Didactica universitară

Proiectarea cursului universitar

Guglea Irina, Anul II master

Facultatea de Istorie și Filosofie
Tema

Tendinţe de modernizare în Rusia în

timpul domniei lui Petru I. Modernizarea
şi problema conflictului social al societăţii
tradiţionale – esenţa, tipologia şi
manifestări la diferit nivel.
Obiectivele cursului

În urma studierii temei, studentul va fi capabil să:

O1. Să identifice premisele modernizării începute de Petru I
O2. Să determine schimbările produse în domeniul militar, economic și
politic
O3. Să evalueze importanța reformelor pentru crearea Imperiului Rus
O4. Să analizeze situatia politica internă din Rusia după introducerea
reformelor lui Petru cel Mare
O5. Să aprecieze politica de reformare a lui Petru cel Mare
 Obiectivele cursului
Realizarea obiectivului Activități de învățare Tehnologie didactică

Studenții obțin informații noi de la profesor,

după care primesc sarcini de rezolvat Activitate în grup
O2. Să determine
schimbările produse Distribuția studenților în microgrupuri, aceștia
trebuie să identifice principalele schimbrări în Brainstorming
în domeniul militar, domeniile:
economic și politic Militar
Administrativ Dezbatere
Economic

Studenții primesc sarcina să caute informații

adăugătoare despre principalele inovații
introduse în armată, flotă și administrația rusă
 Temele pentru microgrupuri
Programul de reforme pentru care Petru a rămas cunoscut în
istoria Rusiei este inițiat încă din 1698.
Cele mai importante reforme din această perioadă – și cu efecte
importante inclusiv pe termen scurt – au fost reorganizarea armatei și
crearea forței navale, esențiale pentru transformarea Rusiei în putere
europeană. Ambele reforme au necesitat schimbări importante la nivelul
administrației, dar și la nivel social și, într-o bună măsură, psihologice,
căci societatea rusă, profund tradițională, nu era pregătită pentru ele.
Reforma Tentative de modernizare a armatei existaseră și în trecut, însă lipas de
militară ofițeri bine pregătiți își spunea încă cuvântul. În reforma armatei, vechiul
interes al țarului pentru problemele tehnice și militare și-a spus cuvântul,
el având un rol important în crearea de noi regimente și în organizarea
învățământului militar. Un rol și mai important l-a avut însă în
construcția flotei rusești. Interesat personal de dezvoltarea forței navale,
Petru s-a concentrat atât pe dezvoltarea propriu-zisă a flotei, cât și pe
cucerirea teritoriilor cu ieșire la mare de care avea nevoie (de unde
nevoia de expansiune către Marea Neagră și Baltică).
 Temele pentru microgrupuri

În paralel cu reformele economice și militare, în Rusia era

nevoie și de reforme la nivel administrativ. Structura statului
era încă de esență feudală și nepotrivită pentru a conduce în
mod eficient noul tip de stat. De aceea, în timpul domniei sale,
Petru I a încercat să reconstruiască sistemul administrativ prin
desființarea sau reorganizarea instituțiilor.
Reforma
Principiul de bază al tuturor reformelor administrative era
administrativă centralizarea statului și întârirea instituțiilor centrale. Nu e de
mirare, așadar, că cea mai puternică opoziție a venit din
partea Bisericii. Biserica ortodoxă s-a opus nu numai
reformelor administrative care îi răpeau din putere, ci și
introducerii culturii occidentale. Astfel, chiar dacă țarul a fost,
grație educației primite din copilărie, un om profund religios,
ca lider de stat el a privit Biserica drept inamic, și s-a opus
conservatorismului profund ce caracteriza ortodoxismul rus.
Temele pentru microgrupuri
Această dezvoltare militară nu putea avea loc fără o dezvoltare
în paralel a vieții economice. Nu putem spune că dezvoltarea
economiei a fost doar rezultatul implicării Rusiei în Marele
Război Nordic, însă este clar că nevoile militare au dictat
dezvoltarea producției de arme, praf de pușcă, uniforme, lemn
Reforma pentru nave etc., toate acestea ducând la dezvoltarea industrială
economică a țării. În acești ani în Rusia apar primele fabrici moderne de
arme, textile, praf de pușcă, hârtie ș.a.
Toate acestea au dus la creșterea statutului Rusiei în ochii
țărilor occidentale și nordice, care realizează că, de acum
înainte, vor avea mai multe motive să se teamă de noua putere
europeană decât de imperiul în declin al Suediei.
Sarcini pentru microgrupuri

Stabiliți rolul reformelor în istoria Rusiei și influența lor asupra

societății
Cum au influențat schimbările de ordin intern asupra situației
externe a Rusiei?
A reușit Rusia să se apropie de Occident? Prin ce?
Cum a influențat poziția geografică a Rusiei, modernizarea și
extinderea ei teritorială?
Concluzii
Cu toate acestea, Rusia nu era totuși complet străină de
evoluțiile occidentale. Pe lîngă eforturile depuse de țar, (a
arătat o înclinație naturală către domeniul tehnic și militar
încă de mic), din a doua jumătate a secolului al XV-lea,
soldați, doctori și muncitori din mai multe state
occidentale lucrau în Rusia, iar ideile și tehnicile vestice
își făceau încet loc. În secolul al XVII-lea, acest proces
era deja mult mai accelerat, dar Rusia tot era departe de a
se putea numi un stat modern sau chiar european.
O izola nu doar distanța geografică față de lumea
modernă, ci și evoluția istorică, mândria națională
aproape arogantă și, mai ales, diferențele religioase.
Concluzii
La sfârșitul secolului XVII, Petru I a întreprins o lungă călătorie în Europa
occidentală. Călătoria prin Anglia, Țările de Jos și spațiul german a fost inspirată de
două motive:
 Mai întâi, Petru era interesat de dobândirea unor cunoștințe avansate în tehnologia
modernă, cu precădere în industria construcției de nave și nagivație. Din acest punct
de vedere, călătoria a avut succes, țarul negociind angajarea unui număr foarte mare
de specialiști străini (marinari, artileriști, constructori de nave, matematicieni,
ingineri, medici, muncitori etc.), a căror contribuție la dezvoltarea Rusiei va fi
esențială.
 Cel de-al doilea obiectiv al călătoriei a eșuat:țarul urmărea formarea unei noi
coailiții antiotomane, însă la momentul respectiv inamicii Imperiului otoman erau
mai interesați în menținerea păcii.
 Mulțumesc pentru
atenție
Guglea Irina, Anul II master
Facultatea de Istorie și Filosofie
guglea.irina@gmail.com