Anemia feripriva definitie

 Scaderea Hgb <11g/dl F , <13g/dl B (HCt)

 Scaderea numarului de eritrocite circulante
 Dg: frotiu-inspectie hipocrome, microcitara
 Cuprinde 3 stadii:
-subclinic-asimptomatica
-subclinic cu modificari de laborator
-clinic manifest: cu modificari de laborator + semne si
simptome
Persoanele la risc: Femeile insarcinate, femeile in perioada
fertila (mensturatia), copii<2ani, varstnicii.
Etiologie: pierderi de sange, aport inadecvat necesar crescut,
tulburari de absortie.
 Fe-surse
Fierul din organism este grupat în două categorii:
 fierul funcţional (servind la funcţii enzimatice sau metabolice, aflat în
compoziţia hemoproteinelor, enzimelor respiratorii şi transferinei)
şi
 fierul din depozitele reprezentate de feritină şi hemosiderină, aflate în principal în
ficat, celulele sistemului reticuloendotelial şi măduva osoasă.
 Surse alimentare excelente de fier sunt:
- ouăle, carnea slabă, legumele,nucile, fructele uscate, cerealele şi vegetalele verzi
- În general, alimentele puţin colorate (pâinea albă, zahărul, grăsimile, cerealele
rafinate) sunt surse sărace de fier.
- Pregătirea culinară a alimentelor scade conţinutul acestora în fier.
- În general,cu cât gradul de rafinare a alimentelor este mai pronunţat, cu atât
concentraţia de fier este mai scăzută.
- Conţinutul în fier a unor alimente poate fi îmbogăţit prin fortifierea acestora cu
diferite săruri de fier; în mod frecvent se folosesc sulfatul feros şi fierul redus.
- Fe (hem) de origine animale este mai usor abosrbabil comparativ cu cel de
origine vegetala(Fe non-hem)
- Vitamina C creste absortia Fe
Fe-roluri
Fierul intervine:
 în transportul oxigenului, fiind înglobat în gruparea hem a hemoglobinei şi
mioglobinei, în oxidarea celulară (este un constituent al citocromilor),
 în creştere şi dezvoltare, ce necesită o balanţă pozitivă a fierului.
Consecinţele deficitului de fier: este cel mai frecvent deficit nutriţional, antrenând,
în ordine, spolierea progresivă a depozitelor, sideropenia fără anemie şi în final
anemia feriprivă, cu un tablou clinic şi paraclinic caracteristic. La copii,deficitul de
fier se asociază cu anorexia, scăderea rezistenţei la infecţii şi o scăderea ritmului de
creştere.
Consecinţele excesului de fier: atunci când acumulările se limitează la
sistemulmacrofagelor (hemosideroza), excesul de fier nu duce la leziuni
celulare,fenomenul nefiind nociv; este o situaţie întâlnită la politransfuzaţi, în cazul
aportului alimentar crescut sau al distrugerii accelerate a hematiilor.
Hemocromatoza reprezintă o boală condiţionată genetic, caracterizată printr-o creştere
progresivă a cantităţii de fier din ficat, miocard, pancreas, glandele salivare, piele şi
glandeleendocrine; ca urmare, se dezvoltă ciroză hepatică, insuficienţă cardiacă,
insuficienţă pluriglandulară endocrină, diabet zaharat şi o pigmentare brun-cenuşie a
tegumentelor (diabetul bronzat)
Cauze deficit Fe
 Aport scazut de FE ,consecinta a unei alimentatii
insuficient sau prost echilibrate
 Absortie scazuta Fe-boli intestinale, diaree , gastrita,
aclorhidrie
 Utilizarea inadecvata a Fe –boli intestinale cronice
(gastrite atrfocie, boli infalamatorii)
 Necesar crescut de Fe :copii, femeie care alapateaza,
insarcinate, sport performanta
 Pierderi mari prin mensturatie, hemoragii, ulcer
cronic, hemorozii, varice esofagiene, colite ulcerative,
boli maligne, epistaxis
 Eliberarea insuficienta a Fe din depozite in sange cu
utilizarea deficitara a acestuia-inflamatii, boli cronice
Af-Dg
 Hgb <11, <13 g/dl, Hct(nu este suficienta deoarece
apare tarziu in evolutia bolii, nu poate face diferenta
intre tipurile de anemie, valorile normale variaza mult
de la o persoana la alta)
 Nivelul plasmatic al feritine-masoara depozitele de Fe
din organism si este cel mai sensibil parametru la
deficitul de Fe (se modifica doar in absenta Fe)
 Gradul de saturatie a transferinei (proteina
transportoare Fe la celule)-arata nivelul de
aprovizionare cu Fe tesuturi.
Ciclul Fe
 Se pierde zilnic in medie 1mg FeB si 1.5 mg F. Doar 10-
15% din fe alimentar se absoarbe

Persoana Necesar (mg)

Nou-nascuti/copii ≤40
Gravide (trimIII) 27-30
Femei vegetariene 30
Adolescenti si femei 16-18
Barbati cu dieta vegana 15
Batrani 10
Barbati si femei dupa menopauza 9
Tratament Af
 Obiectiv: eliminarea cauzei si refacerea deficit Fe
 Cea mai sigura sursa de Fe din alimente;
 Suplimentele de Fe pe baza de prescriptie medicala in doza si pe
perioada prescrise de doctor;
 Absortia Fe din suplimente este maxima atunci cand stomacul este gol
dar are dezavanatjul ca produce iritatie gastrica; se prefera Fe feros se
absoarbe mai bine ca Fe feric,se creste progresiv;exista si produse cu Fe
chelat (legat de AA) care creste absortia si reduce efectele seecundare
gi.
 La B dieta medie 2500calorii reuseste sa asigure aportul de Fe 7-8mg,
laF cu o medie de 1500-1700calorii/zi nu reuseste sa satisfaca nevoia
crescuta de Fe si trebuie sa introduca obligatoriu produse bogate in Fe.
 Reglare absortiei de Fe functie de necesarul de Fe astfel incat la cei cu
anemie feirpriva (absortia e 20-30%) la persoanele normale (gradul de
absortie 5-10%).
 Spanacul nu este asa bogat in Fe (2.5-4mg/100g) care in plus e vegetal
non-hemic,greu asimilabil;pentru a creste absortia e necesara
asocierea cu vitamina C (suc de lamaie).
IMN Af
 Conteaza biodisponibilitatea si gradul de asbortie mai mult
decat cantitatea totala de Fe a unui aliment. Fe (hemic) de
origine animala este mai usor absorbabil 20-30%comparativ cu
cel de origine vegetala(Fe non-hemic)3-10%;
 Substante scad absortia Fe:
-taninul –ceaiul negru scade la ½ absrotia Fe deci trebuie consumat
in afara meselor
-polifenolii din cafea
-Ca, P din legume, cereale integrale, tarate, nuci, soia.
-oxalatii si fosfatii din fructe si legume
-fosvitina din galbenusul de ou si ovalbumina din albus.
-Carnea si pestele contin un factor numit MPF care creste absortia
Fe non-hemic din legume si cereale care sunt combinate cu
carnea in cadrul aceleiasi mese.
-Prezenta vitaminei C tripleaza cantitatea de Fe absorbita
-Fe nu este distrus de caldura
IMN-Af
 Obiceiuri alimenatre care cresc aportul de Fe
1.Introduceti in dieta produse bogate in Fe (ficat,carne rosie,
legume verzi)
2.Incercati la fiecare masa un produs cu vitamina
C(furcte/legume)
3.Asociati carnea si legumele si cerealele
4.Nu beti cafea sau ceai in timpul mesei
5.Consumati separata laptele si produsele lactate fata de
carne si peste
6.Inlocuiti cratitele de inox cu unele din fonta sau Fe; gatitul
in vase de Fe imbogateste alimentele cu doze substantiale
de Fe
7.Introduceti alimente acide la fiecare masa (otet, sos tomat,
muraturi, salate)
IMN-Af
 Surse de Fe:
-ficat de orice tip, rinichi, splina.
-stridii, scoici, fructe de mare
-carne rosie
-peste spada,ton
-soia si produse derivate
-linte, naut, fasole boabe, mazare
-nuci,fistic,seminte, alune
-anghinare, broccoli, spanac
-ardei gras verde, cartofi noi
-struguri,capsuni, caise uscate, smochine,curmale, patrunjel,
ghimbir, cereale de mic dejun(imobgatite cu Fe),paine integrala.
TOP ALIMENTE BOGATE IN Fe:
1.STRIDII 2.FICAT 3.CARNE ROSIE 4.BROCCOLI 5.PRUNE
USCATE 6.FASOLE BOABE
Anemia megaloblastica
 Reprezinta un deficit simultan de vit B12 si acid folic
(vit B9) si se reflecta in productia unor eritrocite mari,
imature; semnele de anemie sunt identice pentru
deficitele celor 2vitamine cu o diferenta temporala (vit
B12 se epuizeaza dupa cativa ani iar ac folic dupa 4-6
luni de aport deficitar.
 Vit B12 si B9 sunt strans legate si depind una de alta
pentru activare si participa la sinteza acizilor nucleici
si sinteza proteica;B12 are rol trofic pentru celula
nervoasa;deficitul de B12 afecteaza SN
Vit B12
 DOAR IN PRODUSE ANIMALE!
 Absorbtia din stomac cu ajutorul unei proteine
FI;pierderea aciditatii sau FI ---B12 nu se absoarbe!;>50
ani are loc scaderea aciditatii gastrice
 Cauze:
-aport alimentar redus, fara produse
animale:vegetarieni,post religios, alcoolism
-absorbtie scazuta-afectiuni gastrice
-utilizare redusa (afectiuni mostenite sau dobandite)
care impiedica folosirea adecvata a B12
-nevoie crescute-la copil,hipertiroidism
-eliminare crescuta-boli hepatice
Vit B12 deficit-Dg
 Dg: dificil-intricat cu B9; modficair sangvine identice
administrarea de B9 rezolva problema hematologica dar
mascheaza deficitul de B12 ce conduce la tulburari
neurologice: parestezii, amorteli, scaderea memoriei,
halucinatii, tulburari de coordoanre.
 Tratament-clasic administrarea de B12 inj (im sau sc) in
doze 100ug doza unica lunar;raspunsul la tratament
imbunatatirea simptomelor (apetit,atentie,coordonare)
urmata de normalizarea heamtologica.
 IMN-dieta bogata in proteine animale (ficat, carne rosie,
oua, lactate)
 Vegetarienii-control periodic nivel B12 si suplimnete
nutritive
 TOP alimente cu vit B12: 1.FICAT 2.SARDINE 3.SOMON
4.CARNE ROSIE 5.BRANZA VACI 6.OU
Acid FOLIC
 Se gaseste in legume mai ales cele de culoare verde-inchis
 Deficit:cauze: aport alimentar inadecvat sarac in fructe si
legume proaspete, absotie scazuta (segm super IS , intol
gluten,probleme bilare, pancreatice), utilizare redusa (tulb
metabolice), nevoi crescute (F gravide, care alapteaza, copii, nn,
tumori canceroase, hemoragii cronice), eliminare crescuta.
 Interfera cu diverse medicamente: AINS,
contraceptive,antidiabetice, sedative, anticonvulsivante.
 Coexista cu deficitul de B12
 F ce isi doresc o sarcina cu 1 luna inainte tb sa suplimenteze
necesarul de acid folic.
 Deficit spt: stare de slabiciune, oboseala, astenie, fatigabilitate,
limba incarcata (glosita), pierderea apetitului, scadere in
greutate, respiratie dificila (dispnee), diaree, iritabilitate, cefalee.
 Consumul de alcool: afecteaza direct ciclul acidului folic pe toate
caile (aport,abosrtie, utilizare,eliminare, nevoi,degradare
accelerata).
Acid folic
 Inainte de adminsitrare ac folic tb precizata cauza care a dus la anemia megaloblastica.
 Suplimentele de acid folic corecteaza modifcarile hematologice indiferente daca apar prin
deficit de folati sau vit B12.
 O doza de 1mg/zi de acid folic timp de 2-3 sapt reface rezervele organismului.Ulterior
100ug; la persoanele cu nevoi crescute (fumatori, alcoolici, F gravide) 0,5-1mg.
 Spt se amelioreaza la 24-48 h de al inceperea tartamentului (cresterea apetitului, atentiei
si aputerii de munca) insa valorile sangvine se refac abia dupa 1-2luni.
 Aportul zilinic din alimentatie 300-400ug/zi
 Alimnetatie diversificata si bogata in legume si fructe reuseste sa acopere necesarul de ac
folic
 Este continut in legumele de culoare verde, dar si ficat ou;
 Acidul folic este instabil! –aerul,lumina,caldura cresc oxidarea; se contrainidca
fierberea;
 Sfaturi pentru protejarea B9: F si L se consuma crude,rapid dupa ce sunt cumparate, se
spala sub jet de apa, nu se fierb sau prepara termic, se bea sucul de fructe imediat dupa ce
a fost stors; se asociaza fucte si legume cu lapte care creste absortia ac folic.
 TOP ALIMENTE BOGATE IN ACID FOLIC: 1.FICAT 2.SPANAC3 BROCCOLI
4.SPARANGHEL 5SUC DE PORTOCALE 6FASOLE BOABE