Tema nr.

III:
Nulitatea căsătoriei

1. Despre sancțiunea nulității căsătoriei

2. Cazurile de nulitate a căsătoriei
3. Regimul juridic al nulității căsătoriei
4. Efectele nulității căsătoriei
1. Despre sancțiunea nulității căsătoriei

Nulitatea căsătoriei este sancțiunea civilă care

intervine ca urmare a nerespectării condițiilor de
valabilitate ale actului juridic al căsătoriei prevăzute
de lege
 1. Despre sancțiunea nulității căsătoriei

Nulitatea căsătoriei conține unele dispoziţii

derogatorii față de nulitatea actelor juridice în dreptul
comun, bazată pe importanța căsătoriei şi gravitatea
consecințelor pe care le implică desființarea acesteia,
cum ar fi:
a) nulitatea căsătoriei poate fi acoperită în
situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege(art. 43 C.
familiei);
 1. Despre sancțiunea nulității căsătoriei

b) nulitatea nu produce efecte faţă de copiii

născuţi din căsătoria desfiinţată (art. 44 alin. 5 C.
familiei);
c) în cazul căsătoriei putative, C. familiei
prevede unele măsuri de protecţie a soţului de bună-
credinţă (art. 44 alin. 1-4 C. familiei).
2. Cazurile de nulitate a căsătoriei

2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

2.2. Cazurile de nulitate relativă a căsătoriei
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

a) Căsătoria a fost încheiată cu încălcarea dispoziţiilor

legale cu privire la vârsta matrimonială
Având în vedere prevederile art. 14 C. familiei, este lovită
de nulitate absolută căsătoria încheiată de minorul(minorii)
care nu a(au) împlinit vârsta de 16 ani, chiar dacă s-a
încheiat cu încuviințarea autorității publice locale, precum
şi căsătoria minorului(minorilor) care a (au) împlinit vârsta
de 16 ani, dar a cărui căsătorie s-a celebrat în lipsa
încuviințării legale.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

Deşi această nulitate este absolută, poate fi acoperită

conform dispozițiilor art. 43 alin. 1 C. familiei care
prevede: „Instanţa judecătorească poate recunoaşte
valabilă căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei
de nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea
acesteia au dispărut”.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

b) Căsătoria a fost încheiată de o persoană care este

deja căsătorită(bigamia).
Această nulitate are ca scop apărarea principiului
monogamiei căsătoriei, fiind unul de bază în dreptul
familiei. Conform acestui principiu, se pot căsători:
- persoanele care n-au fost căsătorite niciodată;
- persoanele care au fost căsătorite, dar căsătoria
acestora a încetat, a fost desființată sau desfăcută în
condițiile legii.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

Momentul în funcție de care se verifică starea de

bigamie este acela al încheierii celei de-a doua
căsătorii. Astfel, cea de-a doua căsătorie va fi lovită de
nulitate absolută, dacă la momentul încheierii
acesteia, prima căsătorie nu a încetat prin moartea
fizică sau prezumată a unuia din soţi şi nu a fost
desfăcută sau desfiinţată prin hotărâre
judecătorească definitivă.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

Care este situaţia juridică a celei de-a doua căsătorii

care s-a încheiat anterior sau posterior rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti declarative a
dispariţiei soţului din prima căsătorie?
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

c) Căsătoria a fost încheiată între persoane care sunt rude

în gradul prohibit de lege.
Căsătoria între rudele în linie dreaptă până la al IV-lea grad
inclusiv, frați şi surori, inclusiv cei care au un părinte
comun, fără a deosebi între rudenia din căsătorie şi cea din
afara căsătoriei, este oprită potrivit art. 15 alin. 1 lit. b) C.
familiei.
Nulitatea căsătoriei nu poate fi acoperită, din
considerentul că relațiile de rudenie nu pot să dispară,
odată fiind stabilite rămân pentru toată viața.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

d) Căsătoria a fost încheiată între persoane care sunt

rude prin adopţie.
Codul familiei interzice căsătoria între adoptator şi
adoptat, precum şi între adoptat şi rudă a
adoptatorului în linie dreaptă, până la al II-lea grad
inclusiv(art. 15 alin. 1 lit. c) şi d)).
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

Căsătoria dintre o persoană care a fost

adoptată și rudele sale biologice este valabilă
sau nu? Argumentaţi răspunsul.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

e)Căsătoria încheiată între curator şi persoană

minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada
curatelei.
Acest impediment(art. 15 alin. 1 lit. e) C. familiei), şi
respectiv cauză de nulitate, se justifică prin
preocuparea legiuitorului ca nu cumva ocrotitorul
legal, prin poziția pe care o are față de persoana
minoră ce se află sub ocrotirea sa, să înfluențeze
consimțământul acesteia la căsătorie.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

f)Căsătoria încheiată între persoane dintre care cel

puţin una a fost lipsită de capacitate de exerciţiu.
Căsătoria unei persoane lipsită de capacitate de
exercițiu este interzisă din motive de ordin biologic,
precum şi pe faptul că aceasta nu-şi poate exprima
consimțământul în mod conştient.
Căsătoria încheiată de o astfel de persoană este lovită
de nulitatea absolută, care nu poate fi acoperită în
condițiile art. 43 alin. 1 C. familiei.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

g) Căsătoria încheiată între persoane condamnate la

privaţiune de libertate în perioada când ambele îşi
ispăşesc pedeapsa.
Nulitatea absolută este sancțiunea pentru încălcarea
acestui impediment prevăzut de art. 15 alin. 1 lit. g).
Considerăm că nulitatea absolută a acestei căsătorii poate
fi acoperită, dacă până la soluționarea cauzei cu privire la
declararea nulității căsătoriei, cel puțin unul dintre soți şi-a
ispăşit pedeapsa.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

h)Căsătoria încheiată între persoanele de acelaşi sex.

Căsătoria persoanelor de acelaşi sex va fi lovită de
nulitate absolută, drept consecință a încălcării unei
condiții de fond necesare încheierii căsătoriei.
Considerăm că această nulitate nu poate fi acoperită,
deoarece „familia se întemeiază pe căsătoria liber
consimţită între bărbat şi femeie”.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

i) Lipsa consimţământului la căsătorie.

Nulitatea intervine când lipseşte consimțământul
viitorilor soți, atât atunci când este vorba de lipsa sa
materială, cât şi atunci când este vorba de lipsa
psihică a acestuia, în cazul celui lipsit vremelnic de
facultățile mintale.
Condiţiile de formă – la oficiul stării civile, în fața
delegatului de stare civilă, în prezența viitorilor soți,
exprimat personal şi în mod public
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

j) Căsătoria fictivă.
Potrivit art. 41 alin. 1 lit. b) C. familiei instanța
judecătorească va declara nulă căsătoria dacă a fost
încheiată când soții sau unul dintre ei nu a avut
intenția de a crea o familie (căsătorie fictivă).
În realitate, aceste persoane nu doresc să se
căsătorească, să formeze o familie, ci urmăresc
realizarea unor interese pe care altfel nu le-ar fi atins.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

După cum s-a menționat în literatura de specialitate,

căsătoria este fictivă dacă sunt îndeplinite următoarele
condiții:
- căsătoria să nu se fi încheiat în scopul de a încheia o
căsătorie, adică de a crea relații personale şi patrimoniale
pe care le implică căsătoria;
- scopul sau intenția de a se obține unele efecte secundare
în urma încheierii căsătoriei;
- cauza anterioară sau concomitentă încheierii căsătoriei să
nu fi dispărut ulterior, prin conviețuirea soților.
2.1. Cazurile de nulitate absolută a căsătoriei

Nulitatea absolută a căsătoriei încheiate în alte

scopuri decât întemeierea unei familii poate fi
acoperită numai dacă între soți, ulterior încheierii
căsătoriei, s-au stabilit relații conjugale.
În acest sens, art. 43 alin. 3 C. familiei statuează:
„Căsătoria fictivă nu poate fi declarată nulă dacă, la
momentul examinării cauzei, persoanele care au
încheiat această căsătorie au creat deja o familie”.
2.2. Cazurile de nulitate relativă a căsătoriei

Vicierea consimțământului unuia dintre soți prin:

Eroarea constituie viciu de consimțământ în materia căsătoriei
numai dacă se referă la identitatea fizică a celuilalt soț.
Dolul – constituie motiv de nulitate relativă a căsătoriei dacă
poartă asupra unor elemente determinante la încheierea
căsătoriei, provocate prin manopere dolosive de către unul
dintre viitorii soți.
Violenţa – fizică sau morală, poate constitui motiv de anulare a
căsătoriei, dacă datorită gravității şi intensității actelor de
constrângere exercitate, persoana nu s-a putut opune căsătoriei.
3. Regimul juridic al nulității căsătoriei

Nulitatea actului juridic al căsătoriei trebuie constatată

sau pronunţată prin hotărâre judecătorească.
În privința instanței competente să judece cererile privind
declararea nulității căsătoriei, Codul de procedură civilă nu
prevede aspecte derogatorii, astfel, se vor aplica regulile
generale de competenţă materială de drept comun.
Procedura de judecată a unei acţiuni în declararea nulităţii
căsătoriei este cea obişnuită, fără dispoziții speciale în
această materie.
3. Regimul juridic al nulității căsătoriei

Conform art. 42 alin. 1 C. familiei acţiunea în declararea nulităţii

căsătoriei poate fi introdusă de următoarele persoane:
„a) soţul minor, părinţii lui (tutorii) sau autoritatea tutelară,
dacă căsătoria a fost încheiată de o persoană care nu a atins
vîrsta matrimonială şi această vîrstă nu a fost redusă în
modul stabilit. După atingerea de către soţul minor a vîrstei
de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îi
aparţine numai lui;
b) soţul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea
căsătoriei;
3. Regimul juridic al nulității căsătoriei

c) soţul care nu a ştiut despre existenţa impedimentelor

la căsătorie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din
căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale
căror drepturi şi interese au fost lezate în urma
căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilor art.15,
precum şi autoritatea tutelară, în cazurile menţionate
mai sus;
d) soţul de bună-credinţă, în cazul în care a fost
încheiată o căsătorie fictivă.”.
3. Regimul juridic al nulității căsătoriei

Termenul de prescripţie:
Cât priveşte prescripția dreptului de a cere declararea nulității
actului juridic al căsătoriei, se vor aplica dispozițiile dreptului
comun în materie de prescripție extinctivă, în temeiul art. 8 C.
familiei, care prevede:
„ (1)Cerinţele ce ţin de relaţiile familiale sînt imprescriptibile, cu
excepţia cazurilor când termenele pentru apărarea dreptului lezat
sunt prevăzute în mod expres de prezentul cod.
(2) La examinarea cerinţelor ce ţin de relaţiile familiale, instanţa
judecătorească aplică normele care reglementează prescripţia în
conformitate cu prevederile articolelor respective ale Codului
civil”.
3. Regimul juridic al nulității căsătoriei

Astfel, potrivit art. 217 alin. 3 C. civil acțiunea în

declararea nulităţii absolute este imprescriptibilă.
Acțiunea în nulitatea relativă a căsătoriei se poate
introduce în termen de 6 luni de la încetarea violenței,
ori de la data când a aflat sau trebuia să afle despre
temeiul anulării(art. 233 C. civil).
 4. Efectele nulității căsătoriei

4.1. Regula desfiinţării retroactive a căsătoriei

Indiferent de tipul nulității , atât cea absolută, cât şi cea
relativă, deşi sunt produse de cauze diferite, generează
aceleaşi efecte şi anume: desfiinţarea atât retroactivă, dar
şi pentru viitor, a căsătoriei care a fost încheiată cu
nerespectarea condiţiilor legale, ca şi cum ea nu ar fi
existat.
Astfel, art. 41 alin. 2 C familiei prevede: „Căsătoria declarată
nulă este considerată ca atare din momentul încheierii ei".
 4. Efectele nulității căsătoriei

Din punct de vedere juridic, soții sunt considerați că nu au

fost niciodată căsătoriți între ei. Drept urmare:
a) fiecare dintre soți revine la numele purtat înainte de
încheierea căsătoriei;
b) soții, care nu au împlinit vârsta legală, pierd capacitatea
de exercițiu deplină dobândită în condițiile acordării
dispensei de vârstă la căsătorie, potrivit art. 14 alin. 2 C.
fam.;
 4. Efectele nulității căsătoriei

c) față de bunurile dobândite în comun de persoanele a

căror căsătorie a fost declarată nulă, se aplică dispozițiile
art. 346 - 365 din Codul civil cu privire la proprietate,
deoarece între aceste persoane nu putea să existe
proprietate comună devălmaşă.
Mai nou, art. 44 al. 2 C. fam. prevede că: „Bunurile
procurate în comun de către persoanele a căror căsătorie a
fost declarată nulă aparţin acestora cu drept de proprietate
în diviziune, iar contractul matrimonial se consideră nul”.
 4. Efectele nulității căsătoriei

4.2. Excepţiile de la regula desfiinţării retroactive a

căsătoriei
I. Situaţia copiilor rezultaţi din căsătoria declarată nulă
II. Căsătoria putativă
 4. Efectele nulității căsătoriei

I. Situaţia copiilor rezultaţi din căsătoria declarată nulă

Potrivit dispozițiilor art. 44 alin. 5 C. familiei „Declararea
nulităţii căsătoriei nu afectează drepturile copiilor născuţi
din această căsătorie”.
De aici concluzionăm: copiii îşi păstrează situația de copii
din căsătorie, vocația succesorală reciprocă dintre părinți şi
copii nu suferă vreo atingere, aplicându-se, prin analogie,
regulile de la desfacerea căsătoriei.
 4. Efectele nulității căsătoriei

Astfel, instanța judecătorească este obligată, în cazul când

părinții nu s-au înțeles:
- să încredințeze spre creştere şi educare descendenții
minori unuia sau ambilor părinți, unei terțe persoane sau
unei instituții pentru copii;
- să stabilească cheltuielile fiecăruia din părinți la creşterea,
educarea, învățătura atât medie cât şi cea profesională a
copiilor.
 4. Efectele nulității căsătoriei

II. Căsătoria putativă

În Codul civil francez, dar şi în literatura de
specialitate, întâlnim noțiunea de „căsătorie
putativă”.
Prin căsătorie putativă înțelegem, căsătoria care deşi
nulă sau anulată, produce totuşi unele efecte față de
soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea ei.
 4. Efectele nulității căsătoriei

Pentru a fi considerată putativă, o căsătorie declarată nulă trebuie

să îndeplinească următoarele condiții:
- să existe bună - credință; prin bună-credință în această
materie înțelegem faptul că soții, sau unul dintre ei, să nu fi
cunoscut cauza nulității căsătoriei. Buna-credință trebuie să existe
în momentul încheierii căsătoriei, deoarece, raportat la acest
moment se apreciază condițiile de valabilitate ale căsătoriei.
- să existe aparența juridică de căsătorie. Prin aparență
juridică de căsătorie înțelegem faptul, că actul juridic al căsătoriei a
fost încheiat, cu respectarea condițiilor de formă, nu şi a celor de
fond, deoarece nu putem declara nul un act ce nu s-a încheiat încă.
 4. Efectele nulității căsătoriei

Codul familiei al Republicii Moldova reglementează

căsătoria putativă în art. 44 alin. 3) şi 4).
 4. Efectele nulității căsătoriei

Efectele căsătoriei putative cu privire la relaţiile dintre

foştii soţi sunt:
a) soții sau soțul de bună-credință se bucură de calitatea de
soț până în momentul, în care hotărârea judecătorească
prin care s-a desființat căsătoria rămâne definitivă;
b) partajul bunurilor dobândite în această perioadă se va
face potrivit dispozițiilor Codului familiei;
c) soțul de bună-credință are dreptul la întreținere şi
dreptul la despăgubiri din partea celuilalt soț;
 4. Efectele nulității căsătoriei

d) contractul matrimonial va fi recunoscut valabil, total sau

parțial;
e) soțul de bună-credință are dreptul să-şi păstreze numele
ales la încheierea acestei căsătorii;
f) ambii soți sau soțul de bună-credință beneficiază de
dreptul de moştenire, dacă decesul celuilalt soț s-a produs
înainte de data la care hotărârea judecătorească, prin care
se declară nulitatea căsătoriei, a rămas definitivă. Dacă
decesul unui soț intervine după această dată, celălalt soț
nu mai este chemat la moştenirea lăsată de defunct.