Sunteți pe pagina 1din 43

Zamfir Natalia,

dr. în drept, conf. univ.


www.europarl.eu
 1. Natura juridică şi componenţa
 2. Organizare şi funcţionare
 3. Atribuţiile Parlamentului European
 4.Alte organe aflate în legatură cu
Parlamentul European
 Fondată în 1952 sub denumirea de Adunare
Comună a Comunității Europene a Cărbunelui
și Oțelului (CECO)
 Redenumită Adunare Parlamentară Europeană
în 1958
 Primele alegeri directe au avut loc în 1979
 Parlamentul reprezintă popoarele statelor
membre ale UE, care participă la
consolidarea acesteia prin intermediul
partidelor politice.
 Parlamentul European este singurul organ al
UE ales în mod direct şi una dintre cele mai
mari adunări democratice la nivel mondial.
Cei 751 de deputaţi reprezintă cele 500 de
milioane de cetăţeni ai UE. Deputaţii sunt
aleşi din cinci în cinci ani de către alegătorii
din cele 28 de state membre.
 PE, conceput iniţial ca simplu organ
consultativ, a devenit o instituţie cu o tot
mai mare importanţă în cadrul sistemului
instituţional.
 Articolul 14 TUE
 (1) Parlamentul European exercită, împreună cu
Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară.

 Alegerile sunt organizate la interval de cinci ani și


toți cetățenii care au depășit vîrsta de 18 ani (16
ani în Austria) – aproximativ 380 de milioane – au
drept de vot. Dreptul de a fi ales variază între
18 şi 25 de ani.
 Conform Actului privind alegerea
reprezentanţilor Parlamentului din 1976
“reprezentanţii în Parlamentul european ai
popoarelor reunite în UE vor fi aleşi prin
vot universal direct”
 Înainte de adoptarea acestui document
deputaţii în PE erau desemnaţi de către
Parlamentele naţionale din rândul
parlamentelor naţionali.
 Fiecare stat membru hotătăşte cu privire
la modul de desfăşurare a alegerilor,
aplicînd acealeaşi reguli democratice:
egalitatea între sexe şi votul secret.
Alegerile europene respectă deja o serie
de reguli comune: votul universal direct,
repreyentarea proporţională şi un mandat
de cinci ani care se poate reînoi.
 Deputații din Parlamentul European își împart
timpul între circumscripțiile lor electorale,
Strasbourg - unde au loc 12 perioade de
sesiune pe an - și Bruxelles, unde participă la
perioade suplimentare de sesiune, precum și
la reuniuni ale comisiilor și ale grupurilor
politice.
 Locurile în Parlamentul European sunt alocate
statelor membre în funcție de procentul pe care
оl reprezintă din populația UE.
 În baza Tratatului de la Lisabona, nicio ţară nu
poate avea mai puţin de 6 reprezentanţi sau mai
mult de 96.
 De exemplu, numărul deputaţilor din Germania
este 96, iar cel al deputaţilor din Letonia 8.
 Independenţa mandatului
 Deputaţii în Parlamentul European îşi exercită
mandatul în mod independent. Aceştia nu pot fi
obligaţi prin instrucţiuni şi nu pot primi mandat
imperativ.
 Parlamentarii europeni nu au voie să fie
membru guvernului şi nu au voie să
exercite activităţi în cadrul organelor UE.
 Aceştia nu trebuie să fiu deputaţi în
legislativul naţional.
 Articolul 5 : Privilegii şi imunităţi
 (1) Deputaţii se bucură de privilegiile şi imunităţile prevăzute
de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.
 (2) Imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al
deputaților, ci o garanție pentru independența Parlamentului în
ansamblu și a membrilor săi.
 (3) Legitimaţiile care asigură deputaţilor libera circulaţie în
statele membre sunt eliberate de Preşedintele Parlamentului,
după ce a fost primită notificarea privind alegerea acestora.
 (4) Deputaţii au dreptul de a consulta orice dosar aflat în
posesia Parlamentului sau a unei comisii, cu excepţia dosarelor şi
conturilor personale pe care sunt autorizaţi să le consulte numai
deputaţii în cauză. Excepţiile de la acest principiu în vederea
tratării documentelor la care accesul publicului poate fi interzis
în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind accesul public la
documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale
Comisiei sunt prevăzute în anexa VII la prezentul regulament.
 Pe perioada unei legislaturi Parlamentul se
reuneşte în sesiuni ordinare şi sesiuni
extraordinare.
 Parlamentul se întruneşte în sesiune
anuală ordinară, care este prevăzută să
înceapă în a doua zi de marţi a lunii
martie. Sesiunile ordinare se desfăşoară în
12 şedinţe plenare lunare cu durata de o
săptămână.
 În restul lunii activitatea se desfăşoară în
comisii.
 Şedinţele plenare reprezintă încununarea
activităţii legislative efectuate în comisiile
parlamentare şi în cadrul grupurilor
politice. Şedinţele plenare reprezintă cadrul
în care reprezentanţii cetăţenilor Uniunii
Europene –deputaţii europeni- participă la
procesul decizional şi îşi exprimă punctul
de vedere pe lângă Consiliul şi Comisie.
 GRUPURILE POLITICE
 Deputaţii se constituie în grupuri politice; aceştia
nu se grupează în funcţie de naţionalitate, ci în
funcţie de afinităţile lor politice.
 Fiecare grup politic are un preşedinte (sau doi
preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), un birou şi
un secretariat.
 Un grup are nevoie de:
 minimum 25 de deputați europeni care să
reprezinte cel puțin un sfert din statele membre
 Membri neafiliați: membri care nu aparțin
niciunui grup politic
 În prezent, există 8 grupuri politice în cadrul
Parlamentului European. Ca în orice alt
Parlament, acestea joacă un rol important în
influențarea deciziilor luate de Parlament.
Spre deosebire de alte parlamente, grupurile
politice reunesc membri de diferite
naționalități.
 Grupurile politici Grupul Partidului Popular European
(Creștin Democrat)
Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si
Democraților din Parlamentul European
Conservatorii și Reformiștii Europeni
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
 Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică
 Verzi/Alianța Liberă Europeană
 Grupul Europa Libertății și Democrației Directe
Europa Națiunilor și Libertății

 PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN
 1 președinte
 mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit
 PROCEDURA ELECTORALĂ:
 Candidatul care obține majoritatea absolută a voturilor (în
vot secret) este ales președinte. Dacă după trei tururi de
scrutin nu se poate obține majoritatea absolută, în al
patrulea tur vor participa doar doi membri - cei care au
obținut cele mai multe voturi în al treilea tur.
 SARCINI:
 Preşedintele coordonează activitățile Parlamentului şi
dezbaterile din şedinţele plenare și declară bugetul UE
adoptat. Preşedintele reprezintă Parlamentul în relaţiile
externe şi cu celelalte instituţii UE.
 VICEPREȘEDINȚII
 14 vicepreședinți
 Sunt 14 în total și sunt aleși într-un singur
vot.
 SARCINI:
 În caz de absenţă, preşedintele este înlocuit
de unul dintre vicepreşedinţi. Preşedintele
poate delega vicepreşedinţilor orice funcţie,
precum reprezentarea Parlamentului cu
ocazia unor ceremonii sau acte determinate.
 BIROUL
◦ 1președinte
◦ 14vicepreședinți
◦ chestori
 aleși printr-un singur vot
 cu rol consultativ.

 SARCINI
 Biroul este responsabil cu deciziile
administrative şi financiare referitoare la
deputații europeni și organizarea internă a
Parlamentului.
 Chestori
 Articolul 28 : Funcţiile chestorilor
 Chestorii sunt însărcinaţi cu îndeplinirea
sarcinilor administrative şi financiare care îi
vizează în mod direct pe deputaţi, în
conformitate cu orientările adoptate de Birou.
 COMISIILE
 O comisie este alcătuită din 25 până la 73 de deputaţi.
 Fiecare comisie are un preşedinte, un birou şi un secretariat.
 Componenţa politică a comisiilor o reflectă pe cea a şedinţei plenare.
 SARCINI
 Comisiile pregătesc activitatea sesiunilor plenare în domeniul lor de competență.
Acestea elaborează, modifică şi adoptă propuneri legislative şi rapoarte din
proprie iniţiativă.
 Examinează propunerile Comisiei şi ale Consiliului şi, dacă este cazul, întocmesc
rapoarte care sunt prezentate în cadrul şedinţelor plenare.

 Fiecare comisie alege un președinte și până la patru vicepreședinți din rândul


membrilor titulari, iar aceștia alcătuiesc „biroul comisiei”, cu un mandat de doi ani
și jumătate. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.
De asemenea, Parlamentul poate constitui subcomisii și comisii temporare
speciale, care să se ocupe de chestiuni specifice, și este împuternicit să creeze
comisii de anchetă care să investigheze presupuse nereguli sau situații de
administrare defectuoasă a legislației UE.


 Conferinţa preşedinţilor de comisie este organul politic al
Parlamentului care asigură o mai bună cooperare între
diferitele comisii parlamentare.
 Conferinţa preşedinţilor de comisie se compune din
preşedinţii tuturor comisiilor permanente şi temporare;
aceasta îşi alege preşedintele. În general, Conferinţa
preşedinţilor de comisie se reuneşte o dată pe lună, la
Strasbourg, în timpul şedinţelor perioadelor de sesiune.
 Conferinţa preşedinţilor de comisie poate face
recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire la lucrările
comisiilor şi întocmirea ordinii de zi a şedinţelor plenare.
Aceasta poate, de asemenea, să ofere consiliere
Conferinţei preşedinţilor în cazul unui dezacord privind
repartizarea competenţelor între comisii. Biroul şi
Conferinţa preşedinţilor pot delega anumite sarcini
Conferinţei preşedinţilor de comisie.
 Comisii permanente
 Afaceri externe
 Drepturile omului
 Securitate și apărare
 DOCUMENTE DE REUNIUNE
 Dezvoltare
 Comerț internațional
 Bugete
 Control bugetar
 Afaceri economice și monetare
 Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
Industrie, cercetare și energie
 Piața internă și protecția consumatorilor
 Transport și turism
 Dezvoltare regională
 Agricultură și dezvoltare rurală
 Pescuit
 Cultură și educație
 Afaceri juridice
 Libertăți civile, justiție și afaceri interne
 Afaceri constituționale
 Drepturile femeii și egalitatea de gen
 Comisii de anchetă
 Măsurarea emisiilor în sectorul
autovehiculelor
 Spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și
evaziunea fiscală
 TAXE
 Decizii fiscale și alte măsuri similare sau cu
efecte similare (TAXE 2)
 (Comisia specială şi-a încheiat activităţile în
data de 2 august 2016)
 DELEGAȚIILE
 Numărul membrilor fiecărei delegații variază de la 12 la peste 70.
 În prezent există 44 de delegații.
 SARCINI
 Delegațiile întrețin relații și schimburi de informații cu parlamentele
țărilor terțe. Contribuie la reprezentarea Uniunii Europene în străinătate
și la promovarea, în țările terțe, a valorilor care stau la baza Uniunii
Europene, și anume principiile libertății și democrației, respectarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale și statul de drept.

 Putem diferenția mai multe categorii de delegații:


 comisiile parlamentare mixte;
 comisiile parlamentare de cooperare;
 celelalte delegații interparlamentare;
 delegațiile la adunările parlamentare multilaterale.
 Președinții delegațiilor își coordonează activitatea
în cadrul Conferinței președinților de delegație.
 Conferinţa preşedinţilor de delegaţie poate face
recomandări Conferinţei preşedinţilor cu privire
la lucrările delegaţiilor.
Conferinţa preşedinţilor de delegaţie întocmeşte
un proiect de calendar anual al reuniunilor
interparlamentare şi al reuniunilor comisiilor
parlamentare mixte.
Biroul şi Conferinţa preşedinţilor pot delega
anumite sarcini Conferinţei preşedinţilor de
delegaţie.
 Conferinţa preşedinţilor este organul politic al
Parlamentului European responsabil de organizarea
lucrărilor Parlamentului şi programarea legislativă,
stabilirea competenţelor şi a componenţei comisiilor
şi delegaţiilor, relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, cu
parlamentele naţionale şi cu ţările terţe.
 Conferinţa preşedinţilor pregăteşte calendarul
Parlamentului şi ordinea de zi a şedinţelor plenare şi
repartizează locurile în hemiciclu.
 Conferinţa preşedinţilor se compune din Preşedintele
Parlamentului şi preşedinţii grupurilor politice. Din
Conferinţa preşedinţilor face parte, de asemenea, un
reprezentant al deputaţilor neafiliaţi, care însă nu are
drept de vot.
 Delegația pentru relațiile cu Africa de Sud
 Delegația pentru relațiile cu Irak
 Delegația pentru relațiile cu Israel
 Delegația pentru relațiile cu Peninsula Arabică
 Delegația pentru relațiile cu Consiliul Legislativ
Palestinian
 Delegația pentru relațiile cu țările din Mashrek
 Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina
și Kosovo
 Delegația pentru relațiile cu Belarus
 Delegația la Comisia parlamentară de cooperare
UE-Moldova
 Intergrupurile pot fi formate de deputați din
oricare grup politic sau comisie, în scopul
unor schimburi informale de opinii cu privire
la anumite teme și al promovării contactului
între deputați și societatea civilă.
 Intergrupurile nu sunt organe parlamentare
și, ca atare, nu exprimă opiniile
Parlamentului.
 Articolul 222 : Secretariatul General
 (1) Parlamentul este asistat de un Secretar
General numit de Birou.
 Secretarul General îşi ia angajamentul solemn, în
faţa Biroului, de a-şi exercita funcţiile în deplină
imparţialitate şi cu corectitudine.
 (2) Secretarul General al Parlamentului conduce
un secretariat ale cărui componenţă şi organizare
sunt stabilite de Birou.
 (3) Biroul stabileşte organigrama Secretariatului
General şi reglementările privind situaţia
administrativă şi financiară a funcţionarilor şi a
altor agenţi.
 Regulile aplicabile deputaților din Parlamentul
European sunt prevăzute în Statutul
deputaților, adoptat în 2009.

'Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special
dezbaterilor şi voturilor. Doar textele votate în şedinţă plenară
şi declaraţiile scrise care au întrunit semnăturile majorităţii
deputaţilor ce alcătuiesc Parlamentul reprezintă, în mod oficial,
acte ale Parlamentului European.
 Parlamentul îşi poate desfăşura activitatea
dacă este realizat un cvorum de 1/3 din
membrii săi. În acelaşi timp însă orice votare
este valabilă până când 23 de deputaţi nu
solicită preşedintelui constatarea faptului că
nu este întrunit cvorumul de prezenţă.
 Dreptul de vot este personal. Dezbaterile
sunt publice, numai dacă Parlamentul nu
decide altfel cu o majoritate de 2 /3 din
voturile exprimate.
 Parlamentul hotărăşte cu majoritatea absolută
a voturilor exprimate.
 Articolul 178 : Votul
 (1) Ca regulă generală Parlamentul votează
prin ridicarea mâinii.
 (2) În cazul în care Preşedintele hotărăşte că
rezultatul nu este clar, Parlamentul este
consultat prin vot electronic. În caz de pană a
sistemului electronic de votare, Parlamentul
este consultat prin „ridicare în picioare”.
 (3) Rezultatul votului se înregistrează.
 Parlamentul exercită rolul de colegislator în
aproape toate domeniile în care legiferează
Uniunea Europeană. (art.225 din TFUE) Alături de
Consiliu, Parlamentul adoptă sau modifică
propunerile Comisiei. (Atribuţiile decizionale
legislative art.288 din TFUE) De asemenea,
Parlamentul supraveghează activitatea Comisiei
(Atribuţiile de supraveghere şi control art.230-
234 TFUE) și adoptă bugetul Uniunii Europene.
 Potrivit cu prevederile cuprinse în art.14 din
TUE, Parlamentul exercită funcţii de control
politic şi consultativ.
 Parlamentul îşi exercită influenţa asupra altor instituţii europene în mai
multe moduri.
 Când se formează o nouă Comisie, cei 28 de membri ai săi (câte unul
pentru fiecare stat membru) nu îşi pot intra în atribuţii fără aprobarea
Parlamentului. Dacă nu sunt de acord cu candidatura unuia dintre
comisarii nominalizaţi, membrii Parlamentului pot respinge întreaga
echipă propusă.
 De asemenea, Parlamentul poate solicita demisia Comisiei în exerciţiu.
Procedura poartă numele de „moţiune de cenzură”.
 Parlamentul îşi menţine controlul asupra Comisiei prin examinarea
rapoartelor pe care le redactează aceasta şi prin interpelarea comisarilor.
Comisiile parlamentare joacă un rol important în acest sens.
 Membrii Parlamentului analizează petiţiile primite din partea cetăţenilor
şi formează comisii de anchetă. ( Atribuţiile de anchetă art.226 TFUE)
 Când liderii naţionali se întrunesc în cadrul Consiliului European,
Parlamentul trebuie să îşi dea avizul cu privire la tematica inclusă pe
agendă.
 La începutul fiecărei legislaturi, imediat după
alegerea Parlamentului,Preşedintele lansează
un apel de prezentare de candidaturi în
vederea numirii Ombudsmanului.
Ombudsmanul informează Parlamentul cu
privire la cazurile de administrare
defectuoasă pe care le descoperă.
Ombudsmanul întreprinde anchete în urma
plângerilor care îi sunt adresate, dar este în
măsură să deschidă anchete şi din proprie
iniţiativă. ( Emily O'Reilly)
 Dorința mea este de să sprijin instituțiile UE
în efortul de a deveni tot mai eficiente,
transparente și responsabile, prin sporirea
strategică a vizibilității și impactului activității
Ombudsmanului European.
 Emily O' Reilly, 30 iunie 2014
 Ombudsmanul investighează diferite tipuri de
administrare defectuoasă, de exemplu:
 comportament abuziv
 discriminare
 abuz de putere
 lipsa de informații sau refuzul de a furniza
informații
 întârzieri nejustificate
 proceduri incorecte.
 În 1987 a fost creată Funcţia de Mediator al
Parlamentului European pentru răpirile internaţionale
de copii de către unul dintre părinţi, pentru a veni în
ajutorul copiilor proveniţi din căsătorii internaţionale
destrămate, care au fost răpiţi de unul dintre părinţi.
Mairead McGuinness a fost numită Mediatoare a
Parlamentului în 2014.
 Rolul mediatorului este acela de a încerca ajungerea
la un acord voluntar între părintele răpitor şi celălalt
părinte, interesele copilului (copiilor) acestora fiind
primordiale. Având în vedere că orice copil are
dreptul la ambii părinţi, oricare dintre părinţi poate să
solicite o procedură de mediere.

S-ar putea să vă placă și