Sunteți pe pagina 1din 43
Zamfir Natalia, dr. în drept, conf. univ.

Zamfir Natalia, dr. în drept, conf. univ.

www.europarl.eu
www.europarl.eu
www.europarl.eu
 1. Natura juridică şi componenţa  2. Organizare şi funcţionare  3. Atribuţiile Parlamentului European
  • 1. Natura juridică şi componenţa

  • 2. Organizare şi funcţionare

  • 3. Atribuţiile Parlamentului European

  • 4.Alte organe

aflate în legatură

cu

Parlamentul European

 Fondată în 1952 sub denumirea de Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului
  • Fondată în 1952 sub denumirea de Adunare

Comună a Comunității Europene a Cărbunelui

și Oțelului (CECO)

  • Redenumită Adunare Parlamentară Europeană

în 1958

  • Primele alegeri directe au avut loc în 1979

 Parlamentul reprezintă popoarele statelor membre ale UE, care participă la consolidarea acesteia prin intermediul partidelor
  • Parlamentul reprezintă popoarele statelor membre ale UE, care participă la consolidarea acesteia prin intermediul partidelor politice.

  • Parlamentul European este singurul organ al UE ales în mod direct şi una dintre cele mai

mari adunări democratice la nivel mondial. Cei 751 de deputaţi reprezintă cele 500 de milioane de cetăţeni ai UE. Deputaţii sunt

aleşi din cinci în cinci ani de către alegătorii

din cele 28 de state membre.

 PE, conceput iniţial ca simplu organ consultativ, a devenit o instituţie cu o tot mai
  • PE, conceput iniţial

ca simplu

organ

consultativ, a devenit o

instituţie

cu

o

tot

mai mare importanţă în cadrul sistemului instituţional.

  • Articolul 14 TUE

  • (1) Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară.

  • Alegerile sunt organizate la interval de cinci ani și toți cetățenii care au depășit vîrsta de 18 ani (16 ani în Austria) aproximativ 380 de milioane au

drept de vot. Dreptul de

18

şi

25

de

ani.

a

fi

ales variază între

 Conform Actului privind alegerea reprezentanţilor Parlamentului din 1976 “reprezentanţii în Parlamentul european ai popoarelor reunite
  • Conform Actului privind alegerea reprezentanţilor Parlamentului din 1976 “reprezentanţii în Parlamentul european ai popoarelor reunite în UE vor fi aleşi prin vot universal direct”

  • Înainte de adoptarea acestui document

deputaţii în PE

erau desemnaţi de către

Parlamentele naţionale din rândul parlamentelor naţionali.

 Fiecare stat membru hotătăşte cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor, aplicînd acealeaşi reguli
  • Fiecare stat membru

hotătăşte cu privire

la modul de desfăşurare a alegerilor,

aplicînd acealeaşi reguli democratice:

egalitatea între sexe şi votul secret.

Alegerile europene

respectă deja o

serie

de reguli comune: votul universal direct, repreyentarea proporţională şi un mandat

de cinci

ani care

se poate

reînoi.

 Deputații din Parlamentul European își împart timpul între circumscripțiile lor electorale, Strasbourg - unde au
  • Deputații din Parlamentul European își împart

timpul între circumscripțiile lor electorale,

Strasbourg - unde au loc 12 perioade de

sesiune pe an - și Bruxelles, unde participă la perioade suplimentare de sesiune, precum și

la reuniuni ale comisiilor și ale grupurilor

politice.

 Locurile în Parlamentul European sunt alocate statelor membre î n funcție de procentul pe care
  • Locurile în Parlamentul European sunt alocate statelor membre în funcție de procentul pe care оl reprezintă din populația UE.

  • În baza Tratatului de la Lisabona, nicio ţară nu poate avea mai puţin de 6 reprezentanţi sau mai

mult de 96.

  • De exemplu, numărul deputaţilor din Germania este 96, iar cel al deputaţilor din Letonia 8.

  • Independenţa mandatului

  • Deputaţii în Parlamentul European îşi exercită mandatul în mod independent. Aceştia nu pot fi obligaţi prin instrucţiuni şi nu pot primi mandat imperativ.

 Parlamentarii europeni nu au voie să fie membru guvernului şi nu au voie să exercite

Parlamentarii europeni nu au voie

fie

membru guvernului

şi

nu

au voie

exercite activităţi în cadrul organelor UE.

Aceştia

nu

trebuie fiu deputaţi

în

legislativul naţional.

 Articolul 5 : Privilegii şi imunităţi  Deputaţii se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute
  • Articolul 5 : Privilegii şi imunităţi

  • Deputaţii se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute

(1)

de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.

  • Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al

(2)

deputaților, ci o garanție pentru independența Parlamentului în ansamblu și a membrilor săi.

  • Legitimaţiile care asigură deputaţilor libera circulaţie în

(3)

statele membre sunt eliberate de Preşedintele Parlamentului,

după ce a fost primită notificarea privind alegerea acestora.

  • Deputaţii au dreptul de a consulta orice dosar aflat în

(4)

posesia Parlamentului sau a unei comisii, cu excepţia dosarelor şi conturilor personale pe care sunt autorizaţi să le consulte numai deputaţii în cauză. Excepţiile de la acest principiu în vederea tratării documentelor la care accesul publicului poate fi interzis

în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al

Parlamentului European şi al Consiliului privind accesul public la

documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei sunt prevăzute în anexa VII la prezentul regulament.

 Pe perioada unei legislaturi Parlamentul se reuneşte în sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare.  Parlamentul
  • Pe perioada unei legislaturi Parlamentul se reuneşte în sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare.

  • Parlamentul se întruneşte în sesiune

anuală ordinară, care este prevăzută să

înceapă în

a

doua zi

de

marţi

a

lunii

martie. Sesiunile ordinare se desfăşoară în

12

şedinţe plenare lunare cu

săptămână.

durata de

o

  • În restul lunii activitatea

se desfăşoară în

comisii.

 Şedinţele plenare reprezintă încununarea activităţii legislative efectuate în comisiile parlamentare şi în cadrul grupurilor politice.
  • Şedinţele plenare reprezintă încununarea activităţii legislative efectuate în comisiile parlamentare şi în cadrul grupurilor politice. Şedinţele plenare reprezintă cadrul în care reprezentanţii cetăţenilor Uniunii

Europene –deputaţii europeni- participă la procesul decizional şi îşi exprimă punctul

de vedere

pe lângă Consiliul şi Comisie.

 GRUPURILE POLITICE  Deputaţii se constituie în grupuri politice; aceştia nu se grupează în funcţie
  • GRUPURILE POLITICE

  • Deputaţii se constituie în grupuri politice; aceştia

nu se grupează în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afinităţile lor politice.

  • Fiecare grup politic are un preşedinte (sau doi preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), un birou şi un secretariat.

  • Un grup are nevoie de:

  • minimum 25 de deputați europeni care să reprezinte cel puțin un sfert din statele membre

  • Membri neafiliați: membri care nu aparțin niciunui grup politic

 În prezent, există 8 grupuri politice în cadrul Parlamentului European. Ca în orice alt Parlament,
  • În prezent, există 8 grupuri politice în cadrul

Parlamentului European. Ca în orice alt

Parlament, acestea joacă un rol important în influențarea deciziilor luate de Parlament.

Spre deosebire de alte parlamente, grupurile

politice reunesc membri de diferite

naționalități.

 PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN  1 președinte  mandat de doi ani și jumătate, care poate
  • PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN

  • 1 președinte

  • mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit

  • PROCEDURA ELECTORALĂ:

  • Candidatul care obține majoritatea absolută a voturilor (în vot secret) este ales președinte. Dacă după trei tururi de scrutin nu se poate obține majoritatea absolută, în al patrulea tur vor participa doar doi membri - cei care au obținut cele mai multe voturi în al treilea tur.

  • SARCINI:

  • Preşedintele coordonează activitățile Parlamentului şi dezbaterile din şedinţele plenare și declară bugetul UE adoptat. Preşedintele reprezintă Parlamentul în relaţiile externe şi cu celelalte instituţii UE.

 VICEPREȘEDINȚII  14 vicepreședinți  Sunt 14 în total și sunt aleși într -un singur
  • VICEPREȘEDINȚII

  • 14 vicepreședinți

  • Sunt 14 în total și sunt aleși într-un singur vot.

  • SARCINI:

  • În caz de absenţă, preşedintele este înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi. Preşedintele poate delega vicepreşedinţilor orice funcţie,

precum reprezentarea Parlamentului cu

ocazia unor ceremonii sau acte determinate.

 BIROUL ◦ 1președinte ◦ 14vicepreședinți ◦ chestori  aleși printr -un singur vot  SARCINI
  • BIROUL 1președinte 14vicepreședinți chestori

    • aleși printr-un singur vot

  • SARCINI

    • cu rol consultativ.

  • Biroul este responsabil cu deciziile

administrative şi financiare referitoare la

deputații europeni și organizarea internă a

Parlamentului.

 Chestori  Articolul 28 : Funcţiile chestorilor  Chestorii sunt însărcinaţi cu îndeplinirea sarcinilor administrative
  • Chestori

  • Articolul 28 : Funcţiile chestorilor

  • Chestorii sunt însărcinaţi cu îndeplinirea sarcinilor administrative şi financiare care îi

vizează în mod direct pe deputaţi, în

conformitate cu orientările adoptate de Birou.

 COMISIILE
COMISIILE

O comisie este alcătuită din 25 până la 73 de deputaţi.

Fiecare comisie are un preşedinte, un birou şi un secretariat.

Componenţa politică a comisiilor o reflectă pe cea a şedinţei plenare.

SARCINI

Comisiile pregătesc activitatea sesiunilor plenare în domeniul lor de competență. Acestea elaborează, modifică şi adoptă propuneri legislative şi rapoarte din proprie iniţiativă.

Examinează propunerile Comisiei şi ale Consiliului şi, dacă este cazul, întocmesc rapoarte care sunt prezentate în cadrul şedinţelor plenare.

Fiecare comisie alege un președinte și până la patru vicepreședinți din rândul

membrilor titulari, iar aceștia alcătuiesc „biroul comisiei”, cu un mandat de doi ani și jumătate. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare. De asemenea, Parlamentul poate constitui subcomisii și comisii temporare speciale, care să se ocupe de chestiuni specifice, și este împuternicit să creeze

comisii de anchetă care să investigheze presupuse nereguli sau situații de

administrare defectuoasă a legislației UE.

 Conferinţa preşedinţilor de comisie este organul politic al Parlamentului care asigură o mai bună cooperare
  • Conferinţa preşedinţilor de comisie este organul politic al Parlamentului care asigură o mai bună cooperare între diferitele comisii parlamentare.

  • Conferinţa preşedinţilor de comisie se compune din preşedinţii tuturor comisiilor permanente şi temporare; aceasta îşi alege preşedintele. În general, Conferinţa preşedinţilor de comisie se reuneşte o dată pe lună, la Strasbourg, în timpul şedinţelor perioadelor de sesiune.

  • Conferinţa preşedinţilor de comisie poate face recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările comisiilor şi întocmirea ordinii de zi a şedinţelor plenare. Aceasta poate, de asemenea, să ofere consiliere Conferinţei preşedinţilor în cazul unui dezacord privind repartizarea competenţelor între comisii. Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega anumite sarcini Conferinţei preşedinţilor de comisie.

 DELEGAȚIILE  Numărul membrilor fiecărei delegații variază de la 12 la peste 70.  În
  • DELEGAȚIILE

  • Numărul membrilor fiecărei delegații variază de la 12 la peste 70.

  • În prezent există 44 de delegații.

  • SARCINI

  • Delegațiile întrețin relații și schimburi de informații cu parlamentele țărilor terțe. Contribuie la reprezentarea Uniunii Europene în străinătate și la promovarea, în țările terțe, a valorilor care stau la baza Uniunii Europene, și anume principiile libertății și democrației, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și statul de drept.

  • Putem diferenția mai multe categorii de delegații:

  • comisiile parlamentare mixte;

  • comisiile parlamentare de cooperare;

  • celelalte delegații interparlamentare;

  • delegațiile la adunările parlamentare multilaterale.

 Președinții delegațiilor își coordonează activitatea în cadrul Conferinței președinților de delegație.  Conferinţa preşedinţilor de
  • Președinții delegațiilor își coordonează activitatea

în cadrul Conferinței președinților de delegație.

  • Conferinţa preşedinţilor de delegaţie poate face recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările delegaţiilor. Conferinţa preşedinţilor de delegaţie întocmeşte un proiect de calendar anual al reuniunilor

interparlamentare şi al reuniunilor comisiilor

parlamentare mixte.

Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega

anumite sarcini Conferinţei preşedinţilor de

delegaţie.

 Conferinţa preşedinţilor este organul politic al Parlamentului European responsabil de organizarea lucrărilor Parlamentului şi programarea
  • Conferinţa preşedinţilor este organul politic al Parlamentului European responsabil de organizarea lucrărilor Parlamentului şi programarea legislativă, stabilirea competenţelor şi a componenţei comisiilor şi delegaţiilor, relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, cu parlamentele naţionale şi cu ţările terţe.

  • Conferinţa preşedinţilor pregăteşte calendarul Parlamentului şi ordinea de zi a şedinţelor plenare şi

repartizează locurile în hemiciclu.

  • Conferinţa preşedinţilor se compune din Preşedintele Parlamentului şi preşedinţii grupurilor politice. Din Conferinţa preşedinţilor face parte, de asemenea, un

reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, care însă nu are

drept de vot.

 Intergrupurile pot fi formate de deputați din oricare grup politic sau comisie, în scopul unor
  • Intergrupurile pot fi formate de deputați din

oricare grup politic sau comisie, în scopul

unor schimburi informale de opinii cu privire

la anumite teme și al promovării contactului

între deputați și societatea civilă.

  • Intergrupurile nu sunt organe parlamentare și, ca atare, nu exprimă opiniile Parlamentului.

 Articolul 222 : Secretariatul General  (1) Parlamentul este asistat de un Secretar General numit
  • Articolul 222 : Secretariatul General

  • (1)

Parlamentul este asistat de un Secretar

General numit de Birou.

  • Secretarul General îşi ia angajamentul solemn, în faţa Biroului, de a-şi exercita funcţiile în deplină imparţialitate şi cu corectitudine.

  • Secretarul General al Parlamentului conduce

(2)

un secretariat ale cărui componenţă şi organizare

sunt stabilite de Birou.

  • Biroul stabileşte organigrama Secretariatului

(3)

General şi reglementările privind situaţia

administrativă şi financiară a funcţionarilor şi a

altor agenţi.

 Regulile aplicabile deputaților din Parlamentul European sunt prevăzute în Statutul deputaților , adoptat în 2009.

Regulile aplicabile deputaților din Parlamentul European sunt prevăzute în Statutul deputaților, adoptat în 2009.

'Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi voturilor . Doar textele votate în
'Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi voturilor . Doar textele votate în

'Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi voturilor. Doar textele votate în şedinţă plenară şi declaraţiile scrise care au întrunit semnăturile majorităţii deputaţilor ce alcătuiesc Parlamentul reprezintă, în mod oficial, acte ale Parlamentului European.

 Parlamentul îşi poate desfăşura activitatea dacă este realizat un cvorum de 1/3 din membrii săi
  • Parlamentul îşi poate desfăşura activitatea dacă este realizat un cvorum de 1/3 din membrii săi. În acelaşi timp însă orice votare este valabilă până când 23 de deputaţi nu solicită preşedintelui constatarea faptului nu este întrunit cvorumul de prezenţă.

  • Dreptul de vot este personal. Dezbaterile sunt publice, numai dacă Parlamentul nu

decide altfel

cu o majoritate

voturile exprimate.

de 2 /3 din

  • Parlamentul hotărăşte cu majoritatea absolută a voturilor exprimate.

 Articolul 178 : Votul  Ca regulă generală Parlamentul votează (1) prin ridicarea mâinii. 
  • Articolul 178 : Votul

  • Ca regulă generală Parlamentul votează

(1)

prin ridicarea mâinii.

  • În cazul în care Preşedintele hotărăşte că

(2)

rezultatul nu este clar, Parlamentul este

consultat prin vot electronic. În caz de pană a

sistemului electronic de votare, Parlamentul

este consultat prin „ridicare în picioare”.

  • (3)

Rezultatul votului se înregistrează.

 Parlamentul exercită rolul de colegislator în aproape toate domeniile în care legiferează Uniunea Europeană. (art.225
  • Parlamentul exercită rolul de colegislator în aproape toate domeniile în care legiferează Uniunea Europeană. (art.225 din TFUE) Alături de Consiliu, Parlamentul adoptă sau modifică propunerile Comisiei. (Atribuţiile decizionale legislative art.288 din TFUE) De asemenea, Parlamentul supraveghează activitatea Comisiei (Atribuţiile de supraveghere şi control art.230- 234 TFUE) și adoptă bugetul Uniunii Europene.

  • Potrivit cu prevederile cuprinse în art.14 din TUE, Parlamentul exercită funcţii de control politic şi consultativ.

 Parlamentul îşi exercită influenţa asupra altor instituţii europene în mai multe moduri.  Când se
  • Parlamentul îşi exercită influenţa asupra altor instituţii europene în mai multe moduri.

  • Când se formează o nouă Comisie, cei 28 de membri ai săi (câte unul pentru fiecare stat membru) nu îşi pot intra în atribuţii fără aprobarea Parlamentului. Dacă nu sunt de acord cu candidatura unuia dintre comisarii nominalizaţi, membrii Parlamentului pot respinge întreaga echipă propusă.

  • De asemenea, Parlamentul poate solicita demisia Comisiei în exerciţiu. Procedura poartă numele de „moţiune de cenzură”.

  • Parlamentul îşi menţine controlul asupra Comisiei prin examinarea rapoartelor pe care le redactează aceasta şi prin interpelarea comisarilor. Comisiile parlamentare joacă un rol important în acest sens.

  • Membrii Parlamentului analizează petiţiile primite din partea cetăţenilor şi formează comisii de anchetă. ( Atribuţiile de anchetă art.226 TFUE)

  • Când liderii naţionali se întrunesc în cadrul Consiliului European, Parlamentul trebuie să îşi dea avizul cu privire la tematica inclusă pe agendă.

 La începutul fiecărei legislaturi, imediat după alegerea Parlamentului, Preşedintele lansează un apel de prezentare de
  • La începutul fiecărei legislaturi, imediat după alegerea Parlamentului,Preşedintele lansează

un apel de prezentare de candidaturi în vederea numirii Ombudsmanului.

Ombudsmanul informează Parlamentul cu privire la cazurile de administrare defectuoasă pe care le descoperă.

Ombudsmanul întreprinde anchete în urma plângerilor care îi sunt adresate, dar este în

măsură să deschidă anchete şi din proprie iniţiativă. ( Emily O'Reilly)

 Dorința mea este de să sprijin instituțiile UE în efortul de a deveni tot mai
  • Dorința mea este de sprijin instituțiile UE în efortul de a deveni tot mai eficiente, transparente și responsabile, prin sporirea strategică a vizibilității și impactului activității Ombudsmanului European.

  • Emily O' Reilly, 30 iunie 2014

 Ombudsmanul investighează diferite tipuri de administrare defectuoasă , de exemplu:  comportament abuziv  discriminare
  • Ombudsmanul investighează diferite tipuri de administrare defectuoasă, de exemplu:

  • comportament abuziv

  • discriminare

  • abuz de putere

  • lipsa de informații sau refuzul de a furniza informații

  • întârzieri nejustificate

  • proceduri incorecte.

 În 1987 a fost creată Funcţia de Mediator al Parlamentului European pentru răpirile internaţionale de
  • În 1987 a fost creată Funcţia de Mediator al Parlamentului European pentru răpirile internaţionale

de copii de către unul dintre părinţi, pentru a veni în ajutorul copiilor proveniţi din căsătorii internaţionale destrămate, care au fost răpiţi de unul dintre părinţi. Mairead McGuinness a fost numită Mediatoare a Parlamentului în 2014.

  • Rolul mediatorului este acela de a încerca ajungerea la un acord voluntar între părintele răpitor şi celălalt părinte, interesele copilului (copiilor) acestora fiind primordiale. Având în vedere că orice copil are dreptul la ambii părinţi, oricare dintre părinţi poate să solicite o procedură de mediere.