Sunteți pe pagina 1din 19

DREPTUL LA REPLICĂ,

RECTIFICARE ȘI ALTE
REMEDII ECHIVALENTE
ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE
CONȚINUT:
• Sediul materiei;
• Dreptul la replică. Accepțiunile noțiunii;
• Dreptul la rectificare. Scopurile;
• Examinarea cererii;
• Cazuri practice.
SEDIUL MATERIEI

CADRUL NORMATIV
CADRUL NORMATIV NAȚIONAL: INTERNAȚIONAL
- Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, • Convenția pentru Apărarea Drepturilor
publicat la 12.08.1994 în MO nr.1, în vigoare din
27.08.1994; Omului și a Libertăților Fundamentale
- Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107 din nr. 1950 din 04.11.1950, în vigoare din
06.06.2002, publicat la 22.06.2002 în MO nr. 82-86;
01.02.1998;
- Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr. 260
din 27.07.2006, publicat la 18.08.2006 în MO nr. • Convenţia europeană cu privire la
131-133;
televiziunea transfrontalieră174,
- Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64
din 23.04.2010, publicat la 09.07.2010, în MO nr. ratificată de R.Moldova la 19 decembrie
117-118, în vigoare din 09.10.2010;
2002.
--------------------------------------
- Codul deontologic al jurnalistului din Republica
Moldova.
DEFINIȚII

• Art. 16 alin. 7 Cod civil:


Persoana lezată în drepturile şi interesele sale, ocrotite de lege, prin
publicaţiile unui mijloc de informare în masă, este în drept să publice replica
sa în respectivul mijloc de informare în masă pe contul acestuia.

• Art. 16 Codul Audiovizualului:


Orice persoană fizică sau juridică, indiferent de cetăţenie, naţionalitate şi
domiciliu, care se consideră lezată în drepturile sale legitime şi, în
special, în reputaţia sa prin prezentare în emisiune a unor fapte incorecte
are dreptul la replică, rectificare sau dreptul de a cere remedii
echivalente în conformitate cu prevederile Codului civil.
LEGEA CU PRIVIRE LA
CODUL CIVIL CODUL AUDIOVIZUALULUILIBERTATEA DE EXPRIMARE
• Dezmințire • Rectificare • Rectificare
• Dreptul la replică • Replică • Dezmințire
• Rectificarea este
reglementată drept un
• Remedii echivalente • Replica
criteriu care se ia în • Exprimarea scuzelor
considerare la determinarea
mărimii prejudiciului moral, și
nu ca metodă de apărare.

Codul audiovizualului utilizează noțiunea de „remedii


echivalente”, deoarece instanța de judecată va stabili
modalitate de apărare, în funcție de modalitate de răspândire
a informațiilor.
Dreptul la replică, poate fi privit din două perspective: morală și juridică.
• Orice persoană privată sau publică care se simte lezată înr-o anumită privință
prin publicarea unor informații incorecte, parțiale sau de-a dreptul neveridice
are posibilitatea de a recurge la exercitarea dreptului la replică.
• Din punct de vedere moral, dreptul la replică derivă din „principiul
echidistanței, încălcat atunci când, din varii motive, informațiile culese,
interpretate și difuzate de o publicație nu au fost de la bun început
confruntate și cu persoane la care ele fac - direct sau indirect – referire”.
SCOPURILE:
• se contribuie la informarea corectă a
Dreptul
Dreptul la
la
informație
informație publicului, care poate cunoaște și cele
prezentate de partea criticată în vederea
Dreptul
Dreptul la
la Dreptul
Dreptul la
la formării unei opinii corecte;
replică
replică rectificare
rectificare
• se poate constitui o satisfacție pentru cel
care a fost lezat, inclusiv o reparare a
dreptului la propria imagine.
EXAMINAREA CERERII
• Cererea de acordare a dreptului la replică - în scris în termen de 20 de
zile de la transmiterea emisiunii la care se referă cererea.
• Difuzarea replicii - în termen de 15 zile de la data examinării cererii
prealabile, iar dacă emisiunea care a difuzat această informaţie apare
mai rar decît o dată la 15 zile, răspunsul este transmis în următoarea
emisiune.
• În cazul în care emisiunea este exclusă din grila de emisie, răspunsul se
difuzează în acelaşi interval de timp şi cu aceeaşi durată, în termen de
cel mult 15 zile de la data examinării cererii.
MOTIVE DE REFUZ

• Cererea de exercitare a dreptului la replică poate fi respinsă dacă


o asemenea replică nu este justificată, potrivit condiţiilor specificate
la alin.(1) art. 16.
• Care sunt criteriile pentru a determina cât de justificată este o
asemenea cerere?
Difuzarea rectificării sau acordarea dreptului la
• replică
Cadrul normativ actual
nu exclude nu oferă
dreptul un răspuns.
persoanei lezate de a se
adresa în instanţă de judecată.
• Legea Română cu privire la dreptul la replică și la rectificare stabilește cazurile
în care dreptul la replica nu poate fi solicitat:
a) pentru opinii şi judecăţi de valoare exprimate sau pentru a emite opinii şi
judecăţi de valoare;
b) în situaţia în care radiodifuzorii au respectat principiul audiatur et altera pars;
c) în situaţia în care se solicită replica la replică;
d) în cazul în care radiodifuzorul răspunde acuzaţiilor unei persoane, cu condiţia
să nu afecteze drepturile sau interesele legitime ale unui terţ.
(2) Respectarea principiului audiatur et altera pars presupune condiţii
nediscriminatorii de exprimare în cadrul aceluiaşi program.
DREPTUL LA RECTIFICARE
• Dreptul la corectare (rectificare) semnifică dreptul persoanei de a
cere publicarea versiunii corecte a faptelor ce au fost prezentate
greşit de către mass-media. Dreptul la replică constituie posibilitatea
de a oferi propria opinie ca răspuns la opiniile expuse într-un
material din acel mijloc de informare în masă.

• Noțiunea “dezminţire”, folosită de Codul civil, poate fi interpretată ca


una din formele dreptului la corectare.
• Replica sau rectificarea constituie un mod simplificat de apărare a
intereselor,implică mai puţine eforturi, cheltuieli şi, prin efectul lor,
sunt preferabile unui proces judiciar.
• Replica este soluţia salvatoare şi pentru cazurile când cel lezat sau
care lezează este un grup fără personalitate juridică (fapt ce
presupune dificultăţi la intentarea procesului judiciar) sau când
există motive de exonerare a răspânditorului de răspundere.
• Acordarea, cu titlu obligatoriu, a dreptului la replică sau rectificare
urmează să fie făcută în următoarele cazuri:
- informaţia faptică nu corespunde realităţii;
- informaţia faptică corespunde realităţii, însă opiniile expuse pe baza
faptelor lezează interesele cuiva;
- informaţiile expuse lezează drepturile şi interesele legitime ale
persoanei (exemple: alegerea tendenţioasă a materialelor, trecerea
sub tăcere a unor circumstanţe importante, aluzii etc).
CAZURI PRACTICE
FLUX (NR. 6) C. MOLDOVEI (CEREREA NR.
22824/04).
• La 29 iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat
hotărârea Flux (nr. 6) c. Moldovei (cererea nr. 22824/04).
• Curtea a examinat dacă jurnalistul ce a scris articolul a acționat cu
bună-credință și potrivit eticii profesionale prin prisma următorilor
factori: natura și gradul defăimării, modul în care articolul în litigiu a
fost scris și măsura în care ziarul reclamant putea, în mod rezonabil,
să considere sursele sale ca fiind de încredere.
• Curtea a notat că, în pofida acuzațiilor serioase împotriva directorului
conținute în scrisoarea publicată la 4 februarie 2003, jurnalistul nu a
încercat să-l contacteze și să-l întrebe opinia sa. Din textul
articolului, nu rezultă că jurnalistul ar fi dus vreo investigație cu
privire la subiectele menționate în scrisoarea anonimă. Mai mult ca
atât, atunci când directorul liceului și echipa editorială a ziarului
liceului au solicitat dreptul de a publica o replică, ei au fost refuzați
pe motiv că replica lor era considerată ofensatoare.
• Curtea a subliniat că nu acceptă motivarea primei instanțe, conform
căreia declarațiile privind comportamentul ilegal al unei persoane
trebuie să fie probate mai întâi în procedurile penale. Cu toate
acestea, trebuie de accentuat faptul că dreptul la libertatea de
exprimare nu poate oferi ziarelor un drept absolut de a acționa într-
un mod iresponsabil, învinuind persoanele de comiterea ilegalităților,
în absența bazei de fapt la momentul publicării (a se vedea Bladet
Tromsø and Stensaas v. Norway [GC], no. 21980/93, § 66, ECHR
1999‑III) și fără a le oferi posibilitatea de a se opune acuzațiilor.
BREGA OLEG VS. SRL „PRIVESC.EU” ŞI AO „PRIVESC.EU”,

privind recunoaşterea pîrîţilor responsabili de discursul de ură faţă de


persoane presupuse sau fiind de orientare homosexuală şi de injuria la
adresa reclamantului prin nemoderarea chat-ului de pe saitul său
http://privesc.eu
• au fost recunoscute SRL „Privesc.EU” şi AO „Privesc.Eu"
responsabile de discursul de ură faţă de persoane presupuse sau
fiind de orientare homosexuală şi de injuria la adresa Oleg Brega prin
nemoderarea chat-ului de pe saitul său http://privesc.eu, au fost
obligate SRL „Privesc.EU” şi AO „Privesc.Eu" să publice pe prima
pagină accesată de vizitatori ai saitului său la adresa
http://privesc.eu scuze publice pentru Oleg Brega.