STIMULAREA MEMORIEI

SI
REZILIENTA LA STRES

Dragos Cirneci
STRESUL
5 semne care ţi spun că ceva nu e în regulă
cu viaţa ta
1. In general nu te simţi stăpȃn pe situaţie, pe viaţa ta şi simţi că nu poţi
trece uşor peste provocările vietii cotidiene
2. Deşi eşti nemulţumit nu te vezi în stare să implementezi schimbări
3. La serviciu ai reale probleme cu planificarea eficientă a timpului, astfel
că rareori termini tot ce ai de făcut şi ai prea multe decizii de luat zilnic
4. Problemele financiare şi nemulţumirea că nu ai fost capabil să îţi
construieşti o casă şi să ai un stil de viaţă aşa cum ţi-ai dorit
5. Simţi că viaţa ta nu are sens, nu te motiveaza nimic şi fiecare zi pare
la fel
 Sindromul burnout

• Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă

o stare de epuizare, atât fizică cât și psihică, care apare în special
la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită
și interacțiuni frecvente cu oamenii

• Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea

performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur
și calitatea vieții individului

• Sindromul burnout se aseamănă cu depresia prin: tulburări de

somn și de digestie, senzația de epuizare și de scădere a
randamentului profesional, scăderea capacității de dialog și de
interacțiune cu cei din jur, senzația de goliciune sufletească și că
viața profesională invadează viața privată
 Cauze posibile pentru burnout

• Nepotrivire intre om si munca sa

• Lipsa de organizare la munca cerinte prea mari cu resurse
prea putine
• Lipsa de recunoastere a meritelor
• Lipsa de suport din partea sefilor

• Unele trasaturi de personalitate

• Lipsa de suport social
• Varsta
• Incalcarea sau pierderea statutului
personal

• Incertitudinea prelungita si lipsa de

transparenta in luarea deciziilor

• Lipsa de autonomie

• Senzatia de incompatibilitate cu
cei cu care lucrezi

• Lipsa de corectitudine si
tratamentul discriminatoriu al
sefilor sau colegilor
Mecanisme neurobiologice ale stresului

Stresul produce secretia

hormonilor de stres:

- adrenalina

- cortizolul
Sistemul nervos vegetativ simpatic secreta adrenalina si produce stres
iar cel parasimpatic secreta acetilcolina si produce relaxare
 In creier nu actioneaza adrenalina si noradrenalina care
este secretata atunci cand in corp cresc adrenalina si cortizolul
 Impactul stresului asupra corpului

• Stresul indelugat distruge organismul

• El afecteaza creierul dar si alte organe
si sisteme
• Boli cardio-vasculare, gastro-
intestinale, diabet si boli auto-imune
pot fi determinate de stres prelungit
• Stresul distruge ADN-ul celulelor si
produce mutatii care pot cauza cancer
Impactul stresului asupra creierului
• stresul prelungit opreşte genele din creier implicate în învăţare
• ca urmare mor sinapse, se distrug conexiunile din creier si sunt afectate
atentia si memoria

Liston, McEwen & Casey, 2009

• Stresul afecteaza mecanismele
creierului implicate in gandire,
planificare, luarea deciziilor,
creativitate

• Stresul favorizeaza memorarea

informatiilor negative si
declansarea de actiuni
stereotipe in locul celor
adaptate la situatie
REZILIENTA
• Sensul în viaţă şi controlul asupra mediului – fac
diferenţa când e vorba de implementarea unei schimbări

• Ce înseamnă ei?

1. trebuie să ai obiective şi scopuri

foarte clare şi să vezi mereu progrese
în realizarea lor
2. unii oameni cred că au o abilitate în
a-şi găsi sensul vieţii, de a înţelege
care este “misiunea” lor în această
viaţă
3. şi dacă ar putea alege, ar alege să
aibă 9 vieţi la fel ca aceasta
• Nivelul de satisfactie este unul stabil dupa o varsta indiferent de evenimente.
Studiile care i-au vizat pe cei care au cȃştigat sume mari la loterie au demonstrat
că la un an după, reveniseră la nivelul de fericire pe care l-au avut inainte de
cȃştig

Deschiderea faţă de nou, agreabilitatea şi extroversiunea sunt cei mai buni

predictori ai satisfacţiei in viaţă, dar şi ai well-being-ului, sănătăţii şi speranţei
de viaţă.

• Predictia creşte atunci cȃnd aceste trăsături

se accentuează de-a lungul vieţii - adică ai
invăţat cum să le gestionezi sau au fost
influenţate de anumite evenimente din viaţă
precum satisfacţia în muncă sau relaţiile
interpersonale solide
• cercetătorii leagă deschiderea faţă de nou, explorarea şi adaptarea la nou
de plasticitatea creierului
• studiile anatomice au descoperit că substanţa cenuşie începe să se reducă
în creier odată cu adolescenţa tȃrzie, în special în lobii frontal şi parietal
care contribuie la adaptarea la nou şi rezolvarea de probleme noi
 Factori biologici ai rezilientei la stres
• Duclot şi Kabbaj, 2013 au identificat o modificare reglatoare la nivelul exonului VI a genei
BDNF in hipocamp, modificare cu rol critic in rezistenţa la stres, subliniind importanţa
factorilor epigenetici in medierea răspunsului adaptativ/dezadaptativ la indivizi diferiţi. Se
cunoaşte că terapia cronică cu antidepresive (imipramină) facilitează exprimarea genelor prin
hiperacetilarea BDNF şi CREB în hipocamp şi cortexul frontal şi produce în acest fel efecte
antidepresive

• De-hydro-epi-androsteronul (DHEA), care este de asemenea eliberat în situaţii de stres, are

efecte antiglucocorticoide. Un raport DHEA/cortizol superior la soldaţii aflaţi în perioada de
instrucţie este asociat cu o performanţă militară mai bună, şi cu un nivel de stres mai scăzut.
Veteranii cu PTSD care au niveluri mai ridicate de DHEA prezintă o ameliorare a simptomelor
(Feder, Nestler şi Charney, 2009)
 Factori biologici ai rezilientei la stres
• Neuropeptida Y (NPY) are efecte anxiolitice şi facilitează procesele cognitive pe fond de stres.
NPY contracarează CRH-ul în amigdală, hipocamp, hipotalamus şi locus coeruleus, iar
calmarea după stres presupune menţinerea unui echilibru între NPY şi CRH, facilitând
extincţia condiţionărilor aversive. Soldaţii din trupele speciale cu niveluri ridicate de resilience
au niveluri mai ridicate de NPY (Feder, Nestler şi Charney, 2009)

• Studiile realizate pe şobolani au evidenţiat faptul că cei rezistenţi la stres au o inducţie mai
ridicată a proteinei ΔFos B atât în capsula cât şi în miezul nucleului accumbens şi sunt mai
puţin expuşi la a dezvolta depresie şi evitare socială în condiţiile expunerii prelungite (10 zile)
la hărţuire socială din partea unui şobolan mai mare. Concentraţia bazală a ΔFos B în
accumbens determină vulnerabilitatea individului faţă de stresul social, iar succesul
antidepresivelor (fluoxetină – un inhibitor al MAO) depinde de această concentraţie (Vialou şi
colab., 2010)
 Factori biologici ai rezilientei la stres
• Ȋn nucleul accumbens există şi o interacţiune ȋntre ΔFosB şi receptorii mGluR5 ai glutamatului,
activarea acestora din urmă crescând expresia de ΔFosB. Această interacţiune conferă
rezistenţă la stres iar defecte ale acesteia pot reprezenta un endofenotip ȋn care stresul poate
conduce la depresie (Shin, Kwon, Kang, Kwon, şi colab., 2015)

• Alte studii au arătat că expunerea acestora la un mediu îmbogăţit le conferă protecţie faţă de
stresul social ulterior (social defeat stress), iar această protecţie corelează cu nivelul de
FosB/ΔFosB în zonele asociate cu procesarea recompenselor şi reglarea emoţiilor (Lehmann şi
Herkenham, 2011)
 Factori biologici ai rezilientei la stres
• Studiile realizate pe şobolani au relevat faptul că cei care aveau o rezilienţă mai bună aveau o
mai bună sinteză a receptorilor D2 după ȋncetarea stresului cronic moderat. Cu toate că iniţial
prezentau o scădere a densităţii acestora, după 5 săptămâni densitatea revenea la nivelul
normal (Zurawek, Faron-Gorecka, Kusmider, Kolasa, şi colab., 2013)

• Şi peptida substanţa P este implicată în stres iar suprimarea ei de către ΔFosB în neuronii din
zona PAG ventrolateral constituie un factor de facilitare a rezistenţei la stres. Zona
ventrolaterală a PAG este implicată în learned helplessness, adică adaptare pasivă la stres şi
modificarea raportului vulnerabilitate / rezistenţă către prima (Feder, Nestler şi Charney,
2009).
 Factori biologici ai rezilientei la stres
• BDNF este un factor neurotrofic care acționează asupra anumitor neuroni ai sistemului nervos central și
asupra sistemului nervos periferic, ajutând la susținerea supraviețuirii neuronilor existenți și încurajând
creșterea și diferențierea noilor neuroni și sinapse. În creier, acesta este activ în zonele hipocampului si
cortexului vitale pentru învățare, memorie și functii cognitive superioare. BDNF este important pentru
memoria pe termen lung.

• DHEA are o varietate de efecte biologice legand o serie de receptori de suprafața nucleara și celulară și
acționând ca un neurosteroid si factor neurotrofic.

• Neuropeptida Y (NPY) este un neurotransmițător peptidic specific sistemului nervos. Acesta reglează
metabolismul organismului, și este implicat în procesul de învățare, de procesare a memoriei.

• Nivelurile crescute ale ΔFosB conduc la creșteri ale nivelului de BDNF, care la rândul său măresc numărul
de ramuri dendritice și spini prezenți pe neuronii implicați în nucleul accumbens și zonele cortexului
prefrontal
 CONCLUZIE

Stresul cronic afectează

conexiunile dintre cortexul
prefrontal şi hipocamp conexiune
necesară unei consolidări flexibile
a informaţiei noi (Arnsten, 2009)
CE PUTEM FACE?
• Dorinţa de a combate incertitudinea şi de a menţine controlul a fost dintotdeauna considerată o forţă primară,
fundamentală în viaţa omului şi una dintre cele mai importante variabile care guvernează starea psihică de bine
şi sănătatea fizică (Whitson, J.A. & Galinsky, A.D., 2008. Lacking control increases illusory pattern perception.
Science, 322: 115-117)

• Senzaţia de certitudine este foarte puternică şi la fel de adictivă ca şi sexul sau jocurile de noroc (Burton, R.,
2008. The certainty bias: a pottentially dangerous mental flaw. Scientific American, October 9th 200

• Una dintre funcţiile majore ale creierului este menţinerea homeostaziei, iar sentimentul de certitudine
contracarează anxietatea, neliniştea
• Homeostazia (din limba greacă, homois = aceeași, și stasis = stare) reprezintă în biologie proprietatea unui
organism de a menține, în limite foarte apropiate, constantele mediului său intern

• Homeostazia oscilează constant în jurul unui punct de referință, monitorizând mediul celular, întotdeauna
gata să se reinițializeze, dar și să ofere punctul de referință pentru schimbare dacă este necesar, pentru
supraviețuire într-un mediu în continuă schimbare

• Când se consuma droguri creierul este în permanență supra-stimulat in unele zone, ceea ce face mai dificil
pentru organism să se echilibreze. Atunci când creierul are dificultăți în atingerea echilibrului său ideal,
acesta se adaptează pentru a face față reacțiilor produse de droguri. Apoi creează un nou punct de
echilibru pentru a ține cont de stimularea adăugată; crearea acestui nou punct de echilibru este cunoscut
sub numele de alostaza

• Odată ce homeostazia a fost schimbată și alostaza realizata, creierul necesită drogul pentru a menține
acest nou punct de echilibru
Affective learning systems
 PRINCIPII CHEIE

• Eul (Selful) = homestazie cognitiva, formata prin invatare, puternic culturala si

verbalizabila

• Invatarea apetitiva = formarea homeostaziei si alostazei

• Invatarea aversiva = protejarea homeostaziei = STRES

• Rezilienta depinde de capacitatea de invatare, adica de plasticitatea
creierului

• In creier există doi factori care reglează plasticitatea: perioadele critice şi

perioadele sensibile

• o perioadă critică este cea în care stimulii din mediu sunt absolut
necesari pentru dezvoltarea normală a unui circuit anume din creier (ex.
limbajul)

• o perioadă sensibilă este perioada cȃnd experienţele au cel mai mare

impact asupra unui circuit din creier; circuitul respectiv poate fi impactat
şi ulterior, dar într-o mai mică măsură (ex. limbile străine)
Pentru a redeschide o perioadă sensibilă au fost descoperite metode:

1. mediul îmbogăţit
2. trainingul incremental
3. jocurile video de acţiune
 3 factori care cresc plasticitatea în creier
1.Varietate Specializarea excesivă nu este cea mai bună strategie pentru un creier
sănătos. Este mai indicat să stimulaţi multiple funcţii ale creierului.
Aceasta se face expunându-vă la mai multe tipuri de activităţi, la fel
cum la sală va antrenaţi mai multe grupe de muşchi.

2. Provocare Obiectivul este de a vă expune la un nivel tot mai crescut de dificultate

şi provocare, astfel încât activitatea voastră să nu fie niciodată prea
uşoară sau rutinieră.

3. Noutate A încerca lucruri noi este foarte important pentru anumite părti din
creier, cum ar fi cortexul prefrontal, care se antrenează atunci cand
învăţăm lucruri noi.
• Expunerea la stresori controlabili ȋn timpul copilӑriei şi adolescenţei este esenţialӑ pentru
dezvoltarea de strategii de adaptare/coping cum ar fi: optimismul, dezvoltarea auto-controlului,
acceptarea de responsabilitӑţi, rezolvarea de probleme, cӑutarea de suport social şi
reinterpretarea ȋntr-o luminӑ pozitivӑ a unor evenimente.

• Studiile arata ca doze mici de stres pot conduce la creşterea duratei de viaţӑ a celulelor. Astfel,
stresorii de scurtӑ duratӑ şi controlabili produc ȋntӑrirea celulei, proces numit “hormesis”

• Prin contrast, strategii precum confruntarea, distanţarea, evitarea reprezintӑ factori de risc asociaţi
cu tentativele de suicid la adolescenţi
• Sport- alergatul 20-30 minute zilnic, preferabil in aer liber la lumina
• Invatarea unui instrument muzical sau unei limbi straine
• Exercitii de tip “brain fitness”
• Interactiunea cu persoane straine
Planificarea activitatii cotidiene si protejarea de stres

1. Nu te incarca prea mult cu responsabilitati

2. Gaseste suficient timp si pentru tine
3. Evita sa simti presiunea deadline-urilor (termenelor)
4. Evita sa ai prea multe decizii de luat
5. Incearca sa-ti planifici eficient timpul, astfel incat in general sa termini tot ce ai de facut
6. Desi esti destul de ocupat, in general trebuie sa fi satisfacut de felul in care iti ies
lucrurile
• Evenimentele negative si relatiile
sociale conflictuale actioneaza asupra
zonelor din creier responsabile cu
procesarea durerii fizice (cu rosu in
imagine)
• Acestea declanseaza hormoni de stres
activand sistemul nervos vegetativ
precum si molecule pro-inflamatoare si
anti-inflamatoare
• Suportul social il simtim in zonele
creierului responsabile cu procesarea
placerii si recompenselor (cu albastru in
imagine)
 Viața socială ca și remediu împotriva stresului
1. Evitati sa va izolati, sa va insingurati
2. Incercati sa va alegeti oamenii din jur astfel incat sa simtiti ca vi se potrivesc ca si stil de
munca si viata, si ca aveti multe in comun
3. Este foarte important sa simtiti ca aveti ce discuta cu cei din jur, ca puteti sa abordati teme
importante pentru voi
4. Sa nu ramaneti mult timp intr-un mediu in care va simtiti criticat si judecat de altii. Incercati
sa rezolvati situatia, iar daca nu reusiti, schimbati mediul!
5. Regulat analizati-va viata si observati daca eforturile de a gasi genul de activitati si relatii
de care aveti nevoie au fost incununate de succes. Daca nu, incercati sa interveniti in
sensul asta.
6. Faceti eforturi de a va construi o casa si un stil de viata care sa va placa, care sa va
caracterizeze
7. Incercati sa va faceti suficient timp pentru viata privata
 Psychology and Aging, Vol 19(2), Jun 2004, 272-277.

Life Review Therapy Using Autobiographical Retrieval Practice for Older Adults With Depressive
Symptomatology

Serrano, Juan Pedro; Latorre, Jose Miguel; Gatz, Margaret; Montanes, Juan

Abstract
The aim of this study was to examine the efficacy of life review based on autobiographical retrieval practice for
treating depressed older adults. Forty-three adults aged 65-93 with clinically significant depressive
symptomatology and no dementia were randomly assigned to treatment or to no treatment. The results
indicated significant differences between experimental and control groups after 4 weeks of autobiographical
retrieval practice. At posttest, those in the treatment condition showed fewer depressive symptoms, less
hopelessness, improved life satisfaction, and retrieval of more specific events. The findings suggest that practice
in autobiographical memory for specific events may be among the components of life review that account for its
effectiveness and could be a useful tool in psychotherapy with older adults.
 J Behav Ther Exp Psychiatry. 2012 Dec;43 Suppl 1:S12-20

Effects of event-specific memory training on autobiographical memory retrieval and depressive

symptoms in schizophrenic patients

Ricarte JJ1, Hernández-Viadel JV, Latorre JM, Ros L

This report describes the effects of a specific event group-based training programme on autobiographical memory,
self-consciousness of memory retrieval, and depression symptoms in a sample of 24 schizophrenic patients
(experimental group). Twenty-six matched schizophrenic patients who participated in social skills and occupational
therapy group sessions constituted the active control group. Participants in the experimental group were trained to
complete a diary with specific daily memories, followed by patients' ratings of the associated emotional arousal of
those entries. During training, significant specific events from childhood, adolescence, adulthood and the previous
year were also reviewed. After 10 weeks of group-based sessions, the experimental group demonstrated an increase
in their degree of specificity for autobiographical retrievals, had a higher level of consciousness of their memories
and showed a decrease in their depression scores. Significant changes in measurements of retrieval specificity and
autonoetic awareness were maintained when changes in emotional symptomatology were statistically controlled.
These results suggest that cognitive training strategies based on event-specific autobiographical memory training
should be considered for inclusion in intervention programs for schizophrenic patients.
 Clinical Psychological Science, 1, 84-92. 2013

Enhancing autobiographical memory specificity through cognitive training: An intervention for

depression translated from basic science
Neshat-Doost, H.T., Dalgleish, T., Yule, W., Kalantari, M., Ahmadi, S.J., Dyregov, A., & Jobson, L.

The objective of this study was to investigate the efficacy of memory specificity training (MEST) on autobiographical
memory recall and depression. Afghan adolescents with depression were randomly assigned to a MEST group or to a
control group. At baseline, both groups completed Persian versions of the Autobiographical Memory Test (AMT) and the
Mood and Feelings Questionnaire (MFQ). The MEST group then had five weekly group sessions of MEST. The control
group had no additional contact. The AMT and MFQ were then readministered to all participants, and the MFQ was
readministered at 2-month follow-up. The MEST group retrieved a higher proportion of specific memories following
training and had lower levels of depression at 2-month follow-up than did the control group. Change in memory
specificity predicted follow-up depression over and above baseline depression and mediated the relationship between
receipt of MEST and reduction in later depression. The results suggest that MEST can improve autobiographical
memory performance and drive subsequent reduction in depression symptoms.
• Intr-un studiu aflat in derulare, s-a relevat faptul ca stresul scade dupa o sesiune de reamintiri
autobiografice in functie de cat de vii sunt amintirile nu cat de placute

• Amintirile din timpul verii tind sa scada mai mult stresul decat cele din timpul iernii
 Luminozitatea si

performanta scolara

• O companie specializata in construirea de cladiri eficiente energetic, a colectat scorurile la teste de matematica
si citit a 21.000 de elevi din 3 scoli elementare din 3 state americane: California, Washington and Colorado. Ele
au fost corelate cu luminozitatea pe timpul zilei a 2,000 sali de clasa

• Elevii din clasele cele mai luminoase au progresat cu 26% mai rapid la citit si cu 20% mai rapid la matematica in
decurs de un an decat elevii din clasele mai putin luminoase (Heschong Mahone Group , 1999)
 Luminozitatea si preventia

declinului cognitiv

• Intr-un studiu din 2008 Rixt F. Riemersma-van der Lek de la Netherlands Institute for Neuroscience a ales
randomizat 6 din 12 camine de batrani din Olanda unde au instalat lumini suplimentare, ducand luminozitatea la
aproximativ 1,000 lux, celelalte 6 furnizand aproximativ 300 lux.

• Teste realizate odata la 6 luni timp de 3,5 ani au gasit ca rezidentii din cladirile mai luminate prezentau cu 5% mai
putin declin cognitiv decat rezidentii din cladirile mai putin luminate
VA MULTUMESC !

VA MULTUMESC!

dragosccirneci@gmail.com
dragosccirneci@gmail.com