proteaza + + +
Pili + + -
Endotoxina + + -
Proteine ale + + -
membranei
externe
 Iaspecte clinice
Patogen Pacienti importante Mortalitatea Sechele a,
Neisseria Adolescenti Debut acut (6-24 7-10 <1
meningitidis copii h); rash tegumentar

Haemophilus copii <5 ani Debut mai putin 5 9

influenzae acut; (1-2 zile)

Streptococcus Toate varstele, in Debutul acut 20-30 15-20

pneumoniae special copii <2 ani urmeaza
si batrani pneumoniei si/sau
septicemiei la
batrani

a: % se refera la cazurile tratate

 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria meningitidis
• colonizarea mucoasei respiratorii
• invazia locală
• bacteriemia, favorizată de prezenţa capsulei
• alterarea barierei hemato-encefalice
• inflamaţia în spaţiul subarahnoidian
• creşterea presiunii intracraniene

Activarea mai multor cascade inflamatorii

• datorită eliberării unor cantităţi importante de endotoxină
• pot conduce la:
- instalarea unui sindrom de coagulare intravasculară diseminată
- o evoluţie nefastă spre deces
Manifestari clinice
•Nespecifice – febra, indispozitie cefalee
•Tardive – meningism, fotofobie, varsaturi, semen de iritatie meningeala
Meningismul – poate lipsi la debutul bolii, la pacienti comatosi, imunosuprimati sau
cei cu ciroza hepatica
•Tegument- petesii – meningita
•Noduli Osler – endocardita bacteriana
•Rash + insuficienta cardiovasculara + CID- sepsis fulminant – meningococemie
(Stafilococi , Streptococi)
PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria meningitidis

Meningită – redoare de ceafă

 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria meningitidis

Meningită – erupţie cutanată

Artrită
Glucoza (mg/dL)* Proteine (mg/dl)** WBC(cel/µL)

5-100
50-250 100-1000
Valori debutul meningitei
< 18 >250 meningita virala > 1000 meningita
normale bacteriene
meningita meningita meningita bacteriana
meningita Boala Lyme meningita virala
bacteriana bacteriana bacteriana virala,
virala neurosifilis neurosifilis
meningita TBC
meningita TBC
 Etiologie bacteriana Cand este indicat PCR Teste / metode preferate
Patogeni comuni Frotiu pozitiv colorat Gram , Frotiu Gram, cultura
(Streptococcus cultura negativa, inaintea
pneumoniae, Haemophilus inceperii tratamentului
influenzae)

Pretentiosi (Mycoplasma Suspiciune clinica PCR +/ cultura negativa

spp, Brucella spp)

Mycobacterium Ocazional (Lab. Ref.) frotiu ZN , cultura

tuberculosis

Leptospira Rar Dg. serologic

Borrelia burgdorferi (Lyme) Da Dg. serologic, PCR

Treponema pallidum Nu Dg. Serologic ,LCR VDRL

(syphilis)
 TRATAMENT
• In meningita cu meningococ:
• Penicilina G
• Ceftriaxona
• Cefotaximul
• Cloramfenicolul
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
MENINGOCOC
Omul este singura gazdă naturală
~ stare de portaj nazo-faringiană
• Transmitere:
- cale aeriană (picături Pflugge) in condiţiile unui contact apropiat
• Contagiozitatea - mare
• Receptivitatea - mai mare la:
- copii sub 5 ani
- pacienţi cu deficienţe ale factorilor complementului
- persoane instituţionalizate
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL
MENINGOCOC
Tratamentul preventiv al purtătorilor
~ cu rifampicină
~ pentru contacţii din:
- familie
- colectivităţi inchise in cazul apariţiei unor cazuri de meningită
• Vaccinarea este posibilă doar pentru unele serogrupe
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae

• pătrunderea in organismul receptiv

• ataşare de mucoasa genito-urinară / oculară
• penetrare in celule
• multiplicare
• invazie spre spaţiul subepitelial
• local supuraţie acută
• In timp - invazie tisulară care poate conduce la instalarea unor fenomene
inflamatorii cronice şi la apariţia fibrozei, in special in cazurile netratate.
• gonoree/ blenoragie
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae
La bărbaţi:
~ uretrita gonococică
- secreţie galben-verzuie, cremoasă
- dureri la micţiune
* in lipsa tratamentului, -invazie epididim şi eventuală fibroză -stricturi uretrale
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae
La femei
• localizare endocervical
• se poate extinde la nivelul uretrei, vaginului, glandelor Bartholin, trompelor uterine
• posibilitatea apariţiei unor fibroze şi obstrucţii -sterilitate
•scurgere vaginală
•disurie
•dureri abdominale

Cervicita
gonococică
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae
Complicatii

Infecţia netratată -femei

~ pe cale ascendentă: salpingită, abces tubo-ovarian, boală
inflamatorie pelvină
- sarcina extrauterină
- sterilitate
• oftalmia gonococică (ophtalmia neonatorum)
- prevenire – instilaţii de soluţie de nitrat de Ag 1% in sacul conjunctival
al nou-născutului
• gonoreea ano-rectală
• faringita gonococică
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae

Conjunctivita gonococică
 PATOGENIE. BOALA LA OM
Neisseria gonorrhoeae
• Rareori -diseminare pe cale sanguină (bacteriemie)
~ apariţia:
- unor leziuni dermice
- artrite
- tenosinovite gonococice
- endocardită (mai rar)
leziuni cutanate
 TRATAMENT
• penicilina- antibioticul de elecţie in tratamentul infecţiei
gonococice
• tulpini rezistente prin:
- producere de β-lactamaze codificate plasmidic
- rezistenţă mediată cromozomal
~ se extinde şi la tetracicline, eritromicină, aminoglicozide
• necesitatea efectuării antibiogramei
• necesitatea tratamentului partenerilor sexuali
 EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE.
CONTROL

GONOCOC
• profilaxie specifică - nu există
• controlul infecţiei gonococice:
- educaţia sexuală
- depistarea, tratarea şi supravegherea infectaţilor/contacţilor
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

Specia Diagnostic de laborator

Produs patologic:
N. meningitidis Cultivare pe medii de cultură preîncălzite la 37C (dacă nu se respectă condițiile bacteriile se autolizează):
N. gonorrhoeae geloza-sânge, geloza-ser, geloza-ascită, Muller- Hinton, geloza-chocolat, Thayer Martin VCN (vancomicina,
colistin, nistatin) în atmosferă de CO2 ,:5% N. meningitidis; 10-30% N. gonorrhoeae
Identificare:diplococi Gram negativi (roșii); PCR test; caractere de
cultură-colonii S culoare cenușie, cu hemoliză tardivă pe geloza sânge (N. meningitidis),
fără hemoliză (N. gonorrhoeae)
oxidazo+ (în prezența citocrom oxidazei C, fenilendiamina ce impregneaza hârtia de filtru devine
neagră
Neisseria
Sugar
Reactions
N. Glucose Maltose Sucrose Lactose
gonorrhoeae + 0 0 0
N. lactamica
+ + 0 +
N.
meningitidis + + 0 0
N. sicca
+ + + 0
N. flavescens
0 0 0 0
Moraxella
catarrhalis 0 0 0 0
în prezența citocrom oxidazei C, fenilendiamina ce impregneaza hârtia de filtru devine
neagră
IF
 COCI GRAM NEGATIVI AEROBI - MORAXELLA

Bacteriile din genul M. catarrhalis sunt diplococi gram negativi, aerobi, oxidazo, catalază, DNA-
ză pozitivi, ce produc butirat esteraza, care colonizează în mod obișnuit tractului respirator
superior, în special la copii. Din 1970 este considerat un important agent patogen al otitei medii
acute la copil și responsabil de exacerbarea simptomatologiei la adulti cu boli pulmonare
obstructive cronice (BPOC). Bacteria produce β lactamaze și este rezistentă la penicilină.
Alegerea agentului și durata tratamentului depind de manifestările clinice ale infecției și de
pacient (tetraciclinele sunt evitate la copii <8 ani).
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
Specia Diagnostic de laborator
M. catarrhalis Cultură: Cultivarea pe geloză sânge, geloză chocolat
Identificare
– colonii opace rotunde pe geloză sânge și geloză chocolat, ce pot
aluneca pe suprafața gelozei fără întrerupere (așa-numitul "
semnul pucului de hochei ", după 48 de ore, coloniile tind să ia pe
o culoare roz
– reduce nitrați, nitriți, hidrolizează tributyrin, nu fermentează
carbohidrații
Tratament amoxicilină-clavulanat, trimetoprim-sulfametoxazol,
cefalosporine cu spectru extins (cefaclor, cefuroxim), macrolide
(azitromicina, claritromicina), tetracicline, fluorochinolone
10.3. COCI GRAM NEGATIVI ANEROBI - VEILLONELLA

•coci cu diametrul de 0.4 µm, dispusi in lanțuri ce fac parte din flora normală a
tractului gastrointestinal uman si animal

V. Parvula
– biofilm dentar si ulterior a cariei dentare, coagregă cu Streptococcus mutans
rar patogen oportunist responsabil de aparitia abceselor sinuzale, tonsilare si
cerebrale tonsilare in infectii cu flora anaeroba mixta
-Putresceina si cadaverina sunt constituienti majori ai peptidoglicanului bacterian. -
Nu fermentează carbohidrații, sursa de energie este furnizată de conversia lactatului
furnizat de metabolismul bacteriilor cu care coagregă, in propionat si acetat
-se dezvolta redus in mediul lichid,
- produc o cantitate mare de gaz
-pe medii solide, dupa incubare la 370C, 48h coloniile sunt mici 1-1,5mm,
transparente pana la alb examinate in lumina transmisa , si transparente in lumina
reflectata.