Sunteți pe pagina 1din 34

Organizarea logistică a

întreprinderilor
Modelul antreprenorial al lui Anthony*

Determinarea si controlul
obiectivelor globale ale
intreprinderii (pe termen lung) Activitati
strategice

Programarea si controlul
activitatilor operative ale Activitati
intreprinderii (pe termen mediu) directionale

Dezvoltarea activitatilor
operative ale intreprinderii Activitati
(day-by-day) operative

* Robert Anthony: "Planning and Control Systems: A Framework for Analysis“, 1965, Harvard Business Review.
Modelul lui Anthony aplicat la supply chain
Construirea
modelului supply
Anticiparea chain, proiectarea
dezvoltarilor viitoare, retelei de depozite si
Strategii
fixarea nivelului de locatii productive
logistice
serviciu si raspunsul
rapid la schimbarile
cererii Gestionarea Operatiilor
Supply Chain Planning pentru asigurarea
Previziunea cererii nivelului de serviciu fixat,
optimizand utilizarea
Programarea si Gestiunea stocurilorresurselor intreprinderii
Programarea si Gestiunea Productiei

Supply Chain Execution


Onorarea comenzilor
Gestiunea transportiurilor Gestiunea depozitului

Oferta servicii
Furnizori Achiziţie Producţie Manipulare Clienti
Vânzarea produselor
Contribuţia Functiunilor
Anticiparea
evolutiei
viitoare a
cererii de
produse

Previzionarea

Furnizori Achiziţii / Recepţia


Aprovizionare mărfurilor
Depozit Distribuţie Clienti

Reducerea Gestiunea Alegerea


costurilor de bunuri stocurilor sistemelor de
si servicii Receptia si Reducerea aprovizionare
Gestiunea contractelor disponibilizarea pierderilor rezultate pentru fiecare
Acorduri cadru de materialelor in din pierderea unitate
aprovizionare intreprindere valabilitatii operativa
Licitatii Corespondenta produselor, daune, Cresterea
bonuri/facturi furturi Satisfacției
Eliberarea spatiilor Clienților
si a resurselor
Supply Chain Management
(Componente integrate)
Programul
de productie

Planificarea
Distribuţia Planificarea
Planificarea pe termen
Gestionare cererii lung
materiala
comenzi
clienti
Planificarea Planificarea Proiectarea
Achizitii fabricației lantului produselor
logistic

Planificarea
fabricației

Planificarea pe Planificarea pe
terment scurt termen mediu /
S&OP

OPERATIVĂ TACTICĂ STRATEGICĂ

Săptămână / Zi / Minute Trimestru / Lună / Săptămână An / Trimestru

Mişcându-se de la nivelul Operativ către acela Strategic, creşte cantitatea de resurse implicate şi scade rapiditatea de răspuns la schimbări
Sistemul logistic antreprenorial
O vedere Funcţională

Fluxul stocurilor

Întreprindere

Suportul în Distribuţia
Furnizori Aprovizionare
producţie fizică
Clienti

Planificarea Planificarea Serviciu


materiala producției clienti

Fluxul informaţiilor asupra necesarului


Distribuţia fizică
 Este functiunea care asigura serviciul la client;

 Este in strânsa legatura cu Gestiunea Comenzilor si este


responsabilă de activitatile de receptie, gestiune, depozitare,
miscare, expeditie si transport a stocurilor de produse finite,
intr-unul sau mai multe canale de distributie;
 Este Suport pentru functiunea Marketing in activitatile
promotionale si in definirea nivelului de serviciu ce se va oferi
clientilor; este suport pentru vanzari in activitatile de negociere
cu buyer-ii clientilor;
 Obiectivul principal al Functiunii este optimizarea raportului
cost/serviciu
Suport pentru productie
 Coordonarea integrata a activitatilor de planificare a materialelor,
programarea productiei, miscarea de suport pentru productie.

 Utilizeaza mult Sist.Informatice pentru planificare, programare,


gestiunea Necesarului de Baza si a ciclurilor. Este responsabilă cu
activităţile de depozitare şi manipulare (alimentarea cu
componente a liniilor de producţie, ridicarea produselor de la
producţie, manipularea materialelor între diferite secţii de
productie), de gestiunea stocurilor de componente şi materii
prime, de gestiunea depozitelor cu produse finite ale fabricii.
Aprovizionarea
 Funcţiunea de achiziţii de materiale şi componente de la
network-ul de furnizori.
 Are ca responsabilitate principală garantarea fluxului de
materiale în depozite la termen, în modul cerut şi în cantităţile
planificate.
 Se ocupă de activităţile de planificare ale necesarului,
colaborează cu achiziţiile pentru emiterea, solicitarea şi
urmărirea comenzilor la furnizori. Coordonează împreună cu
Furnizorii activităţile de programare şi continuitate a
aprovizionării.
Programarea şi Gestiunea Producţiei

A produce = achiziţie, combinarea şi transformarea unui “input” (materii


prime, semifabricate sau componente) în “output”, destinate consumului
final sau unei faze succesive de producţie.
Producţie: Procese productive
Sunt două macro categorii:

A. Pentru depozit (produse de serie): diverse modele de gestiune a


stocurilor (EOP,EOQ), MRP, JIT
B. Pe bază de comandă (specificaţii cunoscute doar prin comandă):
engineering to order, purchase to order, make to order, assemble to
order
Există totuşi şi situaţii intermediare: componente standard pentru
depozit şi montaj după comandă; secţii de producţie care lucrează
pentru depozit, altele pe comandă.
Logici de productie
 Tipologii de stoc
 orientate pentru serviciu (ex. stocuri pe raft)

 orientate pentru eficienţa în amonte (ex.pt reducerea timpilor


de set-up intr-o producţie pe loturi)
 orientate pentru eficienţa în aval (ex. pt efectuarea
transporturilor cu încărcătură completă)
 Întrebări pe care trebuie să ni le punem:
 Există, şi cât valorează, necesitatea de a oferi în aval un timp
de livrare cât mai scurt posibil?
 Există, şi cât valorează, necesitatea de a oferi în amonte
avantajul de loturi mari de productie?
 Există, şi cât valorează, necesitatea de transferare în aval a
produsului utlizând loturi mari de transport?
Producţia: Modelul “make to stock”
 Procedura achiziţionării unei comenzi şi gestionarea informaţiilor respective
într-un sistem de producţie pentru depozit

Serviciul tehnic Utilaje, timpi şi Serviciul


proiectare metode comercial

Devize de bază (necesar), Cicluri de producţie Date de vânzare


desene

Programare

Ordine de producţie Ordine de achiziţie

Fabricaţie Achiziţii
Producţie: Modelul “make to order”
 Procedura achiziţionării unei comenzi şi gestionarea INFORMAŢIILOR respective,
intr-un sistem productiv pe bază de comandă

Client Cererea de oferta


Vânzări
Cererea de ofertă

Programare Liste de
verificare
Controlul disponibilităţilor
şi sarcini
Oferta
Client Vânzări Liste de
Comandă
programare
Confirmarea comenzii

Programare

Comenzi
Producţie:Procese productive

1. În flux continuu (sau de proces) în serie mare, linii


tehnologice în flux, după fazele procesului (linii sau
lanţuri mono-produs).
 Între secţiile de producţie sunt magazii
intermediare.
 Programarea pe termen scurt nu prezinta probleme
particulare, în schimb proiectarea liniei tehnologice
care comportă o evaluare între diferitele faze, poate
fi complicata.
Producţia: Procese productive

2. în flux intermitent : pe aceeaşi linie, pe utilaj sau maşină, se


produc mai multe tipuri de produs in mod discontinuu (loturi)
chiar în cantităţi relevante.
Este nevoie să se definească lotul economic cântărind bine şi:
 Costul lansării producţiei sau “set–up”: pregătirea maşinilor,
organizarea muncii, probe, rebuturi iniţiale.
 Costul de întreţinere: costuri derivate din obligaţiile
financiare şi costurile de depozit: echipamente, spaţii,
personal, etc.
Producţia:Modelul occidental

 Tradiţional, reducerea costurilor de producţie se făcea prin punerea în funcţie a


maşinilor în mod continuu “fără să se ţină cont de mersul vânzărilor”.
Responsabilii de la Achiziţii cumpărau mari cantităţi de materiale pentru
reducerea preţurilor de achiziţie.
 Pe liniile de producţie, între o fază operativa şi alta, existau stocuri de
semifabricate (buffer)

Magazzino
Magazzino prima prima seconda seconda ultima
lavorazione scorta lavorazione scorta lavorazione prodotti
materiali
finiti
Producţie: Modelul occidental

 Gestiunea stocurilor foarte dificilă.

 Reducerea personalului prin automatizare*

 Descompunerea producţiei (deverticalizarea): se achiziţionează semifabricate


de la alti producători
 Filosofia PUSH

*Pentru aprofundarea influenţei contextului socio-economic în adoptarea unui


astfel de model, vedeţi Mariotti, “CĂTRE O NOUA ORGANIZAŢIE A
PRODUCŢIEI. FRONTIERELE POST-FORD – ismului”. 1994 Etas Libri
Producţia:Modelul japonez

 Simplificarea planificarii şi controlul operativ. Producţia poate fi


atât de rapidă şi flexibilă încât poate astepta comanda clientului.
Integrarea proceselor
 Reducerea stocurilor

“Zero stocuri
Zero defecte”
Producţia:Modelul japonez

 Maşina ajuta omul dar nu îl înlocuieşte

 Delegare operativa

 Filosofia PULL (Mai puţin pentru bunurile de larg consum).

 Mediu prevalent job-shop

 Mai multe întreprinderi mari, care se ocupa de logistica


comercială. Producătorii se lipsesc de cele mai multe ori de
departamentul Comercial.
Producţia:Modelul japonez

 Puţini distribuitori şi mereu aceeaşi: schimb mai mare de


INFORMATII
 Ciclu productiv foarte complex. Toate operaţiile sunt efectuate
în aceeşi fabrică
Întreprind
 Linii supradimensionate productiva
r.

 Personal flexibil
Trade
Intrepr.
productiva
company

Intreprinderea
FURNIZORI
productiva
Concluzii

1. Astăzi (de circa 3 deceni) asistăm la o convergenţă a celor două


modele:
• Forme intense de integrare dar care garantează flexibilitatea;
• Integrarea de cunostinţe codificate de tip global cu cunostinţe
specifice ale contextului local;
• Structura în reţea, focalizarea pe core competence (Prahalad e
Hamel, 1990);
• Integrarea între unităţi operative până acum independente,
prin intermediul unei retele de informaţii şi comunicaţii -->
sistemul productiv este ca “o flota de mici ambarcaţiuni” sau
ca o “cochilie” (Drucker 1990 The emerging theory of
manufacturing. HBR, vol 68, n.3).
Modelul ford (specializarea pe sarcini, delegarea operativă
scăzută, integrarea scăzută) a privit cu precădere marea
întreprindere şi NU mica întreprindere, pentru care a fost mereu
prevalent modelul specializării flexibile (Sabel e Piore, THE
SECOND INDUSTRIAL DIVIDE. POSSIBILITIES FOR
PROSPERITY), 1984, NY
Tipologii de sisteme productive
Sunt identificate patru mari tipologii de sisteme productive:
1. producţie job shop
2. producţie pe loturi
3. producţie in linie
4. producţie de proces - continuă
Care se diferenţiază după elementele:
• standardizarea, volumul şi ciclicitatea cererii
• varietatea şi cantitatea produselor
• caracteristicile tehnice / tehnologice ale producţiei
• specializarea şi rigiditatea procesului productiv
1. Producţia job-shop

Producţia pe comandă de exemplare unice sau a unui număr limitat de articole cu


o proiectare specifică a producţiei şi o definire a ciclului productiv.
Exemple: santierele navale, opere de inginerie civilă, tehnologii industriale dar şi
tâmplăria şi croitoria (pe comandă).
Organizarea procesului: achiziţia comenzii este precedată de un deviz estimativ
pe care se bazează oferta de preţ. Relaţionarea activităţilor productive (incluzând
aici achiziţia unor materiale) se face după sosirea comenzii de la client. Stocurile
de materii prime sunt scăzute în timp ce “work in process” poate fi ridicat.
Organizarea tehnologică: dispoziţia utilajelor este pe secţii de producţie, funcţie
de omogenitatea operaţilor. Utilajele şi dispozitivele trebuie să fie flexibile (cu
capacităţi generice) şi personal polivalent.
Capacităţi productive: variază puternic in relaţie cu tipologia producţiei.
Criticitatea: rolul de planificare şi coordonare îl are seful de secţie.
2. Producţia pe loturi
Producţie foarte variată (in ceea ce priveste articolele) dar puţin variabilă în timp,
in loturi, nu neapărat legate de necesarul imediat.
Exemplu: îmbracăminte, încălţăminte, mobilier, producţia mecanică.
Organizarea procesului: gama produselor (eşantioanele) este definită mai întâi de
achiziţia comenzii, pe baza unei industrializări a modelelor şi a ciclurilor de
producţie.
In legătură cu timpii de răspuns ceruti de piaţă, producţia se poate face:
- pe bază de comandă: producţie de catalog, cu volume de productie in
relaţie cu comenzile;
- pe bază de previziuni: producţie intermitentă, cu volume gândite şi pentru
mentinerea sortimentului din depozitul de produse finite.
Organizarea utilajelor: dispoziţia utilajelor este pe secţii, cu fluxuri definite în
ordinea ciclului de producţie şi cu posibilităţi de destinare a unor grupuri de maşini
în blocuri de producţie ("group technology").
Capacitatea productiva: se referă la un mix productiv semnificativ, pe termen
mediu sau lung.
Criticitatea: previziunea cererii şi planificarea materialelor.
3. Producţie de proces, producţie continuă
Este vorba de o producţie puternic standardizată cu volume ridicate în care
trasformarea cere un ciclu continuu de la materiile prime la produsul finit. Se
realizează modificări fizico-chimice ireversibile.
Exemple:ind. petrolchimică, oţelării, ind. hârtiei, ciment, ind. farmaceutică, unele
produse alimentare.
Organizarea procesului: procesul productiv este aliniat iar fazele operaţiilor bine
legate. Producţia se face din depozit, independent de comenzi, cu acelasi produs
realizat pentru perioade lungi de timp. Activităţile sunt puternic automatizate, cu o
prezenţa puternică de personal in spatele ei, cu sarcini de asistenţă, serviciu şi
control.
Organizarea utilajelor: dispoziţia utilajelor urmăreşte direct ciclul tehnologic al
operaţiilor.
Capacitatea productivă: este uşor determinabilă, în strânsă legătură cu
caracteristicile utilajelor.
Criticitatea: reuşirea operării fără interuperi datorate lipsei de materiale, re-
utilărilor sau defecţiunilor.
4. Producţia în linie

Producţie de volume mari cu varietate şi variabilitate limitate, cu utilaje şi maşini


specilizate.
Exemple: ind. auto, electronica de consum, produse de uz casnic.
Organizarea procesului: producţie bazată pe cicluri de productie omogene şi
repetitive, cu multe faze de producţie secvenţiale. Cere investiţii ridicate. Ritmul
producţiei nu este legat de acela al achiziţiei comenzilor, graţie depozitelor de
semifabricate şi al produselor finite.
Organizarea utilajelor: dispoziţia utilajelor respectă fazele ciclului de producţie,
simplificând fluxurile şi crescând eficienţa (dar şi rigiditatea). Utilaje şi
echipamente extrem de specializate. Poate fi adoptată rotaţia sau inmulţirea
misiunilor pentru a balansa monotonia şi demotivarea.
Capacitatea productiva: este determinata de ritmul productiv, de timp, de
deschiderea fabricii si de stadiul de disponibilitate al utilajelor.
Criticitatea: alocarea diverselor faze ale ciclului de producţie de poziţii de lucru
(balansarea liniei) astfel se vor evita opririle datorită suprasaturarii (gât de sticlă)
sau subsaturarii.
Lay-out (expunere)
• In proiectare, alegerea lay-out-ului este principală: dispoziţia plană
a tuturor resurselor infrastructurale şi a utilajelor necesare
dezvoltării operaţiilor: fabrica, depozitele, dar mai ales tehnologia,
maşinile şi locurile de muncă.
• Obiectivul principal al alegerilor lay-out constă în atingerea utlizării
la maxim a utilajelor şi dispozitivelor, flexibilitatea maximă a
ciclurilor de producţie, cu minimul de spaţiu utilizat, cu minimul de
mişcare al materialelor şi cu stocul minim. Soluţiile adoptabile de
lay-out sunt în funcţie de numărul de variante de produs şi de
caracteristicile locurilor disponibile. In general, dispoziţia
structurilor poate privilegia flexibilitatea sau productivitatea.
Lay-out pe secţii / pe proces
Utilajele sunt grupate pe secţii, în legătură cu omogenitatea funcţiilor dezvoltate.
Este caracteristic pentru producţia pe comandă / pe loturi mici.
Permite o flexibilitate remarcabilă a producţiei, însă are un nivel scăzut de eficienţă
şi cere stocuri ridicate

x
Ciclo e prodotto x MP
C

y Controllo
Ciclo e prodotto y MP C reparto
C C macchine y
z C
Ciclo e prodotto z MP r
r
r
MF

x
r C MF

X
FL
z
s u MF
t u
s
t
s t u
reparto macchine reparto macchine
s reparto macchine u C
t Y

y
MP Magazzini materie prime
y
MF Magazzini prodotti finiti x Ciclo e prodotto x
Controllo y Ciclo e prodotto y
Unità di lavorazione z Ciclo e prodotto z
Lay-out în linie / pe produs
Maşinile sunt dispuse in linie cu ciclul de producţie. Este caracteristic pentru
producţia continuă sau pentru asamblări de produse standardizate.
Se foloseşte când avem de-a face cu mari volume de producţie şi cere investiţii
puternice. Este foarte eficientă, dar rigidă.
x x
Ciclo e prodotto x MP C r s t u C MF

y y
Ciclo e prodotto y MP C u t s r C MF

z z
Ciclo e prodotto z MP C s t u C MF

y
MP Magazzini materie prime
y
MF Magazzini prodotti finiti x Ciclo e prodotto x
Controllo y Ciclo e prodotto y

Unità di lavorazione z Ciclo e prodotto z


Lay-out pe grup tehnologic
Utilajele sunt dispuse în linie în interiorul secţiilor.
Se utilizează pentru realizarea unui grup de produse omogene în ceea ce priveşte
ciclul de producţie. Uneşte avantajele precedentelor lay-out-uri.
x
MF
y
MF

C
x
Ciclo e prodotto x MP C
C

y r u u r
Ciclo e prodotto y MP C

s t t s
z
Ciclo e prodotto z MP C
Gruppo a C Gruppo b

z
MF
y
MP Magazzini materie prime
y
MF Magazzini prodotti finiti x Ciclo e prodotto x
Controllo y Ciclo e prodotto y

Unità di lavorazione z Ciclo e prodotto z


Matricea produs proces
Procesele productive sunt comandate funcţie de tipologia produselor
şi de cererea. Modelul lui Hayes & Wheelwright
PRODUS - PIAŢĂ,
Produs pe Multe produse şi Produse de bază, Produse standar-
comandă cu multe variante stabile, pentru dizate şi FACTORI DE
PROCESe puţine unităţi depozit sau modele repetitive pe pieţe COMPETITIVITATE
variate mature
1. Atelier Job-shop: Flexibilitate şi
atelierul mecanic, elasticitate
(job shop) modă, construcţii Personalizarea şi
O.O.P.P., laboratoare
de cercetare etc.
calitatea produsului
Rapiditate în
introducerea de noi
renunţare produse
2. Intermitente Intermitente la productivitatea
pe loturi mici pe loturi mici: cea mai ridicată Flessibilite şi elasticitate
maşini unelte, utilaje
aerospaţiale, contrucţii
Diferenţierea produselor
locuinţe, îmbrăcăminte etc. Calitatea materialelor şi a
producţiei Prestaţiile
produsului

3. Intermitente Intermitentă
pe loturi mari pe loturi
mari:
ind.textilă,
încăţăminte,
îmbrăcăminte,
meccaniche, ecc.
extra-costuri
pt. neutilizarea
4. Continuu resurselor Proces continuu: Reducerea costirilor
ind.petroliferă, chimică,
metalurgie, mecanică, Riducerea în costuri
ind.alimentară, etc. Standardizarea materialelor,
componentelor şi produselor,
Volume mari
O citire strategică
Matricea produs-proces ca ghid al dezvoltării întreprinderii

Mix de produse
Volume Volume mari; Volume foarte
Exemplar scăzute;multe unele modele mari; standardizare
unic modele principaleprincipale (commodity)

Flux fragmentat
investiţie în fabrica
Modele de procese

Flux discontinuu
cu o linie tip pentru creşterea
eficienţei
Flux condiţionat
de:
- ritmul
manoperei investiţie în
- ritmul utilajelor
marketing pentru
Flux continuu rigid creşterea volumelor
automatizat