Tehnici de izolare a

câmpului operator

Tatiana Porosencova
Asistent universitar
Catedra de propedeutică stomatologică ”Pavel Godoroja”
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu
 Mediul Oral

 Salivă

 Limbă, buze, obraji

 Parodonțiu

 Dinții învecinați, restaurări

 Sulcus parodontal

 Planșeul cavității carioase și palat

 Umiditatea respiratorie
 Scopul controlului umidității

 Excluderea fluidului sulcular,

a salivei și a sângerării
gingivale din câmpul
operator.

 Prevenția aspirării
detritusului, aerosolilor sau a
altor obiecte.
 Avantajul controlului
umidității

• Câmp operator uscat, curat

• Acces și vizibilitate

• Proprietăți îmbunătățite a materialelor

dentare

• Protecția pacientului și a clinicistului

• Eficiența manipulației
 Absorbantele

• Rulouri de bumbac/vată Cotton

rolls and absorbante (”biscuiții”)
de celuloză sunt utile pentru o
perioadă scurtă de izolare
(examinare, lustruire, etc.);

• Atunci când aplicarea digii nu este

posibilă.
 Aspiratorul chirurgical

Sunt preferate pentru aspirarea apei și a detritusurilor

din cavitatea orală atunci când se utilizează piesa de
mână de mare viteză.
Tipuri de aspiratoare chirurgicale

1. Vârf cu auto-
curățare din oțel
inoxidabil

2. Vârf din oțel

inoxidabil

3. Vârf din plastic

 Utilizarea combinată a pulverizatorului de apă și a
aspiratorului chirurgical are următoarele avantaje:

1. Resturi de materiale restaurative, detritusurile sunt

înlăturate din zone operatorie;

2. Accesul și vizibilitatea sunt îmbunătățite;

3. Lipsa deshidratării a țesuturilor orale;

4. Economie de timp;

5. Intervenția în cadran este facilitată.

 Precauții

1. Vârful se va afla cât mai aproape posibil de dintele supus

intervenției – distal față de acesta.

2. Să nu creeze obstacole în vizibilitatea operatorului.

3. Nu ar trebui să fie atât de aproape încât să împiedice

pulverizarea apei de la instrumentul rotativ.
 Aspirator de salivă
• Înlătură saliva care se acumulează pe planșeul bucal.
• Este utilizat în conjuncții cu ”biscuiții” de celuloză
sau rulourile de vată și digă.
• Nu trebuie să interfereze cu vizibilitatea sau
mișcarea operatorului.
 Avantaje

A. Acces și vizibilitate adecvate.

B. O bună protecție și management a

pacientului.

C. Controlul umidității în câmpul operator.

Diga / Rubber Dam
 Diga / Rubber Dam

• A fost descrisă pentru prima datăcu 120 de ani în

urmă de către Dr. Sanford Barnum.

• În 1879, a fost introdus Cleștele perforator.

• În perioada când By the time G.V. Black a publicat

„Operative Dentistry” (Stomatologia Operatorie) în
1908, utilizarea digii a fost stabilită cu fermitate.
 Avantaje
1. Câmp operator uscat, curat.

2. Acces și vizibilitate.

3. Proprietăți îmbunătățite a materialelor stomatologice.

4. Protecția pacientului și a clinicistului.

5. Eficiență operatorie.
 Dezavantaje

1. Consumul de timp. 5. Anumite condiții care

2. Se pot produce daune
minore gingiei marginale
și cementului cervical.
6.
3. Deteriorarea restaurărilor
precum marginile metalice
a coroanelor dentare. 7.
4. Aspirarea accidentală a
clamelor.
interferează cu utilizarea
digii (dinții în malpoziție
sau dinții parțial erupți).
Pacienții care suferă de
afecțiuni respiratorii.
Pacienții alergici
lacontactul direct cu folia
de cauciuc a digii.
 Materiale și instrumente

1. Folia de cauciuc 2. Cleștele perforator

3. Clamele
4. Forcepsul
5. Rama
 Folia de cauciuc

• Este din latex natural.

• Perioada de valabilitate: Materialul de baraj din

cauciuc are o perioadă de depozitare de aproximativ
9 luni în cameră.
 Folia de cauciuc

• Grosimi:

- subțire (0.12 mm)

- Medium (0.20 mm)

- Gros (0.25 mm)

- Extragros (0.30 mm)

- Grosime specială (0.35mm)

 Cleștele Perforator
• Pe brațul superior se află un ic perforator

• Pe brațul inferior – un disc mobil în sensul acelor

ceasornicului, prevăzut cu 5 orificii în care pătrunde icul
în momentul acționării celor două brațe.
 Cleștele perforator

Dimensiunea orificiului perforat pentru fiecare dinte

depinde de mai mulți factori:

• Fie că dintele trebuie fixat sau nu.

• Diametrul cervical al dintelui.

• Se utilizează elasticitatea foliei de cauciuc.

 Cleștele perforator

Sunt utilizate trei modele pe scară largă:

1. Vârfuri ascuțite și îndreptate.

2. Modelul Ivory: vârfuri ascuțite și îndreptate,

stabilizatoare.

3. Modelul Universității din Washington: au crestături

în apropierea vârfurilor ciocurilor lor.
 Rama

• Susține marginile digii de cauciuc și retrage astfel

țesutul moale și îmbunătățește accesul la dinții
izolați.

• Metalică în formă de "U"

• (Nygard Ostby) este un cerc complet.

• Optra-Dam.
 Clamele

• Există o multitudine de clame ce diferă ca formă şi

dimensiune, fiind prevăzute pentru diferite grupuri
de dinţi şi diferite situaţii clinice.

• Clamele au rolul de a fixa piesa din latex sau

cauciuc pe dintele operat şi realizează retracţia
gingivală.
 Clamele

• Criteriul de bază în alegerea corectă a clamei sunt:

fixarea maximă a icurilor clamei la nivelul coletului
dentar.
Rubber dam clamps: (A) winged clamp with bland jaws; (B) wingless clamp
with retentive jaws
 Clamele

• Părţile componente ale clamei sunt:

- Arcul, de la extremităţile căruia porneşte câte un braţ.

- Pe fiecare braţ se găsesc 2—3 icuri cu rol de ancorare pe

dinţI si pe pula

- Câte 1—2 orificii, destinate plasării forcepsului şi

- Poate fi sau nu prezentă o aripioară.

 Arc

Aripa Orificiu
centrală

Ciocuri Falcă
Aripa
anterioară
 Clame

 Metalice

 Nemetalice
 Clame

 Pentru securitate, o clamă trebuie să se potrivească

în jurul dintelui sub nivelul ecuatorului coroanei.

 Punctele fălcilor cleștilor trebuie să intre în contact

cu coroana sub acest nivel în patru zone.

 "Contact de patru puncte".

 Clamele

 Fălcile nu trebuie să extindă unghiurile mediane și

distale ale dinților:

 Ele pot interfera cu plasarea matricei și a penei.

 Trauma gingivală este probabilă.

 Este dificilă realizarea sigilării complete în jurul

dintelui de ancorare.
 Cleme specializate

 Cu arcuri prelungite: extinse distal.

 Clame cu arcurile modificate concepute pentru a

face față problemelor clinice: de ex. al treilea molar.

 O clemă poate fi modificată prin încălzire și apoi

prin îndoire.

 Retainer cervical: Ferrier 212.

 Alternative clemelor

• Corzile de cauciuc. Reprezintă un element

suplimentar de fixare a piesei din latex sau cauciuc
în spaţiile interdentare.

• Pentru aceasta mai pot fi folosite fâşii din acelaşi

latex sau corzi fabricate (de exemplu Wedjets,
HYGeNIC).
 Aplicarea clamelor

 Înainte ca o clamă să fie pusă pe orice dinte, ar

trebui să fie încercat flosa dentară.

 Clama este transportată la dinți folosind forcepsul.

 Clama este cuplată în ciocurile forcepsului cu

ajutorul găurilor din fălci.

 Clama este plasată pe dinte deschizând-o suficient

pentru a trece peste diametrul maxim coronal.
 Aplicarea clamelor

 Falca linguală/palatinală este plasată prima în

contact cu suprafața linguală a dintelui de ancorare.

 Apoi, clema se înclină bucal până falca se va afla

mai jos de diametrul maxim coronar.

 Tensiunea de strângere se eliberează lent odată ce

falcă vestibulară este fixată.
 Lubrifiant

 Un lubrifiant hidro-solubil aplicat în zona orificiilor

perforate a foliei de cauciuc facilitează trecerea
septelor barajului prin contactele proximale.

 Lubrifianți disponibili comercial.

 Cremă de ras sau suspensie de săpun.

 Vaselina poate fi aplicată în colțurile gurii

pacientului pentru a preveni iritarea.
 Ghidaj de poziționare a
orificiilor
 Dinții în calitate de ghid.

 Șablonul
 Ghidaj de poziționare a
orificiilor
1. Atunci când se operează pe incisivi sau mezial de
canini, se izolează de la primul premolar la primul
premolar. Rama metalică nu este necesară pentru
această izolare.

2. Atunci când se lucrează la canin, este preferabil să

se izoleze de la primul molar la incisivul lateral
opus.

3. La operarea dinților posteriori, se va izola grupul

anterior spre incisivul lateral din partea opusă.
 Ghidaj de poziționare a
orificiilor
1. Atunci când se operează pe incisivi sau mezial de
canini, se izolează de la primul premolar la primul
premolar. Rama metalică nu este necesară pentru
această izolare.

2. Atunci când se lucrează la canin, este preferabil să

se izoleze de la primul molar la incisivul lateral
opus.

3. La operarea dinților posteriori, se va izola grupul

anterior spre incisivul lateral din partea opusă.
 Ghidaj de poziționare a
orificiilor
4. Atunci când se lucrează la premolari, se vor efectua
orificii la doi dinți distali și se va extinde anterior
până la incisivul lateral.

5. Când se acționați molari, introduceți găurile cât

mai îndepărtate posibil și extindeți anterior pentru
a include incisivi laterali opuși.

6. Se recomandă izolarea a minimum trei dinți, cu

excepția terapiei endodontice în care este izolat
dintele care trebuie tratat.
 Ghidaj de poziționare a
orificiilor
7. Distanța dintre orificii este egală cu distanța de la
centrul unui dinte la centrul dintelui adiacent, măsurată
la nivelul țesutului gingival. În general este de 6,3 mm.
8. Când diga de cauciuc este aplicată pe dinți maxilari,
primele găuri sunt perforate pe incisivi centrali care sunt
plasați la aproximativ 25 mm de la marginea superioară
a marginii, astfel încât să existe suficient material pentru
a acoperi buza superioară.
9. Atunci când diga de cauciuc este aplicată pe dinți
mandibulari, primul orificiu este pentru dintele de
ancorare care primește dispozitivul de fixare.
 Ghidaj de poziționare a
orificiilor
10. Atunci când se aplică un retainer cervical pentru a
izola o leziune de clasă V, se recomandă, de obicei,
o digă de cauciuc mai groasă pentru o retragere mai
bună a țesutului, iar orificiul trebuie să fie perforat
ușor facial de forma arcului pentru a compensa
extinderea digii în zona cervicală.
11. Când se utilizează o digă mai subțire, mici orificii
trebuie să fie perforate pentru a obține o etanșare
adecvată în jurul dinților, deoarece diga subțire este
foarte elastică.