Sunteți pe pagina 1din 22

Programa școlară pentru

Limba modernă
clasa a VI-a
Implementare
CONSFĂTUIREA INSPECTORILOR ȘCOLARI PENTRU LIMBI MODERNE
Constanța, 5-7 septembrie 2018
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Crearea unor premise pentru o concepţie curriculară unitară şi coerentă la


nivelul întregului învățământ preuniversitar.
 Existența unei programe comune pentru Limba modernă 1: engleză, franceză,
spaniolă, italiană (L1 - nivel A2+), respectiv Limba modernă 2: chineză, engleză,
franceză, italiană, spaniolă, turcă (L2- nivel A1+).
 Existența unei programe unice pentru Limba modernă 1/ Limba modernă 2/
Limba modernă 1 – intensiv (germană, rusă, japoneză)
 Progresia achizițiilor de comunicare de la o clasă la alta reflectă structurarea
nivelurilor de referință menționate mai sus. Enunțurile competențelor specifice
sunt reformulări la infinitivul lung al descriptorilor europeni.
 Contribuţia, printr-o serie de enunțuri stipulate la nivelul competențelor specifice,
la dezvoltarea sensibilizării și exprimării culturale.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:

 Interconectarea dintre competențele cheie și achizițiile specifice. Pe lângă


competențele digitale și de sensibilizare și exprimare culturală, programele
vizează competențele sociale și civice prin diversele enunțuri de
interacțiune, spiritul de inițiativă și antreprenoriatul printr-o varietate de
proiecte (care includ și elemente de matematică, științe și tehnologii, ca
bază sau obiectiv de documentare/ realizare practică/ context de
comunicare).

 Definirea competenţelor în perspectivă europeană ca ansambluri


structurate de cunoştinţe, abilități şi atitudini dobândite prin învăţare, care
concură la rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor
probleme generale. În această perspectivă, formulările atitudinale sunt
incluse alături de accentele cognitive. Altfel spus, atitudinile de comunicare
se asociază deprinderilor de comunicare în seturi coerente de achiziții.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare de
limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin OMEN nr.
3393/28.02.2017:
Adecvarea la instrumente digitale, la noile media prin formulările unor
competențe, prin activitățile de învățare sugerate, prin exemplele de sarcini
de lucru prezentate detaliat în secțiunile specifice pentru fiecare limbă
modernă și prin listele de link-uri utile recomandate.

Includerea de recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile


didactice şi la metodele care contribuie predominant la realizarea
competențelor.

Programele pentru L1 și L2 oferă precizie din perspectiva rezultatelor așteptate,


prin raportare la un referent internațional acceptat, iar aceasta are loc în fapt,
prin achizițiile stipulate și nu doar declarativ prin menționarea în Nota de
prezentare.
Principalele elemente de noutate ale programelor școlare
de limbi moderne pentru ciclul gimnazial, aprobate prin
OMEN nr. 3393/28.02.2017:
 Existența unei programe pentru Limba modernă 1 – studiu intensiv (engleză,
franceză, italiană, spaniolă), construită pentru a asigura progresia achiziției de
comunicare în 4 ore pe săptămână (conform Precizărilor 44961/25.10.2016) de
la nivelul A1 (structurat la finalul învățământului primar) până la B1 (la finalul
gimnaziului).
 OMEN nr. 4221/ 01.08.2018 privind modificarea și completarea Ordinului
ministrului educaţiei naţionale nr. 3590/2016, privind aprobarea planurilor-cadru
de învăţământ pentru învăţământul gimnazial: La clasele cu program de studiu
intensiv al unei limbi moderne, disciplina se studiază 4 ore/săptămână astfel: 2
ore/săptămână prevăzute în trunchiul comun (TC) și 2 ore/săptămână din curriculumul la
decizia școlii (CDS), aplicându-se programa școlară în vigoare la această disciplină
LIMBA MODERNĂ 1/ LIMBA MODERNĂ 2/
LIMBA MODERNĂ 1 – INTENSIV
(germană, rusă, japoneză)

 Având în vedere abordarea centrată pe dezvoltarea de competenţe, fiecare


oră de curs contribuie, prin acumulare, la atingerea unor niveluri conform CECRL,
şi nu poate fi văzută doar ca o achiziţie de cunoştinţe.

 Este o programă care ţine cont de numărul de ore de predare acumulat pentru
atingerea unor niveluri de competenţe conform CECRL.
LIMBA MODERNĂ 1/ LIMBA MODERNĂ 2/
LIMBA MODERNĂ 1 – INTENSIV
(germană, rusă, japoneză)

 Numărul de ore de predare acumulat, aferent atingerii fiecărui nivel CECRL


poate varia în funcţie de limba predată şi de vârsta elevilor.
 De exemplu, pentru limbile care presupun învăţarea unui nou alfabet
atingerea nivelurilor A1.1. şi A1.2 ar putea necesita o perioadă mai
îndelungată de timp.
 Orientativ a fost alcătuit următorul tabel de corespondenţă, valabil pentru
limbile germană şi rusă:

Nivel CECRL Număr de ore necesar pentru atingerea nivelului


A1 140

A2 280 ( 140 A1 + 140)


B1 490 (280 A2 + 210)
LIMBA MODERNĂ 1/ LIMBA MODERNĂ 2/
LIMBA MODERNĂ 1 – INTENSIV
(germană, rusă, japoneză)

 La numărul de ore din tabelul de mai sus se aplică un factor de ajustare


(Fa), astfel încât numărul de ore necesar pentru atingerea unui nivel să fie
egal cu numărul de ore precizat în tabel (N) înmulţit cu factorul de ajustare:
N x Fa.
 Valoarea Fa are în vedere diferențele între elevi în privința achizițiilor
intelectuale şi a abilităților de învățare corespunzătoare vârstei acestora.
 Pentru elevii din ciclul primar Fa = 1,5.
 Pentru elevii din ciclul gimnazial Fa = 1,25.
 Pentru elevii din ciclul liceal Fa = 1.
 Astfel, pentru ciclul gimnazial, tabelul general devine următorul:
LIMBA MODERNĂ 1/ LIMBA MODERNĂ 2/
LIMBA MODERNĂ 1 – INTENSIV
(germană, rusă, japoneză

Nivel CECRL Număr de ore necesar pentru atingerea nivelului în gimnaziu GE/ RU

A1 175
A2 350
B1 615

Nivel CECRL Număr de ore necesar pentru atingerea nivelului în gimnaziu - Japoneză
A1.1 105
A1.2 210
A2.1 332
A2.2 454
LIMBA MODERNĂ 1/ LIMBA MODERNĂ 2/
LIMBA MODERNĂ 1 – INTENSIV
(germană, rusă, japoneză)

 Identificarea nivelului pe care se află elevii și, ca urmare, a secțiunii de


programă aplicabile într-un caz dat, se va face de către profesor, coroborând
informațiile despre numărul de ore acumulat de elevi în învățarea limbii
respective cu informațiile obținute prin testul predictiv (de încadrare).
 Fundamentul diagnozei nivelului îl constituie testul predictiv racordat la
CECRL. Se aplică teste predictive la începutul fiecărui an şcolar, cu excepţia
momentului de debut al învăţării limbii.
Structura programei şcolare cuprinde: o notă de prezentare, competenţe
generale, competenţe specifice şi conţinuturi, activități şi sugestii metodologice.

Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi


au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Ele
sunt urmărite pe întreg parcursul ciclului gimnazial.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, fiind
etape în dobândirea acestora şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase
 Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.
 Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la
competenţe specifice şi conţinuturi.
Activităţile de învăţare reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se
dezvoltă competenţele specifice (aceste enunţuri sunt orientative).
Conţinuturile constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor
specifice.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta profesorul în organizarea
demersului didactic pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor.
 Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și
desfășurarea corectă și eficientă a activității de predare-învățare-evaluare în
cadrul învățământului preuniversitar. În acest context, realizarea unor planificări
eficiente, în baza programelor și planurilor-cadru în vigoare și corelate cu nivelul
inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se
desfășura activitățile de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație
elementară a fiecărui cadru didactic.

 Proiectarea demersului didactic presupune:


3.1. lectura personalizată a programelor şcolare;
3.2. planificarea calendaristică;
3.3. proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare).

Lecturarea programei se realizează “pe orizontală” în următoarea succesiune:


Competenţe generale – Competenţe specifice - Conţinuturi – Activităţi de învăţare
 Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care
acesta își desfășoară activitatea, respectiv nivelului inițial al elevilor (stabilit prin
teste predictive la începutul anului școlar), contextului obiectiv (socio-economic) și
contextului motivațional specific unității școlare și comunității locale în ansamblu.
Din acest motiv, prezentarea acestor planificări nu are ca scop preluarea lor de
către cadrele didactice în forma prezentată, ci stimularea acestora pentru
realizarea unor planificări proprii, prin prelucrarea și adaptarea de către profesor,
prin contextualizare la specificul fiecărei clase sau grupe de elevi.

 În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de obligativitatea


respectării programelor, nu a unui manual anume.
 Din punct de vedere formal, Planificarea anuală are anumite elemente de
specificitate și poate fi realizată potrivit rubricaţiei de mai jos:

Unitatea Competenţe Conţinuturi Număr Săptămâna Observaţii


de specifice de ore
învăţare vizate
 O unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă,care
are următoarele caracteristici:
- determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin
integrarea unor competenţe specifice;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
- se finalizează prin evaluare.
 Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învățare începe cu lectura
personalizată a programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea
următoare: de la competențe generale, la competențe specifice, la conținuturi,
de la acestea din urmă la activități de învățare.
 Din punct de vedere formal, proiectul unei unități de învățare poate fi
realizat potrivit modelului de mai jos:

Conținuturi Competențe Activități de Resurse Evaluare


(detalieri) specifice învățare

[se [se precizează [vizate/reco [se [se


menționează competențele mandate de precizează menționează
detalieri de specifice din programa resurse de metodele,
conținut programa școlară sau timp, de instrumentele
care școlară] altele loc, material sau
explicitează adecvate didactic, modalitățile
anumite pentru forme de de evaluare
parcursuri] realizarea organizare utilizate]
competențel a clasei]
or specifice]
 Explicit sau implicit, în programa şcolară pentru disciplina Limbă modernă (L1, L2
şi intensiv) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare.
 Proiectarea activităţii de evaluare se realizează concomitent cu proiectarea
demersului de predare- învăţare şi în deplină concordanţă cu acesta.
 Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele din
CECRL, la care se adaugă gramatică funcţională (acte de vorbire / funcții ale
limbii, inclusiv convenții socio-culturale). O parte a evaluării se va referi și la
progresele elevului, având rol de stimulare a implicării active a elevului în
desfășurarea orelor și a stimulării autonomiei acestuia.
 Evaluarea iniţialặ se referặ la testele predictive, prin care cadrele didactice identifică starea
iniţialặ, la începutul unui an şcolar sau al unui ciclu de lucru cu elevii. Planificarea procesului
de predare-învặţare se face în cadrul curricular existent pe baza rezultatelor testelor
predictive.
 Testele de tip sumativ, anunţate pentru sfârşitul unei unitặţi de învặţare sau pentru anumite
momente din anul şcolar (mijlocul sau sfârşitul semestrului sau anului şcolar, lucrặri
semestriale/teze etc.) se vor situa la nivelul de competenţe prevặzut în planificarea cadrului
didactic şi vor aborda acele conţinuturi pe care profesorul şi le-a prevặzut în planificare şi le-
a abordat în fapt.
 Evaluarea formativặ (curentă) are ca principal rol asigurarea de feed-back atât pentru
profesor, cât şi pentru elev, în scopul adaptării parcursului stabilit prin planificare la
rezultatele acestei evaluări. Atât profesorul, cât şi elevul, trebuie să dea dovadă de
flexibilitate şi adaptabilitate în ajustarea planificării. Ca principiu general, este recomandabil
ca elevii să conştientizeze existenţa şi conţinuturile unei planificări a profesorului şi să fie
învăţaţi să-şi asume partea lor de responsabilitate pentru succesul învăţării. Unele forme de
evaluare formativă, mai ales portofoliul şi proiectul, favorizează în mod deosebit învăţarea
autonomă şi co-responsabilizarea elevilor.
 Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)
elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi
moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 Proiectul (ex. L1: Crearea unui afiș publicitar pentru o agenţie de voiaj;
L2: Realizarea unei prezentări de modă; L1 intensiv: Realizarea unei broșuri cu
recomandări pentru protejarea mediului înconjurător și sfaturi pentru reciclare)
Portofoliul (Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”,
EQUALS – ALTE )
Autoevaluarea
CONCLUZII
Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și pe nevoile
elevului, programa şcolară pentru Limba modernă recomandă:

 proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice care să


urmărească formarea acestor competenţe;
 proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru toate limbile moderne
studiate în şcoală, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare / învăţare a
acestora;
 utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative;
 posibilitatea ca unei competenţe specifice să îi corespundă mai multe conţinuturi;
 dozarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă;
 corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor;
 utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi instrumente
complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi,
observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;
 corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de programa
şcolară;
CONCLUZII
Din perspectiva demersului educaţional centrat pe competenţe și
pe nevoile elevului, programa şcolarặ pentru Limba modernặ
recomandă:
 valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
 recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale;
 corelarea treptată, chiar de la începutul studierii limbii străine, la nivelurile de performanţă
prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă;
 asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de competenţele care se
formează la elevi;
 asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de învăţare;
 dezvoltarea abilităţilor de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor imediate - folosirea
smartphone-ului, completarea unui C.V., întocmirea unui e-mail (propunerea unor texte şi sarcini
de lucru autentice pentru studiu, care să reflecte situaţiile tipice de comunicare şi documentare
din realitatea contemporană)
SUCCES
ÎN
ANUL ŞCOLAR 2018-2019!

Manuela-Delia ANGHEL Rodica-Diana CHERCIU