Dispozitive electronice

Electronică aplicată

S.L.Dr. Iuliana Caraman

Iuliana.caraman@ub.ro
BP13
Int.160
• OBIECTIVE DISCIPLINA
a. Dobandirea unor cunostinte de baza
legate de functionarea dispozitivelor
electronice.
b. Studiul dispozitivelor electronice de
baza.
c. Analiza functionarii unor circuite
electronice fundamentale.
d. Dezvoltarea abilitatilor practice de
proiectare a unor circuite simple, de
analiza a unei scheme, de realizare a unui
montaj.
• STABILIREA NOTEI FINALE
Forma de verificare (Examen, Examen
Colocviu)
Modalitatea de susţinere (Scris şi Oral, Oral Puncte sau
Oral) procentaj
Răspunsuri la examene, colocviu 40%
Evaluare activităţi aplicative (laborator) (1) 30%
NOTARE
Lucrare de verificare 30%
TOTAL PUNCTE SAU PROCENTE 100%

(1) Prezenta la laborator este obligatorie. Admiterea la examen este

conditionata de incheierea situatiei la laborator.
(2) Lucrarea de verificare se da dupa cursul nr.7 si are caracter de
examinare partiala. Studentii care iau cel putin nota 7,00 la lucrare,
nu vor mai fi examinati la evaluarea finala din primele 7 cursuri.
 • Condiţie 5 si 10
Condiţii minime de promovare
(cum se obţine nota 5)
- nota minim 5 la laborator, condiţionată de
realizarea lucrărilor practice
- cunoaşterea principalelor tipuri de
dispozitive semiconductoare
- cunoaşterea simbolurilor dispozitivelor
electronice
- obţinerea a 5 puncte din calculul mediei
conform modului de stabilire a notei finale
Condiţii de obţinere a notei maxime
- obţinerea a mai mult de 9 puncte din
calculul mediei conform modului de
stabile a notei finale
- cunoaşterea temeinică a subiectelor de
examen
- prezenţa activă la curs şi laborator
- capacitatea de a face analiza sau
proiectarea unui circuit electronic
 T1. Noţiuni introductive
• Notaţii şi simboluri
 Noţiunea de masă

Masa este un potenţial de referinţă, convenabil ales.

Surse duble de tensiune
Semnale

RMS (root mean

square)
 Legea lui Ohm
• Intentinsitatea curentului electric printr-un
rezistor este egala cu raportul dintre
tensiunea la bornele rezistorului si
rezistenta acestuia
 Teoremele lui Kirchhoff
• T1 – suma curentilor care intra intr-un nod
de retea este egala cu suma curentilor
care ies din nod.
• T2 – pe un ochi de re’ea, suma algebrica
a tensiunilor electromotoare este egala cu
suma algebrica a caderilor de tensiune pe
laturile retelei.
• Nod – punctul in care se intalnesc cel
putin trei laturi de circuit.
Legi şi teoreme

Legea lui Ohm

Kirchhoff
Rezistoare şi condensatoare
Codul culorilor

Valorile celor două rezistoare sunt de 82 Ω

cu o toleranţă de 5% (gri, roşu, negru,
auriu), respectiv 330 kΩ cu o toleranţă de
5% (portocaliu, portocaliu, galben, auriu).
 Condensatoare
• Condensatoare nepolarizate – cu izolatie
ceramica, polistiren sau policarbonat (valori mici
– max. 10F şi tensiuni care pot atinge 1000V)
• Condensatoare polarizate
– Electrolitice
– Cu tantal
Se conecteaza in circuit in functie de semnul tensiunii
de polarizare. Asigura capacitati foarte mari, la
dimensiuni mici.
 Caracteristică. Dreapta de sarcină şi
punctul static de funcţionare
• Caracteristica reprezintă o dependenţă între două
mărimi electrice, impusă de elementul de circuit.
• Dreapta de sarcină reprezintă legătura dintre curent
şi tensiune impusă de elementele de circuit. Ea
este obţinută prin aplicarea teoremei a II-a a lui
Kirchhoff pe circuitul considerat şi de aceea
dependenţa este o dreaptă.
• Punctul static de funcţionare (PSF) este punctul de
pe caracteristică în care funcţionează un dispozitiv
în condiţii de polarizare date.
 Amplificarea
• Amplificare - raportul dintre două mărimi de
acelaşi fel, cea de la numărător fiind mărimea de
ieşire, iar cea de la numitor, mărimea de intrare.
 Utilizare Decibeli
• Decibelii mai sunt folositi si pentru a
exprima valoarea marimii unui semnal,
prin comparare cu un semnal de referinta.
• dBV, cand tensiunea de referinta este de
un volt
• dBm, cand tensiunea de referinta este de
aproximativ 0.78V, corespunzator unei
puteri de 1 mW pe o rezistenta de 600Ω
 Aproximări
• Prima aproximare înlocuieşte un dispozitiv prin cel
mai simplu circuit echivalent posibil. De exemplu, în
prima aproximare un conductor are rezistenţa nulă,
iar o diodă este un întrerupător ideal.
• A doua aproximare include câteva proprietăţi noi
ale dispozitivului studiat, fiind aproximarea cel mai
des folosită în practică. De exemplu, dacă în prima
aproximare, o sursă de tensiune este caracterizată
doar de tensiunea sa electromotoare, în a doua
aproximare, ţinem cont şi de rezistenţa sa internă.
• A treia aproximare aduce corecţii mici faţă de a
doua aproximare şi de aceea este folosită doar rar.