MORFOLOGIA DINŢILOR

TEMPORARI

Prof. Dr. Anca Maria Răducanu

16-Jan-19
 CUPRINS
 Particularitățile morfologice generale ale DT
în comparaţie cu cele ale DP
 Implicaţii clinice şi terapeutice

 Particularități morfologice de grup și

individuale ale DT
 Implicaţii clinice şi terapeutice

16-Jan-19
Particularități morfologice
generale coronare
Numărul
Culoarea
Dimensiunea

DT DP
 Ø M-D al molarilor temporari >
PM
Dinte PM1 PM2 PM1 PM2 Dimens.
mx mx md md în mm
M1 mx 0,1 7,3/7,2

M2 mx 1,4 8,2/6,8

M1 md 0,7 7,7/7

M2 md 2,7 9,9/7,2

16-Jan-19
 Forma

16-Jan-19
 Suprafeţe de contact

16-Jan-19
 Particularități morfologice
generale ale camerei pulpare şi
ale rădăcinilor
 Camera pulpară, rădăcinile

DT DP

16-Jan-19
INCISIVUL CENTRAL MAXILAR
INCISIVUL LATERAL MAXILAR

16-Jan-19
INCISIVUL CENTRAL
MANDIBULAR
INCISIVUL LATERAL
MANDIBULAR
CANINUL MAXILAR
CANINUL MANDIBULAR
M 1 MAXILAR
 Tuberculul lui Zuckerkandl

16-Jan-19
 SISTEM CANALAR COMPLEX

16-Jan-19
M 2 MAXILAR
 Tuberculul Carabelli

16-Jan-19
M1 MANDIBULAR
M 2 MANDIBULAR
 STRUCTURA - Smalţul
 grosime mică de 1 mm, uniformă pe toată
suprafaţa dinţilor → evoluţia rapidă a cariilor
cu interesarea precoce a dentinei şi a pulpei
 conţinut mineral şi de F mai mic (per. scurtă
de maturare posteruptivă) → mai poroşi şi
mai permeabili → vulnerabil la atacul carios
 smalţul este mai alb şi mai opac → culoarea
compozite ceva mai deschisă

16-Jan-19
 STRUCTURA - Smalţul
 smalţ aprismatic la suprafaţa dinţilor
(predomină elemente organice) de 11-55 µ
→ la compozite demineralizarea se face
dublu ca timp
 orientarea prismelor de smalţ → nu este
necesară bizotarea
 linia neonatală → zonă de minimă
rezistenţă vulnerabilă la carie

16-Jan-19
Orientarea prismelor de smalţ

16-Jan-19
Linia neonatală

16-Jan-19
 STRUCTURA - Dentina
 grosime mică de 1-2 mm
 mai permeabilă, care creşte odată cu avansarea
RR
 linia neonatală. Dentina mineralizată postnatal
este mai puţin densă şi are aspect granular → mai
moale
 Ø canaliculelor este mult mai mare spre
joncţiunea smalţ dentină decât spre pulpă.
 Implicaţii clinice: vulnerabilitate mare la carii,
evoluţia rapidă a cariilor

16-Jan-19
 STRUCTURA - Pulpa
 celule, fibre, vase, nervi
 pulpa suferă modificări regresive
 la periferia c.p. există un strat de fibre de
colagen şi reticulare în cupă
 distribuţia şi nr. elementelor nervoase:
 numărul fb. nervoase este mai mic

 plexurile nervoase subodontoblastice

sunt incomplet dezvoltate
16-Jan-19
STRUCTURA - Pulpa
 complexe mecano-receptoare sunt
mai puţine
 conţine axoni mai puţin mielinizaţi.

 pulpa DT are capacitatea de a depune

uşor dentină secundară neregulată
 Implicaţie clinică: DT sunt mai puţin
sensibili

16-Jan-19
 STRUCTURA
Gingia
 Epiteliul gingival şi al mucoasei orale este mai
subţire → mai roşie pt că transpare corionul
bine vascularizat
 Marginile gingivale sunt mai rotunjite ajungând
până la convexitatea coroanei
 Papilele gingivale sunt voluminoase şi rotunjite
ocupând ambrazura cervicală
 Consistenţa gingiei este mai moale (grad mai
mare de hidratare)

16-Jan-19
 STRUCTURA
Gingia
 Textura gingiei este mai netedă (coajă de
portocală la adult)
 Adâncimea şanţului subgingival este mai
mare (2,1 faţă de 1,6 mm până la 3-4mm)
Implicaţie clinică: dificultate de usca bine la
aplicarea obturaţiilor
 Hiperpigmentaţia gingiei la anumite etnii
face ca gingie fixă să fie clar demarcată

16-Jan-19
 STRUCTURA
Gingia
 Nivelul plăcii bacteriene nu se corelează
cu gingivita la copil
 Placa se formează mai repede dar
răspunsul inflamator al gingiei este mai
redus şi tranzitor (vin şi pleacă uşor)
caracterul distructiv apare extrem de rar
la copilul mic

16-Jan-19
 STRUCTURA - Cementul
 mai subţire prin red. nr. de celule
 mai puţin dens → aderenţa gingiei la
dinte se pierde mai uşor şi apar carii
rapid
 60% acoperă smalţul, 30% spaţiu,
10% S acoperă cementul → carii de
colet
16-Jan-19
 STRUCTURA
LP şi osul alveolar
 LP este mai lat şi mai lax (conţine o mai mică
densitate de fibre)
 Implicaţie clinică: exteriorizare caracteristică a
abceselor interradicular sau pe S rădăcinii
 Osul alveolar mai spongios şi mai puţin
mineralizat
 Implicaţie clinică : osteite extinse precoce,
cantitate mai mică de anestezic

16-Jan-19
Diferenţe între DT şi DP

16-Jan-19
 Implicaţiile particularităţilor morfo-
structurale ale DT

1) Implicaţii clinice
2) Implicaţii cu privire la diagnostic
3) Implicaţii terapeutice

16-Jan-19
 1) Implicaţii clinice
a) Progresia rapidă a cariei cu afectarea
precoce a pulpei; evoluţia rapidă a
procesului patologic cu cuprinderea întregii
pulpei şi apoi a parodonţiului
apical/interradicular
b) Reacţia mult mai redusă la stimuli

16-Jan-19
 a) Progresia rapidă a cariei cu
afectarea precoce a pulpei

 Smalţ şi dentină mai subţiri cu 30%

(marmoraţia ocluzală intră frecvent în
dentină)
 Sm+D mai permeabile şi mai poroase
 Canalicule dentinare mai largi spre
smalţ
 Cameră pulpară mare
16-Jan-19
Progresia rapidă a cariei cu afectarea
precoce a pulpei cont.

 Coarne pulpare superficiale (mv):

- 54/64 → aproximativ 1,7 mm
- 74/84 → aproximativ 2,1 mm

- 55/65 → aproximativ 2,3 mm

- 75/85 → aproximativ 2,7 mm.

 b) Reacţia mult mai redusă la stimuli

 Regresia pulpară→progresează odată cu RR

 Fibrele nervoase, axonii mielinizaţi şi
complexele mecano-receptoare sunt m.puţine
 Plexurile subodontoblastice sunt incomplet
dezvoltate
 Capacitatea de a depune uşor dentină
secundară.

16-Jan-19
2) Implicaţii cu privire la diagnostic

 Diagnostic dificil cauzat de:

- limbaj şi SNC insuficient maturate, frica
- combinaţia de forme clinice
- discordanţa dintre modificările histo-
patologice şi simptologie
- testele de vitalitate nu dau rezultate de
încredere la copii
16-Jan-19
 3) Implicaţii terapeutice
 Implicaţii asupra preparării cavităţilor:
- exereza parţială a DA → coafaj natural
- cavităţi autoretentive → pereţi convergenţi
spre suprafeţele libere, unghiuri dentinare
rotunjite
- rezistenţa → < cavo-suprafaţă 90o
- nu se bizotează din cauza orientării
favorabile a prismelor de smalţ.
16-Jan-19
 Implicaţii terapeutice
 Implicaţii asupra tehnicii de restaurare:
- dt. albi-lăptoşi → CIS auto/compozite
- izolare deficitară → CIS / amalgam
- sm. aprismatic → timp de demin. dublu
- s. de contact → matrici speciale / doar
matrice pentru obturaţie etc