Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1B: ă: uite
2A: ia
3B: astea [sînt
4A: [uau↑ aşa mulţi sînt?
Notaţie:
• F-pre: prima parte a unei presecvenţe
• S-pre: a doua parte a unei presecvenţe
Ce mai faci?
Am de terminat o lucrare. -S-pre; răspuns blocator
Ce mai faci?
<Ce să fac?> < Ieşim în oraş.>
S-pre formată din: întrebare în ecou +
răspuns blocator
FPP a unei presecvenţe are următoarele funcţii:
• anunţă apariţia unei actiuni de bază realizata
prin [Fb^Sb] i.e. modelează expectaţia
alocutorului
• face relevantă S-pre (secunda presecvenţei)
Rolul intregii presecvente:
• ajută la evitarea unei respingeri a Fb
• Indica existenta unor obstacole in calea
acceptarii actiunii de baza
• creează un spaţiu de manevră conversaţională
în care se reglează politeţea şi imaginea socială
a locutorilor. Permite: a. lansarea; b. nelansarea
actiunii de baza (Fb^Sb); c. ingradirea si
atenuarea (Fb^Sb);
La nivelul presecvenţei poate apărea
structura de blocare a Fb si de atenuare
a blocării
ex. b:
A : Ne vedem marţi.
B: OK.
A F-pre: Cred că ştii să ajungi acolo?
B S-pre: Nu ştiu.
A Fb: Atunci trec sa te iau.
B Sb: Bine, mersi frumos.
- exemple de preliminarii: preanunţul,
preinformarea, prerelatarea, prepovestirea
- realizate prin enunţuri clişeizate: Vrei să ştii
ceva?; Şiai că...; Ştii că...; Ai aflat că...; Ţi-aduci
aminte că...; Vrei să ştii + cuvânt interogativ
urmate de răspunsuri de tipul go ahead
- Aceste preliminarii verifică dacă receptorul
cunoaşte sau nu cunoaşte informaţia respectivă;
• (condiţia ca receptorul să aibă competenta unui
anumit design conversational)