INTRODUCERE

 Cancerul mamar este una din cele mai frecvente

tumori maligne, diagnosticate în peste un sfert din
cazurile de tumori maligne întâlnite la femei, cu
mortalitate şi morbiditate în continuă creştere.
 Cea mai comuna neoplazie la femei
 32% din cancerele aparute la femei
 la fiecare 3 minute o femeie e dgn cu cancer de san
 70 % dgn prin autopalpare
 15% din decesele prin cancer la femei=loc I
 Principala cauza de deces la femei intre 40 si 55 de ani
 ETIOLOGIE SI FACTORI DE RISC

FACTORI GENETICI :
CS ereditar: 5-7%
Mutatii BRCA 1 :
cromozom 17
risc crescut : CS, ovar , prostata
in decursul vietii : 56-85 % risc CS ; 15-45 % risc CO

Mutatii BRCA 2 :
cromozom 13
risc crescut : CS femei, barbati ( 6 % )
ovar, pancreas, prostata,
melanom
50 % din CS ereditare prezinta mutatii BRCA1 si / sau 2
Incidenta mutatiilor BRCA la populatia cu CS este
necunoscuta
 Sindromul Li-Fraumeni :
 rar , mutatii p53 la nivel cromozom 17p
 CS in premenopauza+ sarcom copilarie, tumori cerebrale,
leucemii, limfoame, carcinom adrenocortical
 frecvent : - copilarie, adolescenta

- tumori multiple
 50 % dezvolta CS pana la 50 ani

 Sindromul Cowden :
 mutatii ale genei PTEN la niv. Cromozom 10q23
 leziuni cutanate, mucoase, polipi GI, afectare tiroidiana
 25-50 % dezvolta CS

 Sindromul Lynch II :
 sindrom de adenocarcinomatoza familiala : colon, ovar,
pancreas, SAN, cai biliare, endometru, stomac
 modificari in genele reparatoare ale ADN
 ISTORIC FAMILIAL

 Risc relativ de CS la femei cu istoric familial pozitiv de

CS la rude grad I= 1,7
 premenopauza : creste risc de 3x
 postmenopauza 1,5x
 CS bilateral 5x
 CS bilateral + premenop. 9x
Factori de risc :

 Pubertatea precoce- risc 2x

 Menopauza tardiva: peste 55 ani- risc crescut de 1,5x
 I nastere :
 sub 30 ani=efect protectiv
 peste 35 ani=creste riscul de 1,5-4 x
 nulipare : creste risc de 1,3-4 x
 lactatia-efect protectiv
 Administrarea de estrogeni, necontrabalansata.
 Expunerea la radiatii ionizante.
 Dieta bogata in grasimi.
 Obezitatea si consumul de alcool.
 Exista posibilitatea asocierii cu cancerul de ovar, corp uterin si colon.
 LOCALIZARE

Cancerul este mai frecvent unilateral.

-cadran supero-extern = 38,5%

-cadran central = 29%
-cadran supero-intern = 14,2%
-cadran infero-extern = 8,8%
-cadran infero-intern= 5%

In regiunea sternala sau cu sediu neprecizat se

plaseaza 1,8% din tumori.

Carcinoame multiple, independente histologic

unul de celalalt: 54% din cazuri.
 Cancerul reprezintă un proces biologic complex prin care o clonă celulară dobândeşte
proprietăţile de creştere continuă, scapă de sub controlul mecanismelor de reglare
homeostatică, devine invazivă local şi metastazează.
ALTERARI GENETICE IN CANCER
BENIGN VS MALIGN
HALLMARKS OF CANCER
 Tipuri histologice mai frecvente ale carcinomului mamar:
 Carcinomul ductal invaziv – cel mai frecvent (60-70%), caracteristic:
multifocalitatea(1)

 Carcinomul lobular invaziv – locul 2 ca incidenta, caracteristic:

bilateralitatea(2)
 Carcinomul medular – prognostic mai bun uneori, dimensiuni mari
fara diseminare
 ISTORIA NATURALA A CANCERULUIDE SAN

 Timpul de dublare a celulelor canceroase : intre 23 si

309 zile.
 Se admite ca pana la dgn clinic(1-2cm), sau
imagistic(cativa mm), trec cativa ani
 Rar , 7%, evolutie f rapida, generalizandu-se in cateva
luni
 Dupa cancer de san ce a fost tratat, riscul aparitiei
neoplaziei in sanul controlateral creste cu cate un
procent in fiecare an.
 Sanul controlateral este afectat in 5-8% din cazuri.
 In 1-2% din cazuri cancerul mamar este depistat pe
parcusul sarcinii si a perioadei de alaptare.
 Majoritatea sunt dependente de factori hormonali,
estrogeni secretati de ovar, suprarenala, tesut adipos
PROPAGARE
Nodulul neoplazic odata constituit isi continua cresterea prin invazie
locala si metastazare:
 Invazie intraductala si interstitial;
 Invazia pielii. Prin obliterarea partiala a limfaticelor pielii cu celule
canceroase, apar staza si edemul, realizand aspectul “in coaja de
portocala” sau “de piele de porc”. Pot sa se formeze nodului tumorali la
nivelul pielii, care ulterior vor ulcera;
 fascia muschiului pectoral, perete torace: fixare la perete toracic,
 mamelon- se produce discontinuu , ar trebui histologic examinat
separat
 Metastazarile limfatice sunt frecvente si relativ precoce. Diseminarea
incepe in ganglionii axilari, mai ales in carcinoamele jumatatilor
externe ale sanilor. Afectarea ganglionilor mamari interni este apanajul
jumatatilor interne ale sanilor. Metastazarea limfatica poate afecta si
statii ale sanului controlateral;
 Metastazarile pe cale hematogena sunt frecvent intalnite mai ales in
stadiile avansate. Sunt prezente la 75% din cazurile cu sfarsit letal. In
pulmoni 2/3, din cazuri, in ficat ½, in creier 20%, in oase etc.
 Simptomatologia clinica este reprezentata de durere,
senzatia de tensiune la nivelul sanului, cresterea
temperaturii locale, prezenta de scurgeri mamelonare,
plisarea tegumentelor (“coaja de portocala”), depistarea
unei formatiuni tumorale la unul din sani.
Interogatoriul poate sa releve unele acuze subiective,
remarcate de mai mult sau mai putin timp de catre femeie:
tensiune, jena sau durere sau nivelul unuia sau ambilor
sani. Alteori femeia a sesizat modificari ale profilului,
formei sau ale tegumentelor sanilor. Mai poate relata
existenta unor scurgeri mamelonare, ce pot sa survina
spontan sau doar in urma stimularii mameloanelor.
 Anamneza completa presupune obtinerea de
informatii asupra:
 varstei femeii, istoricului menstrual (prima menstruatie,
caracterul ciclurilor menstruale, instalarea menopauzei,
daca este cazul), antecedentelor obstetricale (nasteri,
avorturi, perioada de alaptare), utilizarii de contraceptive,
patologiei ginecologice pe care a prezentat-o femeia sau
asupra altor afectiuni din afara sferei genitale;
 eventualelor afectiuni ale sanilor, inclusiv cele din
perioadele de gestatie si alaptare, tratamentului aplicat;
activitatii profesionale, utilizarii de medicamente toxice,
droguri, expunerii la noxe;
 antecedentelor familiale, focalizate asupra patologiei
neoplazice mamare.
 Autoexaminare
 AUTOEXAMINAREA – efectuata de femeie:
 Inspectia sanilor in fata oglinzii: mainile trebuie sa atarne de-
a lungul trunchiului, apoi sunt ridicate vertical deasupra capului,
apoi cu palmele in solduri. Sunt urmarite: modificarea
dimensiunilor si formei sanilor; modificarea tegumentelor
mameloanelor si areolelor; prezenta de secretii mamelonare,
spontan sau la comprimarea mamelonului. Prin ridicarea
bratelor se urmareste daca unul din sani ascensioneaza in mai
mica masura decat celalalt. Cu mainile in sold se evidentiaza mai
usor o retractie a sanilor sau mameloanelor.
 Palparea: se efectueaza de catre femeie, in picioare, cu mana
opusa sanului examinat, cu fata palmara a degetelor intinse,
alipite. Autoexaminarea trebuie sa fie practicata lunar, la 5-7 zile
dupa ce a incetat menstruatia.
 EXAMENUL CLINIC sistematic, practicat de medicul specialist
ginecolog anual, dupa 35 de ani.
 Examenul fizic are o mare importanta atat la inspectie, cat si la
palparea sanilor, imprimarea unor anumite atitudini membrelor
superioare, poate fi necesara, pentru ca anumite modificari locale sa fie
mai evidente. In timpul examinarii sanilor femeia sta in sezut, eventual
in picioare si culcata pe spate. Examinarea sanilor se aseamana in mare
parte cu autoexaminarea si incepe cu inspectia, observandu-se
eventuale asimetrii ale sanilor prin marirea anormala a unuia din cauza
procesului tumoral, a unui proces inflamator sau micsorarea printr-un
proces retractil difuz. Deasemenea, pot fi observate modificarea
conturului, prin prezenta de bolseluri sau retractii limitate, afectand fie
mameloanele, fie o zona tegumentara circumscrisa, supraiacenta
tumorii; modificari tegumentare cum sunt eritemul,
hipervascularizatia, edemul; plisarea fina si disparitia paralelismului
pliurilor cutanate; prezenta de fisuri, cruste la nivelul mameloanelor
mai ales, ulceratii mai mult sau mai putin intinse, etc. Palparea se
practica sistematic prin miscari circulare succesive (cadranul supero-
intern, infero-intern, central, supero-exern, infero-extern), dupa care se
palpeaza axilele, regiunile supraclaviculare si laterocervicale.
 Mamografia
 MAMOGRAFIA
 In legatura cu utilizarea mamografiei in screening-ul
mamar au fost formulate argumente pro si contra:
 Permite depistarea unei proportii importante de
cancere “oculte” si de cancere “minime”;
 Rata supravietuirilor la 5 ani este considerabil mai
mare in cazurile depistate mamografic, decat in
cancerele descoperite prin palparea sanilor (de catre
femeie sau medic);
 Iradierea este minima;
 Costul considerabil al screening-ului mamografic a fost
invocat ca si contraargument.
Mamografia confera o serie de semne radiologice, directe
sau indirecte asupra naturii formatiunii tumorale:
Semne directe :
 Prezenta uneia sau a mai multor formatiuni tumorale.
Pentru natura maligna a acestora pledeaza: densitatea
inegala, conturul neregulat, marginile speculate;
 Existenta microcalcificarilor dispuse grupat, intra sau
peritumoral. Sugereaza natura maligna a unei formatiuni
microcalcificarile neregulate, ramificate, inegale.
 Semne indirecte:
 Asimetria tesutului mamar si a structurilor vasculare;
 Dilatatiile focale ale canalelor galactofore;
 Distorsionari arhitecturale;
 Edem peritumoral, sub forma unui halou clar radiotransparent;
 Modificari ale pielii. Retractia sau ingrosarea tegumentelor
supraiacente tumorii;
 Imagine de fibroza retractila peritumorala;
 Mamografia este practicata in scop diagnostic in circumstantele:
 Existenta unei mase tumorale palpabile in unul din sani (sau a mai
multor formatiuni suspecte);
 Prezenta de scurgeri mamelonare, mai ales unilateral, cu aspect
serosanguinolent sau sanguinolent;
 Femei care au rude de gradul I cu cancere mamare;
 La femei cu un cancer la unul din sani pentru examinarea sanului
controlateral;
VA MULTUMIM