Sunteți pe pagina 1din 41

 malformaţiile congenitale,

 tumorile şi
 traumatismele

 în majoritatea cazurilor necesită tratament chirurgical.

 Prognosticul -dependent de precocitatea diagnosticului.

 semneclinice generale,
 semnelor locale,
 semnelor urinare
 Ex. de laborator şi de imagistică medicală
 I. Semne generale. Nu au o specificitate
particulară (trebuie corelate)
 – Modificarea stării generale, inapetenţă, astenie,
paloare teroasă, retard staturo-ponderal.
 – Subfebrilitate sau stare febrilă trenantă,
recidivată, aparent fără explicaţie (,,sindrom febril
prelungit”).
 – Tulburări digestive: greţuri, vărsături, diaree,
dureri lomboabdominale.
 – Asocierea unor malformaţii: dismorfism facial,
anomalii ale pavilioanelor auriculare, ale
extremităţilor, fanerelor etc.

asociere malformaţiile aparatului genital (hipospadias, epispadias,


criptorhidie, malformaţii vulvo-vaginale, intersexualitate etc.) +
afecţiunile aparatului reno-urinar
 II. Semne locale. (Examenul fizic atent)

 – Durerea lombară cu iradieri în flancuri şi hipogastru


este un semn caracteristic. Adesea are caracter colicativ.
Palparea permite evidenţierea durerii provocate la nivelul
punctelor ureterale. Manevra Giordano este pozitivă.

 – Mărirea volumului abdomenului şi palparea unor


mase tumorale lombare sau în hipogastru se întâlneşte în
multe afecţiuni (hidronefroză, rinichi polichistic, tumori
renale, vezicale, ovariene etc.).

 – Examenul organelor genitale externe poate depista


asocieri malformative. Tuşeul rectal are valoare deosebită
în diagnosticul multor afecţiuni genitale şi reno-urinare.

III. Semne urinare.

 Tulburări micţionale: disurie, polakiurie, modificări de jet urinar (filiform,


discontinuu), retenţie acută sau cronică de urină.

 – Retenţia acută de urină - un obstacol funcţional sau organic al


colului vezical sau al uretrei.

 Cauzele funcţionale includ: infecţiile acute, edemele alergice şi unele suferinţe


neurologice de tip psihic.

 Cauzele organice mai frecvente: calculi inclavaţi, tumori vezicale sau pelvine,
corpi străini uretro-vezicali introduşi din exterior, valve de uretră posterioară,
hipertrofie de verum-montanum, leziuni traumatice şi cauze iatrogene: sondaje
intempestive, examinări şi tratamente endoscopice, etc.

 – Retenţia cronică de urină - obstacole mecanice progresive ale


colului vezical şi uretrei cu răsunet şi asupra căilor urinare superioare.

 Evoluează, de regulă cu incontinenţă urinară ,,prin prea plin”.


 cauza unor suferinţe neurologice medulare sub forma ,,vezicii neurogene”.
 – Incontinenţa de urină - pierderea capacităţii vezicii urinare
de a stoca şi elimina controlat urina.

 continuă
 discontinuă cu pierderi la intervale scurte de timp.
cauze organice (extrofie de vezică, epispadias posterior, malformaţii de
sinus urogenital) sau neurologice.
 – Enurezisul -micţiune completă, involuntară şi inconştientă
şi poate fi nocturn, diurn sau mixt.

 Preponderent are etiologie neuropsihică dar la aproximativ


25% din cazuri poate fi simptomatic asociat unei suferinţe
funcţionale sau organice a aparatului reno-urinar.

 – Hematuria. Exceptând glomerulonefrita acută ne va orienta


diagnosticul spre o suferinţă uropatică.

 – Piuria (urini tulburi, floconoase, spumoase) demască o


infecţie severă a căilor urinare posibil grefată pe un substrat
malformativ.
Ecografia
 INVESTIGATIE NEINVAZIVA , USOR DE
ACCEPTAT DE PACIENT

 VIZUALIZEAZA ACUMULARILE LICHIDIENE


SI FORMATIUNILE TUMORALE

 POATE STABILI DIAGNOSTICE PRENATAL


AVANTAJE:
Imaginile succesive radiologice ce se obtin permit vizualizarea
arhitecturii parenchimului renal(nefrograma), a calicelor, a
ureterului si a vezicii
Observatie:
Ureterele nu se vizualizeaza in mod normal
Caracteristici:
►Presupune ca pacientul sa stea nemiscat 1-2 h

►nefrograma izotopica furnizeaza informatii in caz de


rinichi mut urografic
Permite stabilirea existentei diferitelor structuri si a rapoartului lor
cu structurile vecine
Hidronefroza congenitala
Hidronefroza
 distensia bazinetului şi a calicelor/atrofie
progresive a parenchimului renal.
 Etiopatogenie.
 mai frecventă la sexul M, afectând preponderent
rinichiul stâng. În 40% din cazuri bilateral.

 Etiologia este reprezentată de anomalii


congenitale ce generează un obstacol mecanic
sau funcţional al căii excretoare la nivelul joncţiunii
pieloureterale.
 Hidronefrozele bilaterale pot fi antrenate de
uropatiile obstructive subvezicale
(ureterohidronefroză bilaterală) -de regulă un
prognostic mai rezervat.

 Anomaliile joncţiunii pielo-ureterale -75% din


cazurile de hidronefroză. obstacole mecanice
extrinseci /intrinseci sau obstacol funcţional.

 vase polare aberante inferioare cu pasaj posterior faţă de


joncţiune,
 bride fibroase
 aderenţe congenitale peripieloureterale,
 inserţii înalte ale ureterului,
 rinichi ectopic sau în potcoavă.

 Factorii intrinseci
 hipoplazia joncţiunii pielo-ureterale (cel mai
frecvent),
 valve sau diafragme de mucoasă.

 Obstacolul funcţional

 disfuncţie a musculaturii de la nivelul


joncţiunii –(anomalii neuro-musculare similare
achalaziei sau bolii Hirschprung)
 Obstacolul mecanic / funcţional

 hipertrofia musculatura bazinetului - va forţa


evacuarea urinei.

 Presiunea intracaliceală creşte filtrarea

 Scade filtrarea glomerulară (- parenchim renal)

 atrofia parenchimului renal (+infecţia


supraadăugată )
Simptomatologie.
 Durerea lombară sau lomboabdominală :
 – nefralgii de diferite intensităţi cu iradieri
hipogastrice sau periombilicale.
 – dureri colicative legate de retenţia bazinetală.

 formaţiuni tumorale în flanc cu contact


lombar, renitentă, cu variaţii de volum şi de
consistenţă.

 „tumora fantomă”
 Infecţia urinară - frecventă evoluînd cu febră +
modificarea aspectului urinii.

 Piuria - semnul cel mai frecvent (adesea


neobservat clinic)

 asociaţia poliurie-polidipsie şi tulburări


gastrointestinale (inapetenţă, vărsături, dispepsie).

 Hidronefroza -sindrom febril prelungit sau cu


stări febrile intermitente fără o cauză evidentă.
 Anemia şi deficitul staturo-ponderal -
frecvente.

 Hematuria macroscopica - îndeosebi în


cazurile complicate cu litiază.

 HTA este un semn frecvent apărut


datorită ischemiei renale .

 Insuficienţa renală - în final


 Examinari complementare:

 Examenul de urină : albuminuria şi eventual


hematuria.

 Urocultura (infectie asociata)

 Determinarea probelor de retenţie azotată - funcţie


excretorie

 Ecografia -poate stabili diagnosticul prenatal şi la


nou-născuţi, la copiii cu insuficienţă renală sau cu
rinichi afuncţional. Nu poate însă preciza detaliile
de etiologie şi nu oferă informaţii asupra funcţiei
renale.
 Urografia - investigaţia paraclinică de elecţie,
evidenţiind dilataţia bazinului, lărgirea calicelor,
lipsa de injectare a ureterului, reducerea
parenchimului renal.

 rinichiul nu se opacifiază (rinichi „mut urografic”)


nici după urografie intravenoasă intensivă cu
doze mari de substanţă de contrast şi stimulare
cu diuretic (test Whitaker).

 În acest caz se poate recurge la cistoscopie,


pielografie retrogradă sau translombară,
precum şi la scintigrama renala.
 Grad I: dilataţia bazinetului (bazinet închis) cu calice normale;

 Grad II: dilataţia bazinetului şi a tijelor caliceale (papile renale normale);

 Grad III: dilataţie pielocaliceală cu turtirea papilelor renale;

 Grad IV:dilataţie pielocaliceală avansată, papile renale dispărute, bule


caliceale cu convexitatea spre cortex, parenchim renal subţiat;

 Grad V: dilataţie pielocaliceală foarte mare, cu atrofierea parenchimului


sau rinichi mut urografic.
 Iniţial (cele de gr. I-III):
 Trat. anemia şi infecţia urinară prin
administrare de antibiotice conform
rezultatelor antibiogramei.

 Până la vârsta de un an este recomandat


ca aceste forme să fie supravegheate clinic
şi imagistic (ecografic) deoarece
majoritatea au evoluţie favorabilă.

 Tratamentul chirurgical este indicat în caz de eşec
al tratamentului conservativ + în formele severe (
adaptat anomaliei obstructive):

 suprimarea aderenţelor, bridelor, cudurilor;


descrucişarea ureterului în caz de vase polare
inferioare; splintarea strangulării intrinseci. În
stenozele joncţiunii pielo-ureterale se practică
pieloureteroplastie după procedeul Hynes-
Anderson (mai rar splintări de tip Culp, Sweizer
sau Foley).

 rezecţia joncţiunii pielo-ureterale patologice,


excizia excesului pungii bazinetale şi în reinserţia
declivă a ureterului.


 Dezv.endourologiei - endopielotomie percutană sau
ureteropielică ascendentă şi aplicare de stent sau
prin dilataţii ale joncţiunii pe cale ureteropielică
ascendentă.

 În hidronefrozele avansate - nefrostomii temporare


prealabile.

 fazele avansate complicate ( pionefroză, calculi


coraliformi şi distrucţie de parenchim renal)-
NEFRECTOMIE, (!!!rinichiului contralateral!!!)
Ureterocelul
 în urma resorbţiei incomplete
a membranei ureterale.

 Ostiumul ureteral -lumen


filiform (diafragm de mucoasă).

 presiunii urinei - dilataţia chistică a ureterului


intravezical în segmentul submucos.

 cel mai frecvent în cazurile de duplicitate ureterală, pe


ureterul pielonului superior situat ectopic.

 mai frecvent la băieţi (2/1).


Simptome.

 Tulburarile de micţiune (polakiuria şi disuria) sunt


frecvente.

 micţiuni în 2 timpi,
 episoade de retenţie acută de urină
 incontinenţă prin supraplin.

 palpat în hipogastru , iar la fete poate prolaba prin


orificiul uretral (voluminos)

 Semnele de infecţie urinară sunt severe ( NN. sau


sugar).

 calculi
 Diagnosticul -prin urografie şi cistografie
retrogradă.
 Urografia - duplicitate pielo-ureterală, dilatarea
ureterului terminal afectat, „în cap de cobră”,
şi opacifiere neomogenă, „în semiton” a
vezicii urinare.

 Cistografia evidenţiază net imaginea lacunară.

 Diagnosticul diferenţial se impune cu vezica


bipartită şi tumorile vezicii urinare (sarcomul
botrioid, polipul, hemangiomul etc).
 Tratamentul este chirurgical.

 În formele uşoare se poate


electrocoagula pe cale endoscopică.

 dimensiuni mari - se abordează prin


cistotomie practicâdu-se excizia sa, la
nevoie urmată de o reimplantare
antireflux a ureterului.

S-ar putea să vă placă și