Enzimele plasmatice in clinica

Enzime plasmatice – Generalitati

 Enzimele plasmatice sunt enzime a caror prezenta si

activitate pot fi detectate in plasma
 Dpdv al substratului pot fi: plasmatice functionale
plasmatice nefunctionale

Enzime plasmatice functionale

 Au substratul in plasma
Ex: proenzimele cogularii si fibrinolizei, pseudocolinesteraza,
lipoporotein lipaza, ceruloplasmina
 Majoritatea sunt sintetizate si secretate de ficat
 In mod normal prezente in concentratii mari in plasma
 Semnificatia clinica apare cand valoarea lor scade sub un anumit prag
de referinta
 Enzime plasmatice - Generalitati
Enzime plasmatice nefunctionale:
 Au substratul intracelular sau extracelular
 Prezente in conc mari in interiorul celulelor
 Apar in plasma ca urmare a turnoverului celular
cresterii sintezei
blocarii canalelor excretoare
necrozei sau leziunilor tisulare
cresterii permeabilitatii celulare
scaderii eliminarii renale
 Se impart in: enzime secretorii → deriva din glandele
digestive si actioneaza extracelular: amilaza, lipaza
enzime metabolice → actioneaza intracelular:
transaminazele, CK, LDH, GGT
 Enzime plasmatice – Generalitati
Cauze ale scaderii enzimelor nefunctionale in
sange:
 Scaderea formarii: cauze genetice sau dobandite
 Lipsa cofactorilor
 Inhibitia enzimatica
 Importanta determinarii enzimelor
plasmatice
 Ajuta in detectarea precoce a unor boli, efectuarea
unui diagnostic diferential, punerea unui diagnostic

 Ajuta in stabilirea prognosticului unei boli

 Ajuta in urmarirea raspunsului la tratament

 Ajuta la stabilirea timpului scurs de la debutul unei

malaldii
 Izoenzimele
 Sunt forme moleculare multiple ale aceleiasi enzime,
catalizeaza aceeasi reactie, dar se diferentiaza prin:

 Mobilitate electroforetica
 Proprietati cinetice
 Secventa de amino acizi
 Numarul de amino acizi
 Localizare tisulara

 Exemple: creatin kinaza (CK), lactat dehidrogenaza (LDH)

Enzime folosite ca markeri in diferite
patologii

Boli ale GIT (tract Infarct miocardic

gastro intestinal) (IM)

Estimarea prezentei
unor enzime
plasmatice poate fi
Boli musculare utila in: Boli hepatice

Cancere Boli osoase

 Enzime folosite ca markeri in IM
Enzimele folosite in mod curent pt diagnosticul de IM sunt:

Creatin kinaza sau creatin fosfokinaza – CK-

Aspartat transaminaza – AST sau GOT-

Lactat dehidrogenaza – LDH1-

Pe langa acestea se mai determina:

Mioglobina

Troponinele T si I

Peptidul natriuretic cerebral- BNP

 Creatinkinaza - CK
 Catalizeaza transformarea creatinei in fosfocreatina
 Dimer, format din subunitati de tip B(brain) si M
(muscle)
 Are 3 izoforme: MM, MB, BB
 Se gaseste predominant in inima si muschi scheletici
 Rol important in metabolismul energetic, mai ales pt
muschiul in contractie
Creatin kinaza
 Creatin kinaza

Valorile normale
ale activitatii sunt CK 1 sau CK-BB:
intre 10-50 IU/L, predominant in
creier si plamani
300

Dupa IM
activitatea CK 2 sau CK-MB:
enzimei creste in in muschiul
primele 3-6h, cardiac; poate
atinge maximul in creste pana la 20
24-30h si revine ori in IM
la normal in 72h
CK3 sau CK-MM:
predominant in
muschiul scheletic;
creste in primele
ore de la IM,
inaintea MB
 Forme atipice ale CK
 Macro CK:
 Se formeaza prin agregarea CK-MB cu IgG sau IgA
 Se poate forma si prin complexarea CK – MM cu lipoproteine
 Apar frecvent la femeile peste 50 ani

 CK-Mi (CK mitocondriala)

 Se leaga la membrana interna mitocondriala din muschi,
creier, ficat
 Formeaza agregate moleculare mari
 In mod normal nu se gaseste in ser
 Prezenta in plasma indica leziuni tisulare extinse sau
malignitate
 Aspartat aminotransferaza AST/GOT
 Se mai numeste si glutamat oxaloacetat
transaminaza (GOT)
 Enzima biloculara: citoplasma si mitocondrii
 Necesita vit B6 ca si coenzima
 Nivelul plasmatic creste semnificativ in IM:
 Valorile : cresc in primele 12h
ating maximul la 24h
revin la normal in 3-5 zile

 Valori > 350UI/L indica un infarct masiv, fatal

> 150UI/L semnifica risc de mortalitate crescut
<50UI/L prognostic bun
 Lactat dehidrogenaza - LDH
 Este un tetratmer cu subunitati de tipul H (heart)si
M
 Are 5 izoenzime:
LDH
 LDH

 In serul normal predomina izoformele LDH2 si LDH5

 In IM creste LDH1
 In anemia megaloblastica: LDH1 si LDH2
 Cancer de prostata, cancer de san: LDH5
 In leucemii: LDH2, LDH3
 Tumori ovariene, testiculare: LDH2, 3 si 5
 Boli renale: LDH3
 LDH
 Catalizeaza transformarea reversibila a piruvatului in
lactat
 Troponinele (Tn)
 Sunt markeri mult mai sensibili si specifici decat CK pt
diagnosticul de IM
 Complexul troponinelor este format din 3 membri:
 Troponina C (leaga Ca)
 Troponina I (se leaga la actina si impiedica interactia acesteia
cu tropomiozina, impiedicand contractia musculara)
 Troponina T (se leaga la tropomiozina si faciliteaza interactia
cu actina)
 Troponinele
 Exista izoforme cardiace si scheletice
 Izoformele cardiace pt TnI si TnT sunt localizate 95% in
miofibrile si restul in citoplasma
 TnI: * creste in plasma in primele 4h de la declansarea
unei ischemii miocardice
* atinge maximul in 14-24h
* se mentine ridicata in urmatoarele 3-5 zile post infarct

 Nivelul seric al TnT: * creste in primele 6h de la un IM

* atinge varful la 72h
* se mentine ridicat 7-14 zile
 Peptidul natriuretic cerebral(BNP)
 Peptidele natriuretice cuprind 3 compusi:
 Peptidul atrial natriuretic - ANP ( produs de atrii)
 Peptidul natriuretic cerebral- BNP (se gaseste in creier si ventriculi)
 Peptidul natriuretic tip C (CNP)

 Pacinetii cu insuficienta cardiaca au niveluri crescute de

ANP si BNP
 Nivelurile mari de BNP se asociaza cu o scadere a ratei
de supravietuire pe termen lung
 Mioglobina
 Este o hemoproteina
 Marker timpuriu pt IM
 Creste in primele 4h de la debutul unui IM
 Marker sensibil, dar nu specific
 Niveluri serice ridicate se intalnesc si la pacientii cu
leziuni musculare si insuficienta renala
Markeri pt IM
 Enzime folosite ca markeri in afectiuni
hepatice
 Se impart in:
 Enzime care reflecta leziuni ale hepatocitelor
 Enzime sugestive pt un proces de colestaza
Enzime care cresc in leziuni hepatice
 LDH4 si 5
 Aspartat amino transferaza (AST/GOT); T ½=17h
 Alanin amino transferaza (ALT/GPT); T ½=47h
 Prezente in ser in mod normal, dar in concentratii mici
 Activitatea GOT este > activ. GPT in toate organele, exceptie
ficatul si rinichiul!
 Enzime folosite ca markeri in afectiuni
hepatice
 Valori mai mari de 1000UI/L apar de obicei in:
 hepatite virale
 ischemie hepatica
 hepatita toxica
 In majoritatea maladiilor hepatice valorile ALT > AST
 Raportul de Ritis: activ. AST/activ. ALT= 0.7-1.4
 Un raport AST:ALT > 2 poate fi intalnit in boala hepatica
alcoolica, hepatita cronica activa, colestaza intrahepatica

 Un raport scazut poate indica o boala inflamatorie hepatica,

colestaza extrahepatica
Enzime folosite ca markeri in afectiuni
hepatice
Enzime care cresc in afectiuni hepatice
 Fosfataza alcalina (ALP):
 Actioneaza optim la pH=9-10
 Indeparteaza gruparile fosfat de pe nucleotide, proteine
 Localizata cu precadere in membrana celulara din hepatocite,
osteoblaste, placenta, intestin
 T ½=7 zile
 Eliminare hepatica
 Activata de Mg&Mn
 Rol in : calcifierea osoasa, mecanisme de transport la nivelul
ficatului, rinichiului si mucoasei intestinale
Enzime folosite ca markeri in afectiuni
hepatice
Izoenzime ale ALP:
 Hepatica
 Osoasa (secretata de osteoblaste)
 Placentara
 Intestinala
 Regan – in carcinoame pulmonare, hepatice, genitale. Are
structura asemanatoare cu ALP placentara
 Nagao – varianta a izoenz. Regan. In cancere de pleura,
pancreas, ducte biliare
 Enzime folosite ca markeri in afectiuni
hepatice
Valori crescute, dar fiziologice:
 La copii si adolescenti in perioada de cestere
 In ultimele 6 saptamani de sarcina
 In procesul de vindecare a fracturilor osoase

 Cresteri patologice:
 Cresteri moderate (<3N) in: ciroza hepatica, tumori hepatice,
hepatita alcoolica; tumori osoase primare si secundare
 Cresteri > 3N : colestaza hepatica
 Cresteri accentuate (10-25N) in: osteomalacie, rahitism,
osteoblastom, hipertiroidism, boala Paget osoasa, colestaza
extrahepatica
Enzime folosite ca markeri de colestaza

 Colestaza= diminuarea secretiei biliare intra sau extra

hepatice ce duce la acumularea acesteia in tesuturi
 Fosfataza alcalina
 5’nucleotidaza
 Ƴ-glutamil transpeptidaza –GGT-
Fosfataza alcalina:
 Valori > 3N : colestaza intrahepatica
 Cresteri abrupte: colestaza extrahepatica
Enzime folosite ca markeri de colestaza
 5’-nucleotidaza sau nucleotid fosfataza (NTP):
 Hidrolizeaza nucleotidele la capatul 5’

 pH optim: 7.5

 Creste moderat in hepatite

 Cresteri accentuate in obstructia biliara

 Nu e afectata de boli osoase!!

Enzime folosite ca markeri de colestaza

 Ƴ-glutamil transpeptidaza –GGT-:

 Transfera resturi gama-glutamil pe substraturi

 Localizata in ficat, rinichi, pancreas, enterocite, prostata

 Cresteri moderate in hepatite si cancer de prostata

 Cresteri accentuate in icter obstructiv

 Folosita ca marker si pt boli alcoolice hepatice! ( e indusa de

alcool)
 Enzime folosite ca markeri pt boli
osoase
 Fosfataza alcalina

 Fosfataza acida: creste in metastaze osoase de

provenienta prostatica
 Enzime folosite pt boli musculare

 Aldolaza:
 Enz. glicolitica
 Tetramer cu subunitati A si B
 Marker sensibil pt pierderile timpurii de masa musculara
 Creste in : distrofie musculara, poliomielita, scleroza multipla

 CK: in distrofie musculara sau tratamentul cu statine

 LDH4
 Enzime foloste pt boli pancreatice
 Amilaza:

 Degradeaza amidonul pana la maltoza

 Activata de Ca si Cl
 Secretata de glandele salivare, viscerele abdominale si
pancreas
 Eliminare renala
 T1/2=48h
 Valori > 100N in pancreatite acute
 Enzime foloste pt boli pancreatice

 Creste in primele 5-12 ore de la debut

 Revine la valori normale in 2-4 zile de la faza acuta
 Persitenta valorilor crescute indica aparitia complicatiilor si
continuarea proc. inflamator
 Valori < 3N : ulcer peptic perforat, obstructie intestinala, boli
ale glandelor salivare, macroamilazemie (complexe imune cu
Ig), disfunctie renala
 Enzime foloste pt boli pancreatice

 Lipaza:
 Hidrolizeaza trigliceridele
 Secretata de pancreas
 T ½=14 zile
 Eliminare renala
 Creste accentuat in pancreatita acuta
 Creste moderate in boli biliare, cancer pancreatic, ulcer peptic
si duodenal perforate
 Raportul lipaza/amilaza creste mult in pancreatita alcoolica
 Marker mai bun decat amilaza
 Enzime folosite ca markeri in procese
maligne
 Fosfataza acida (ACP): cancer de prostata si metastaze
osoase de origine prostatica
 Utila in urmarirea rasp. la tratamentul pt cancerul de prostata

 Enolaza : cancer pulmonar cu celule mici, tiroidian,

feocromocitom, neuroblastom
 Fosfataza alcalina (ALP): metastaze hepatice, cancer
de cap de pancreas, metastaze osoase
 LDH: leucemii, cancere extinse
 Enzime folosite ca markeri in procese
maligne
 Leucin amino peptidaza (LAP): carcinom hepatic

 β-glucuronidaza: cancer de vezica urinara, de pancreas,

in 50% din cancerele de san

 Aldolaza: cancer pulmonar cu celule scuamoase

 Antigenul specific al prostatei (PSA):
 Produs de epiteliul prostatei si secretat in lichidul seminal
 Este o serin proteaza
 In sange circula legat de α2 – macroglobulina si α1-antitripsina; o
mica parte e liber= free PSA
 Valori >10ųg/L pot indica un cancer de prostata