SITUAŢII SPECIALE ÎN

RESUSCITARE I
 Obiective
Modificarea tehnicile de resuscitare, în situaţii speciale
de:

• Hipotermie • Anafilaxie
• Imersie şi submersie • Astm acut grav
• Intoxicaţii • Traumă
• Sarcină • Spânzurat
• Electrocutare
Circumstanţe (situatii) speciale de stop
cardiorespirator

• Sunt cauze mai frecv.de stop cardio-

respirator la persoane tinere
• Anumiţi pacienţi necesită resuscitare
prelungită
• Stopul cardiac este adesea prevenibil
 Hipotermie
Def.:temperatura centrală a corpului < 35°C
(termometru cu valori scăzute de citire a
temperaturii)

• Uşoară...................35 - 32 °C
• Medie.....................32 - 28 °C
• Severă.....................< 28 °C
 Determinarea temperaturii
centrale
• intrarectal (la min.8 cm de orificiul anal),
• intravezical,
• intraesofagian (1/3 infer.),
• în artera pulmonara (cu senzor special),
• la nivel timpanic (cu senzor optic)
 Hipotermia
Poate apare la:
►pers.cu termoreglare norm.- după expunere la
mediu rece (+vânt/umezeală) sau după imersie
în apă rece (<5ºC), fără asfixie←ef.protector
►pers.cu termoreglare alterată: vârste extreme
leziuni/boli (tegum.), medicamente/alcool
►în timpul resuscitării victimelor înecate, prin
evaporarea apei de pe tegumente←ef.dăunător
 Caracteristici clinice ale hipotermiei

• Puls→lent, neregulat, filiform

• TA→ sau nemăsurabilă
• Pupile→midriatice - nu reprezintă semn clar de
deces
• SNC→status mental alterat, comă
 Aritmiile asociate cu hipotermia

Bradicardie sinusală

°C
Fibrilaţie atriala

Fibrilaţie ventriculară
Asistolie
 Forme de hipotermie

►hipotermie primară→cauzează stopul cardiac

►hipotermie secundară – apare după stop

cardiac normotermic (ex.IMA în mediu rece)
 Resuscitarea în hipotermie
• Hipotermia are efect de protecţie cerebrală
• Caracteristicile clinice ale hipotermiei pot mima
moartea !!
• NU se declară decesul până când pac.nu a fost încălzit
(≥ 35°C) sau tentativele de creştere a temperaturii
centrale au eşuat←necesită resuscitare prelungită (ore)
“Pacientul nu este mort până când nu este cald şi mort”.
• Se recomanda utilizarea US+Doppler pt.evaluarea
activitatii cardiace/ prezenta flux.sangv.
 Contraindicaţii de resuscitare în
hipotermie
• Nu se resuscită
pac.hipotermic dacă:
– există leziuni
incompatibile cu viaţa
– corpul este atât de
îngheţat (congelat) că
resuscitarea este
imposibilă
± pacientul internat - la
latitudinea medicului
 HIPOTERMIA
management (1)
 Scoaterea pac.din mediul rece si indepartarea hainelor reci/ude*
*DAR, mobilizarea pac.-cu ATENTIE pt.a nu precipita FiV!/nu agrava lez.traumatice!
± protectia coloanei vertebrale (daca este necesar)!

 Evaluarea constientei, (A) deschiderea caii aeriene (atentie la coloana cervicala!) si

(B) evaluarea respiratiei
 Inceperea BLS (MCE: ventilatie =30:2), daca este cazul (pac.inconstient + respiratie
anormala/ absenta)
*Dar MCE şi ventilaţia artificiala–pot fi dificile dat.rigidităţii toracice!
 Prevenirea pierderii de caldura (acoperire cu paturi cu aer cald/ electrice, camera incalzita) +
Inceperea incalzirii (externe + interne)
 Monitorizarea temp.centrale
 HIPOTERMIA
management (2)
Pac.hipotermic cu resp.normala
Pac.hipotermic fărăresp.normala
• Oxigen pe masca faciala cu rezervor (în conc.↑),
umidificat şi incălzit (40-46 °C) • BLS:
 masaj card.extern + ventilatie pe
• La nevoie - intubaţie traheală*si ventilaţie
masca si balon (+O2 incalzit si
mec.(se observă ridicarea toracelui -torace mai umidificat)/ IOT* (cu atentie!) 30:2
rigid) ± protectia coloanei cervicale!
 Intubaţia traheală poate provoca FiV în
hipotermia severă (< 30ºC)!
• Monitorizare ECG, evaluarea pulsului
central (daca este cazul)
• acces i.v.(min.2-calibru↑)
• Protocolul ALS, cu MODIFICARI
• monitorizare ECG, verificarea pulsului (central/
eco.Doppler), monitorizarea temp.centrale • Incalzire pasiva si activa
 bradicardia extremă – NU necesită tratam.,
răspunde la încălzire!
• Incalzire pasiva si activa
 HIPOTERMIA
management (3)
Protocolul ALS, cu MODIFICARI

• Cordul hipotermic sever nu răspunde la medicaţia cardioactivă, la defibrilare /pacing.

 Medicatia resuscitării
 Nu se adm.când tºcentrală <30ºC (metabolizarea este încetinită→pot atinge concentraţii
plasmatice toxice)
 la tºcentrală ≥30ºC → dozele de Adrenalina se adm.la interval dublu (1 mg iv. la 6 -10
min)
 la tºcentrală norm.(≥35ºC) →se continuă cu protocolul ALS standard
 Defibrilarea
 Exista ritm defibrilabil pe monitor (FiV /TV fără puls)→se poate tenta defibrilare: se
efectuează 3 cicluri ŞEE –RCP 2min –reevaluare ritm
 Daca ritmul defibrilabil persistă şi după al 3-lea şoc→se temporizează defibrilarea până
când tºcentrală > 30°C
 HIPOTERMIA
management (3)
Protocolul ALS, cu MODIFICARI

Bradicardie severa - NU se utilizează pacing extern

decât dacă bradicardia persistă şi după încălzire
(bradicardia poate să fie fiziologică în hipotermiile
severe)

Alte tipuri de aritmii – nu necesită tratam., se

ameliorează spontan, concomitent cu creşterea
temperaturii centrale;
 Încălzire pasivă si activă
 Pasivă–la pac.conştient, cu hipotermie uşoară:
• acoperire cu pături, cameră caldă, lichide calde p.o.
 Activă-la pac.cu hipotermie moderata/ severa:
 Externă:
• Acoperirea pac.(inclusiv extremitatea cefalică)
• pături cu aer cald /electrice, cameră caldă,
 Internă:
• Oxigenare/ Ventilaţie cu 02 încălzit (40-46ºC) şi umidificat
• Fluide calde (40º-43°C) cu ritm de 150-200ml/h (pentru a evita supraîncărcarea
volemică);
• Lavaj gastric cu apa calda (40ºC); lavaj peritoneal/ pleural/ al vezicii urinare cu 2L de
lichide sterile calde (40º-43°C), fără potasiu
• Hemofiltrare continuă veno-venoasă sau circulaţie extracorporeală (=cea mai eficienta)
 HIPOTERMIA
management (4)
• Hipotermia severă - de obicei este precedată de alte
tulburări - supradoză de droguri, alcool sau traumă→
reîncălzirea se face paralel cu tratamentul
intoxicatiilor/ leziunilor;
• In malnutriţie sau etilism cronic - la începutul
reîncălzirii, se administrează Tiamină (Vit.B1-100 mg
iv).
• Dacă hipotermia a fost precedată de înec, resuscitarea
cu succes este rară.
 HIPOTERMIA
Management post-resuscitare
 După restabilirea circulaţiei spontane, se evită
hipertermia!
 Se recomandă hipotermie uşoară = 32-34ºC,
timp de 12-24 ore post resuscitare

 Nu se recom.administrarea de rutină a steroizilor,

barbituricelor si antibioticelor
 HIPOTERMIA
Management post-resuscitare
• Monitorizare ECG şi hemodinamică, monitorizarea temperaturii
centrale, a diurezei
• Analiza repetată a gazelor sangvine (nu folosiţi corecţia
temperaturii)
• Determinarea electroliţilor→poate apare hiperkalemie (în timpul
încălzirii /prin rabdomioliză dupa lez.de strivire)
– există o corelatia între mortalitate şi severitatea hiperkaliemiei.
– Corectarea hiperkaliemiei*
• Evaluarea funcţiei tiroidiene (la vârstnici)
 Hiperkaliemia
• K seric > 5,5 mmoli/L
Hiperkaliemie severă:
• K seric ≥ 6,5 mmoli/L
± modificări ECG:
• BAV grd.I,
• unde T ample, ascuţite, ↓segm.ST,
• lărgirea QRS,
• TV/ bradicardie, AEP/FiV/asistolă
 Hiperkaliemia severa - tratament
• Protecţia cordului:
– clorură de calciu 10% 10ml iv.în 2-5 min
• Trecerea K în cel.:
– Glucoză tamponată cu insulină 50gr Glu+10U Insulină rapidă, iv.în 15-30 min;
– Salbutamol 5mg nebulizat, repetat;
– Bicarbonat de sodiu 8,4% 50ml iv.în 5 min
• Îndepărtarea K din org.:
– răşini schimbatoare de ioni (Răşină de Ca 15-30gr sau Kayexalate 15-30gr în 50-
100ml Sorbitol sol.20% p.o./ pe sonda nazogastrica/ in clisma),
– diuretic de ansa (Furosemid 1mg/kg iv.lent);
– hemodializă (mai eficientă decât dializa peritoneală)
 IMERSIA SI SUBMERSIA
definitii
• Imersia - o parte din corp este acoperit de apă sau alt
fluid;
 Consecinte:
• hipotermie, instabilitate cardiovasculară
• înecul poate surveni daca faţa şi căile aeriene sunt imersate in fluid
• Submersia – intregul corp, inclusiv capul, este acoperit
de apă/ alt fluid
 Consecinte:
• Obstructia caii aer.→hipoxie→anoxie si stop cardiac secundar
• ± hipotermie
 IMERSIA SI SUBMERSIA
definitii
• "drowning" ("înecat") - victimele care au decedat într-un
interval de 24h de la accidentul prin submersie;

• "near-drowning" ("aproape înecat")- victimele care au

supravieţuit >24h de la accidentul prin submersie şi care au
necesitat asistenţă medicală pentru 1/mai multe complicaţii
post-submersie (pneumonie de aspiraţie, ARDS, sechele
neurologice).
 Nu se mai recom.utilizarea termenului "near-drowning";
 IMERSIA SI SUBMERSIA
definitii
• Inecul –proces ce constă în afectarea primară respiratorie, cauzată de
imersia sau submersia intr-un mediu lichid.
 interfaţa lichid/aer este prezentă la intrarea în calea aeriana a
victimei→obstructia caii aeriene
 victima poate supravieţui /deceda în decurs de 24 ore

• evitarea clasificării in funcţie de tipul de fluid în care s-a produs submersia:

apă sărată sau apă dulce; teoretic există diferenţe, dar nesemnificative clinic

• Singurii factori importanţi care condiţionează prognosticul sunt durata

submersiei, respectiv durata şi severitatea hipoxiei.
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Decizia de resuscitare
• Imersie prelungită - este posibilă
revenirea completă
– Risc crescut de hipotermie dacă
temperatura apei este < 25ºC
• Submersia –poate fi datorată unei crize
epileptice, cădere de la înălţime sau
consumului de alcool
 Factori de prognostic rezervat
post-submersie
 Indicatori de prognostic asociaţi cu mortalitate de 100% (la copii şi
tineri < 20 ani) :
1) submersie cu durată > 25 minute;
2) resuscitare cu durată > 25 minute;
3) prezenţa stopului cardiac la sosirea în serviciul de urgenţă.

 Factori de prognostic rezervat:

1) prezenţa FiV/ TV fără puls pe traseul ECG iniţial - mortalitate 93%;
2) pupile fixe în serviciul de urgenţă - mortalitate 89%;
3) acidoză severă în serviciul de urgenţă - mortalitate 89%;
4) stop respirator în serviciul de urgenţă - mortalitate 87%;
 Factorii clinici asociaţi cu
mortalitate prin submersie
GRAD DEF. MORTALITATE (%)
auscultaţie pulmonară norm., tuse
1 prezentă 0
auscultaţie pulmonară anormală:
2 rare raluri prezente 0,6
auscultaţie pulmonară: edem pulm.
3 acut; fără hipoTA 5,2
4 edem pulmonar acut cu hipoTA 19,4
5 stop respirator 44
6 stop cardiorespirator 93
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Salvarea victimei din apă
• Minimalizarea riscurilor salvatorilor
 Nu se începe resuscitarea în apă decât dacă salvatorul este
instruit pentru acest lucru !
 Este importantă scoaterea rapidă a victimei din apă
→inceperea precoce a manevrelor de resuscitare.

• Suspicionarea leziunilor traumatice de coloană vertebrală

(topogane, plonjare /cadere, semne de traumă)
 Menţinerea pacientului în poziţie orizontală
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Salvarea victimei din apă
• În toate cazurile de submersie→suspiciune de traumatism al
coloanei vertebrale (leziunile spinale sunt frecvent asociate cu
activităţile de scufundare)
 imobilizare precoce a coloanei cervicale, toracice si
lombare:
– stabilizarea gâtului victimei în poziţie neutră (fără flexie sau
extensie)
– eliberarea căii aeriene NUMAI prin subluxaţia anterioara a
mandibulei
– plasarea victimei (prin plutire) în poziţie orizontală, pe un
suport rigid, înainte de scoaterea din apă
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Resuscitarea
► Eliberarea căii aer.→nu se reia respiraţia spontană
► Ventilaţie artificială- cat mai rapid/ in apa (gură la masca sau balon si masca) 1
min.→reevaluarea respiratiei
 se reia resp.spontană→ victima se scoate la mal+protectia col. Vertebrale
 nu se reia resp.spontană→distanţa până la malul apei?
- victima poate fi scoasă pe uscat în < 5 min.→se continuă ventilaţia în timpul
aducerii la mal
- victima poate fi scoasă la mal in > 5 min.→ se ventilează 1 min. apoi se aduce la
mal cât mai rapid posibil (fără alte ventilaţii)

► Compresiile toracice - se amâna până la scoaterea victimei din apă.

 IMERSIA SI SUBMERSIA
Resuscitarea
La mal – pac.inconstient, cu respiratii anormale /absente:
• se cont. ventilaţie artificială cu O2 100%; se recom. intubaţie
precoce + manevra Sellick si ventilaţie cu pres.mai mari
• Vărsătura este un fenomen frecvent→aspiraţie la vedere a
secreţiilor din cavitatea bucală + manevra Sellick la IOT
• Cat mai precoce – masaj cardiac extern (100-120/ min)
 Nu încercati să “drenaţi plămânii”; nu se tenteaza aspirarea apei din căile
aer.(mai frecv.- inec “uscat”prin laringospasm ce impiedică aspiraţia apei);
 nu utilizaţi manevra Heimlich→produce regurgitarea conţinutului gastric
si întârzie instituirea ventilaţiilor /MCE
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Resuscitarea
►La scoaterea din apă:
- Atenţie la bradicardia extremă!
- Poate apare “hipovolemie relativă” (dat. înlăturării presiunii hidrostatice
exercitată de apă, asupra organismului, în timpul submersiei)

 Se caută semnele de circulaţie spontană prezentă:

– persoanele laice→semne vitale generale: respiraţii, tuse, mişcări spontane
– personalul medical→ pulsul central (dificil de perceput)
►Dacă semnele de circulaţie spontană - absente /dubiu→imediat masaj
cardiac extern 100-120/min
►accese i.v.+ fluide cu precauţie – risc de edem pulmonar!
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Tratam.pacientului constient
• La scoaterea din apă:
- Imobilizarea coloanei vertebrale
- Atenţie la bradicardia extremă!
- Poate apare “hipovolemie relativă” (dat. Înlăturării bruste a presiunii
hidrostatice exercitată de apă, asupra corpului, în timpul submersiei)
• O2 pe masca faciala cu rezervor /ventilatie non-invaziva în regim CPAP
(PEEP > 5 cmH2O) – cu )2 umidificat si incalzit in caz de hipotermie
 Risc crescut de ARDS (până la 72 ore)
• Accese i.v.+ fluide calde la hipotermic
• Monitorizare SaO2, ECG si hemodinamica, monitorizare temperatura
centrala, diureza; sonda nazogastrică
• Tratam.intoxicatiilor /leziunilor traumatice
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Tratament post-resuscitare
Pac.cu stop cardiac (post-submersie/imersie) resuscitat
 Internare obligatorie in TI - Risc crescut de ARDS (până la 72 ore) si
 Monitorizare: ECG, TA, SaO2, temperatura centrală
 Examinari paraclinice:
• Astrup arterial, electroliţi, glicemie
• Toxicologie
• Radiografii pulmonare repetate (în evoluţie), ECG în 12 deriv.
 Evaluare d.p.d.v.al traumei
 Tratament:
- încălzire pasiva si activă până la 32 - 34ºC (temp.centrala)
- incărcare volemică cu precauţie
- ventilatie mecanică cu O2 100% + PEEP (± sedare /curarizare)
- antibiotice cu spectru larg în caz de înfecţie
- Adm.de barbiturice / steroizi, monitorizarea presiunii intracraniene (PIC), hipotermie indusă – nu
influenteaza prognosticul !
 IMERSIA SI SUBMERSIA
Criterii de externare
Victima (imersiei/submersiei) NU a prezentat stop
cardiac
 se poate externa - după 6 ore de observaţie în spital, numai
dacă:
• Nu există semne şi simptome anormale
• Pa02 normal respirând aer atmosferic
• Rgf. pulmonară normală
• probe biologice normale
*Există un risc scăzut de edem pulmonar tardiv.
Victima (imersiei/submersiei) a prezentat stop cardiac
resuscitat
 Internare obligatorie si tratam. in TI
*Risc crescut de ARDS (până la 72 ore)
 Intoxicaţiile
• Una dintre principalele cauze ale deceselor la persoanele sub
40 ani
• Cel mai frecvent sunt intoxicaţii voluntare cu agenţi
medicamentoşi sau droguri.
• Frecv.se asociază consum excesiv de alcool
• Intoxicaţii accidentale (mai frecv.la copii) –prin supradozaj
/asocieri medicam.
• Accidente industriale sau expuneri pe timp de război:
– contaminarea cu substanţe chimice
– radiaţiile
 Resuscitarea în intoxicaţii
(A) calea aeriană
• Principala cauză de deces =obstrucţia căilor
respiratorii→stop respirator, secundare alterării stării de
conştienţă.
►Deschiderea căii aeriene→verificarea respiraţiei
• Se evită respiraţia gură-la-gură în cazul intoxicaţiilor cu:
– cianuri
– hidrogen sulfurat
– substanţe corozive
– organofosforice, organoclorurate
 Resuscitarea în intoxicaţii
(B) respiraţia
• Respiraţie prez.,pac.conştient
se adm. oxigen în concentraţie mare (cu excepţia
intox.cu paraquat –leziunile pulmon.sunt exacerbate
de conc.↑de O2)
• Pac.inconştient
intubaţie precoce (IOT cu inducţie rapidă şi
presiune cricoidiană – risc ↑de aspiraţie)
Analiza gazelor din sângele arterial
 Resuscitarea în intoxicaţii
(C) circulaţia
• În stop card.resp.→BLS şi ALS după protocolul
standard + măsuri de protecţie a personalului
• Frecv.-hipoTA după intoxicaţii→răspunde la
terapie cu fluide +/- medicaţie inotropă
• Corectarea dezechilibrelor acido-bazice şi hidro-
electrolitice
• Cardioversie sincronă în cazul tahiaritmiilor cu
risc vital (cu excepţia torsadei vărfurilor)
 Intoxicaţii-Măsuri terapeutice specifice
►Se încearcă identificarea toxicului (anamneză de la anturaj,
halenă, mărci de puncţii ven., pupile miotice, resturi de
tablete, semne de arsură/coroziune)
● Limitarea absorbţiei substanţelor toxice ingerate:
– lavaj gastric dacă timpul de la ingestie <1oră→obligator
protejarea căii aer.la pac.cu conştienţa alterată!
– adm.de cărbune activat 1g/kg corp p.o./ SNG, eventual
doze repetate (în intox.cu carbamazepină, fenobarbital,
teofilină)
Intoxicaţii-Măsuri terapeutice specifice
● Creştere eliminării toxicului:
- adm.de laxative –studii puţine cu privire la eficacitate
- irigarea intestinului (adm.de sol.polietilenglicol) –în intox.cu
preparate retard /capsule gastrorezistente, cu Fe oral, pt.îndepărtarea
pachetelor cu droguri
- Alcalinizarea urinii (la pH=7,5) –în intox.moderate/severe cu
salicilaţi, antidepresive triciclice
- Hemodializă (în intox.cu subst.solubile în apă –metanol, etilenglicol,
salicilaţi, Li)
- Hemoperfuzie (îndepărtează subst.cu grad ↑de fixare pe prot.plasm.-
carbamazepină, fenobarbital, teofilină)
 Intoxicaţii-Antidoturi specifice

• Intox. cu Paracetamol ← N-acetilcisteină

• Intox.cu Organofosforice ← Atropină (în doze↑=zeci-
sute de mg)
• Intox.cu Cianuri ← Nitrit de sodiu, Tiosulfat de sodiu
sau Cobalt EDTA
• Intox.cu Digoxin ← Anticorpi Fab digoxin-specifici
• Intox.cu Opioide ← Naloxonă
• Intox.cu benzodiazepine ← Flumazemil
 Intoxicaţii-Tratamente specifice
●Intox.cu opioide
-adm.de O2, ventilaţie mecanică
-Naloxonă: iniţial 400 μg i.v.sau 800μg i.m./s.c.sau 2 mg intranazal sau
1-2 mg endotraheal; eventual doze repetate până la max.6-10 mg
●Intox.cu antidepresive triciclice –pt.tratam.tulb.de ritm:
-sol. Bicarbonat de Na→până la pH arterial =7,45-7,55
-sol.salină hipertonă
●Intox.cu cocaină
-benzodiazepine în doze mici
-fentolamină, nitraţi -pt.combaterea vasoconstricţiei coronariene
-labetalol -pt.trat.tahicardiei şi HTA
 Intoxicaţii-Resuscitare şi management
post-resuscitare
• Se recomandă:
-resuscitare prelungită (pt.a permite metabolizarea/
excreţia toxicului)
-doze mai mari din medicaţia resuscitării
• Comă prelungită → apare rabdomioliză, escare
• Monitorizare post-resuscitare:
-electroliţi (K+), glicemie, gaze sangvine
-temperatură (termoregalarea este alterată)
 Stopul cardiac la gravide
cauze:

• Hemoragie (sarcină ectopică ruptă, dezlipire de placentă)

• Eclampsie
• şoc septic
• Trombembolie pulmonară, embolie cu lichid amniotic
• Boli cardiace preexistente
• Accidente rutiere, căderi, agresiuni/ leziuni penetrante,
provocate de arme de foc sau arme albe.
• intoxicaţii medicamentoase (suicid)

M46
 Managementul gravidei > 20 săpt.în
stare critică
• poziţionare în decubit lateral stâng sau împingerea
manuală, blândă, a uterului gravid spre stânga
• administrarea de O2 100% sau IOT de urgenţă
(dificilă) + m.Sellick
• administrarea de fluide cu debit mare
• reevaluarea permanentă (starea mamei şi a fătului)
• Implicarea precoce a dr. obstetrician şi neonatolog

M47
 Resuscitarea gravidei > 20 săpt.
• Masaj card.- sunt necesare min.2 persoane:
– se plasează gravida (>20 săpt.) în semidecubit lateral stâng la 30 – 45º
faţă de orizontală (sprijinirea spatelui gravidei pe spătarul unor scaune
întoarse sau pe coapsele unui salvator)

– Se efectuează MCE pe direcţie perpendiculară pe toracele pacientei

• Identificarea şi corectarea cauzelor stopului (4 H/ 4 T)

M48
Resuscitarea în sarcină > 20 săpt.

M49
Resuscitarea în sarcină > 20 săpt.

M50
 Resuscitarea în sarcină > 20 săpt.
(A) calea aeriana
●Risc crescut de regurgitare şi aspiraţie

 IOT cu inducţie rapidă şi presiune cricoidiană (m. Sellick)

 sondă IOT cu 0,5-1mm mai mică decât la pers. ne-gravide

●IOT la gravidă este dificilă prin:

– îngroşarea gâtului

– dimensiunile sânilor, ridicarea diafragmului

– edem glotic

M51
 Resuscitarea în sarcină > 20 săpt.
(B) respiraţia

• Poate fi dificilă din cauza ascensionării

diafragmului şi limitării mişcărilor lui

►este necesară presiune mai mare de insuflaţie

►ventilaţie mec. cu O2 100%

M52
 Resuscitarea în sarcină > 20 săpt.
(C) circulaţia
►Accese i.v.multiple, refacerea volemiei cu vol.mari de lichide
►Deplasarea uterului spre stânga prin:
– Poz.gravidei în semidecubit lateral stg. (la 30 – 45º)
– deplasare manuală (blândă) spre stg.a uterului

• Gravidă în decubit dorsal→compresia uterului gravid pe vena cavă

inferioară→↓ întoarcerea venoasă!→↓ debitul card.

►Trat. cauzelor reversibile:

- tromboliză, MgSO4 i.v., antib. cu spectru larg
- intervenţie chirurgicală imediată în caz de sângerare

M53
 Cezariana de urgenţă
►Cezariană de urgenţă - poate ameliora şansele de supravieţuire ale mamei şi fătului
Indicaţii:
• în trim.3 de sarcină (>24-25 săpt.) şi
• dacă resuscitarea mamei nu are succes în primele 5 minute;

►Operaţia cezariană perimortem de urgenţă:

- scopul este extragerea fătului în primele 4 – 5 min.după instalarea stopului card.al mamei;
- dacă este posibil, echipa va include şi un obstetrician şi neonatolog.

 Există obstetricieni care pledează pentru efectuarea empirică a operaţiei cezariene - la orice
femeie gravidă cu SCR, indiferent de cauză.
 Electrocutarea
• Electricitate (curent
alternativ):
– casnică
– Industrială

• Fulgerare (curent
continuu)

M55
Leziuni provocate de curentul electric
Marcă de
intrare

M56
Fulgerare (curent continuu)

M57
 Factorii ce det.severitatea traumei electrice
• cantitatea energiei eliberate
• tipul de curent folosit şi tensiunea curentului:
 curent alternativ (CA) →FiV+ contracţii musculare→insufic. cardiacă şi
respiratorie
 curent continuu (CC)→mai frecvent asistolă
• rezistenţa (la trecerea curentului – este mai ↓pe tegumentul umed)
• durata contactului cu sursa de curent
• traseul pe care se realizează descărcarea electrică (=traseul
rezistenţei minime).

M58
 Electrocutarea
►Victimele electrocutărilor - o gamă largă de
leziuni:
• de la senzaţie neplăcută, tranzitorie (cauzată de
curenţii de joasă intensitate), până la
• stop cardiac (datorat expunerii la tensiuni înalte/la
curenţi de intensitate

M59
 Efectele curentul electric:
• Descărcările de curent electric:
- transtoracice (ex: traseul mână – mână)→evoluţie fatală mai
frecventă

- pe traseu vertical (ex: traseul mână – picior) sau neutru (ex:

picior – picior)→mai rar det.deces;
traseul vertical poate produce leziuni miocardice prin efectul direct al
curentului asupra miocardului şi prin spasmul arterelor coronare.

M60
 Efectele curentul electric:
• CA cu frecvenţă de 50-60 Hz (surse casnice):
→contracţia tetaniformă a muşchilor striaţi
→fluxul de curent poate trece prin cord în timpul perioadei vulnerabile a
ciclului cardiac→poate precipita FiV (similar cu fenomenul R/T)
→stop respirator - prin paralizia centrului respirator sau a muşchilor
respiratori
→ischemie miocardică datorită spasmului coronarian
→asistolă -primară sau secundară asfixiei ce urmează stopului respirator.
 Fulgerare
trăznetul = curent cont.de aprox. 300kV în msec
• Depolarizarea miocardului→asistolie sau FiV
• Paralizia muşchilor respiratori- poate provoca
stop respirator
• Leziuni neurologice extinse- hemoragie sau
edem cerebral, leziuni de nervi periferici
• Leziuni traumatice, arsuri profunde la punctul
de contact

M62
 Resuscitarea în SCR produs prin
electrocutare /trăznet
• Siguranţa salvatorilor: se întrerupe sursa de
curent electric de la întrerupătorul principal -
de către personal specializat!
• Curentul de înaltă tensiune poate:
– să producă arc electric
– să se răspândească prin sol

M65
 Resuscitarea în SCR produs prin
electrocutare /trăznet
• Se îndepărtează rapid hainele arse ± protecţia coloanei vertebrale
• BLS precoce după protocolul standard
• ALS + defibrilare precoce, dacă este cazul
• Asigurarea căii aer.- intubaţie precoce dacă faţa /gâtul prezintă arsuri
• Lichide i.v. in cantitate mare

 Paralizia musculară poate persista şi 30 min după electrocutările cu voltaj

ridicat

M66
 SCR produs prin electrocutare /trăznet
Management post-resuscitare
• Hidratare i.v.cu lichide (cristaloizi) în cantitate
mare
►diureză bună (≥ 1 ml/kgc/h) pt. excreţia Mb, K şi
produşilor de distrucţie tisulară
►Monitorizarea funcţiei renale, electroliţi, temperatură
• Monitorizarea zonelor cu arsuri pt.apariţia sdr.de
compartiment + fasciotomie la nevoie
• Antibioterapie în caz de infecţie prezentă

M67
 Electrocutare /trăznet
Criterii de internare
• Pierderea stării de conştienţă
• Stop cardiac
• Modificări ECG
• Arsuri şi leziuni ale ţesuturilor moi – se impune trat.
chirurgical de urgenţă (risc de sindr. de compartiment)

 Nu există terapie specifică pentru leziunile electrice;

tratamentul este simptomatic

M68
Intrebari ??
 SITUAŢII SPECIALE ÎN RESUSCITARE
Rezumat
• Masuri de protectie a salvatorilor
• Tratamentul prompt şi corect al situaţiilor
speciale poate preveni instalarea stopului
cardiac ± respirator
• Tehnici modificate de suport vital avansat
(ALS) ± resuscitare prelungita
Înainte de EXAMEN!
Înainte de EXAMEN!
După EXAMEN!