CONSUMUL DE FRUCTE

SI LEGUME

GRUPA 1
AMG
 INTRODUCERE
 Atat fructele cat si legumele constituie o sursa impotanta de elemente
nutritive, cele mai importante fiind vitaminele si mineralele. Consumul zilnic
de fructe si legume proaspete este recomandat atat persoanelor sanatoase
dar mai ales celor care sufera de diverse avitaminoze.
 Consumul de legume proaspete este mult mai indicat, deoarece prin
prelucrare termica acestea pierd o mare parte din constituentii nutritivi. Pe
langa cantitatea ridicata de vitamina C legumele mai contin si alte vitamine
si minerale esentiale bunei functionari a organismului:
Carotenul (provitamina A) se gaseste in morcovi, carote, ridichi, sparanghel
Vitamina E se gaseste in: fasole si mazare verde, varza, spanac, sfecla rosie
Vitamina K se gaseste in: spanac, loboda, urzici, conopida
Potasiul se gaseste in: morcovi, salata, rosii, castraveti
Calciul se gaseste in: sfecla, spanac
Fierul se gaseste in: patrunjel, urzici, spanac, papadie
Fosforul se gaseste in seminte
Fructele se caracterizeaza prin bogatia lor in apa, saruri minerale, vitamine,
celuloza. Prin faptul ca au un continut scazut in proteine si glucide, fructele au o
valoare energetica scazuta si sunt recomandate atunci cand vrem sa scapam de
cateva kilograme. Ca si legumele, fructele contin vitamine: vitamina C, B1, B2 si
saruri minerale precum potasiu, calciu, fier, iod, fosfor. Printre actiunile
terapeutice ale fructelor se numara actiunea laxativa (datorita continutului de
celuloza), actiunea mineralizanta, vitaminizanta, actiune diuretica (datorita
continutului ridicat in apa).

Continutul in vitamine al fructelor:

 vitamina C se gaseste in: portocale, lamai, mere, pere, afine
 Vitamina E se gaseste in : migdale, nuci
 Vitamina A se gaseste in: lamai, portocale, ananas, grapefruit, caise
 Vitamina B se gaseste in: banane, struguri, portocale, pere, migdale
 Consumul de legume si fructe in Romania

 Potrivit unui studiu Eurostat bazat pe datele

colectate în 2014, 65,1% din românii cu vârsta de peste
15 ani nu au în meniul zilnic legume și fructe, fapt
care ne plasează și în acest caz pe ultimul loc într-un
top al Uniunii Europeane (UE).
 Mai mult, în România, doar 2,7% din cei cu un nivel de
educaţie scăzut consumă cel puţin cinci porţii de
legume şi fructe în fiecare zi, faţă de 5,5% în cazul celor
cu un nivel de educaţie ridicat.
 Alimentatie sanatoasa
Fapte cheie : o dieta sanatoasa ne ajuta sa ne protejam impotriva
manutritiei in toate formele ei precum si boli necontagioase ,
diabetul , boli de inima , accident vascular celebra si cancer .
Alimentaţia nesănătoasă si lipsa activităţii fizice conduc la riscuri
globale pentru sanatate .
Aportul de energie (calorii) ar trebui sa fie in echilibru cu energia
consumată .
Menţinerea raportului de sare la mai putin de 5 grame pe zi ajuta
la prevenirea HTA si reduce riscul de boli de inima si accident
vascular celebral la populaţia adulta
Pentru adulti o dieta sanatoasa conţine : fructe , legume (400 de
grame )nuci , cereale .
 Mai putin de 10% din aportul total de energie provine din zaharuri
libere echivalentul a 50 de grame pentru o persoane de greutate
corporală sanatoasa care consuma aproximativ 2000kcal .
• Mai puţin de 30% din aportul total de energie provine din grăsimi : grăsimile
nesaturate ( ulei de peste , avocado , nuci , floarea-soarelui , măsline ) sunt
de preferat in locul grăsimilor saturate ( carne grasa , unt , smântâna , ulei de
cocos si de palmier ) .
• Mai putin de 5 grame de sare pe zi ( de preferat sare iodată) .
• Pentru copii si adolescenţi In primii 2 ani de viata a unui copil nutriţia optima
stimulează creșterea sanatoasa si îmbunătăţește dezvoltarea cognitivă . De
asemenea , reduce riscul de a deveni supraponderal sau obez . Sugarii
trebuie sa fie hrăniţi exclusiv prin alăptare in primele 6 luni de viata . De la
varsta de 6 luni , laptele matern ar trebui sa fie completat cu o varietate de
alimente complementare dense , adecvate , sigure si nutritive . Sarea si
zaharul nu ar trebui sa fie adăugate la elemente complementare
Promovarea unei diete sanatoase :
• Dieta - influenţată de numeroși factori: venit, costul
produselor alimentare, preferinţe individuale, valori
tradiţionale, factori economici, sociali etc. -> obiceiuri
alimentare;
• Guvern, sector public și privat – rol în crearea unui mediu
alimentar sănătos -> adoptare și păstrare dietă sănătoasă.
• Factori de decizie politică prin a căror acţiune este influenţat
sistemul alimentar:
 Crearea unei stabilităţi în comerţul alimentar, politicile
agricole, politicile alimentare -> promovarea unei diete
sănătoase, protejarea sănătăţii publice; ->disponibilitatea
alimentelor sănătoase, încurajarea producătorilor să ofere
fructe și legume etc.
 Încurajarea cererii consumatorului pentru alimente
sănătoase -> educaţie, informaţii asupra unei diete
sănătoase, informaţii ușor de înţeles asupra conţinutului
nutritiv pe etichetele alimentelor, consilierenutriţională și
dietetică.
 Promovarea practicilor adecvate de hrănire a sugarilor și
copiilor -> substituţi ai laptelui matern; promovarea și
susţinerea alăptării
Sfaturi practice cu privire la menţinerea unei diete sănatoase

Mâncând cel puţin 5 porţii de fructe şi legume pe zi reduce riscul de boli

netransmisibile (NCDs) și ajută la asigurarea unui aport zilnic adecvat de fibre
dietetice.
Reducerea cantităţii aportului total de grăsimi la mai puţin de 30% din aportul total
de energie ajută la prevenirea creşterii în greutate. Aportul de grăsimi poate fi
redus prin limitarea consumului de alimente care conţin cantităţi mari de acizi grași
saturaţi, utilizarea uleiului vegetal, fierberea sau coacerea alimentelor, în locul
prăjelilor.
Se poate reduce consumul de sare prin alegerea produselor cu un conţinut de
sodiu mai mic și prin a se evita adăugarea de sare, sos de soia sau sos de pește în
timpul preparării alimentelor. Valorea potasiului, care poate atenua efectele
negative asupra tensiunii arteriale, poate fi crescută prin consumul de fructe și
legume proaspete.
 Consumul de zahăr creşte riscul apariţiei cariilor dentare. Excesul de calorii din
alimente și băuturi bogate în zaharuri contribuie, de asemenea, la creşterea în
greutate, ceea ce poate duce la obezitate. Aportul de zahăr poate fi redus prin
consumul de fructe și legume proaspete în loc de gustări care conţin zahăr.
„ Strategia globală privind
alimentaţia, activitatea fizică și
sănătatea” – OMS
adoptată în 2004:
 acţiuni regionale și globale pentru
a susţine dietele sănătoase și
activitatea fizică;
 reducerea impactului
marketingului mâncării
nesănătoase asupra copiilor;
 noi politici + îmbunătăţirea celor
aflate deja în vigoare;
 scopuri : prevenirea obezităţii și
anemiei în rândul copiilor;
 încurajarea alăptării;
 promovare diete diversificate și
sănătoase în toate etapele vieţii.
SCOPUL
1.Evaluarea cunostintelor studentilor despre beneficiile
consumului de fructe si legume atat asupra organismului
sanatos cat si cel cu afectiuni acute sau cronice.
2.Determinarea consumului de fructe si legume printre
studenti.

OBIECTIVELE
1.Determinarea nr de studenti care consuma zilnic fructe si
legume
2.Determinarea nr de studenti care au cunostinte despre
nr.portilor de fructe si legume pe zi.
3.Determinarea nr de studenti care cunosc aportul de
minerale,vitamine aduse de fructe si legume.
BIBLIOGRAFIE:

 Dieta si nutritie in legume si fructe

 Romania agricola – statisticile consumul de
legume si fructe din Romania
 http://www.who.int/mediacentre/factsheets/
fs394/en/