Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organizare structurală
şi funcţii
Marina T. Nechifor
Consideraţii generale
• Mitocondriile sunt organite multifuncționale, specializate în
transformarea energiei care rezultă din catabolizarea (degradarea
enzimatică) substanţelor cu valoare nutritivă (zaharuri, proteine şi
lipide) într-o formă adecvată reacţiilor celulare; acestă formă de
conservare a energiei eliberate în procesele catabolice este
reprezentată de adenozin trifosfat (ATP).
1997 - Premiul Nobel în Chimie
pentru descifrarea în detaliu
a mecanismului de stocare şi
eliberare a energiei de către ATP.
Legături fosfodiesterice
cu “înaltă energie” (legături
macroergice) Paul D. Boyer John E. Walker
Denumirea organitului
• Denumirea de ”mitocondrie” a fost
introdusă în 1903 de către cercetătorul
german Carl Benda, pe baza morfologiei
organitului, şi reprezintă etimologic un
cuvânt obţinut prin reunirea a două cuvinte din lb. greacă:
mito (mitos) – fir, aţă, filament şi ondrion (chondrion),
diminutiv de la ondro (chondros) – grăunţă, bucăţică,
granulă.
,
From the work of Tanaka Eukaryotes: Scanning
Electron Microscopy of Intracellular Structures,
Intl. Rev. Cytology, Supplement 17, 1987, pp89-120
Membrana mitocondrială externă
• Membrana externă conţine în proporţii egale lipide şi proteine şi
prezintă un conţinut ridicat de colesterol.
• În structura membranei externe există o proteină integrală de
membrană numită porină (formează canale pentru apă în bistratul
lipidic al membranei externe). Canalele proteice din membrana
mitocondrială externă au fost denumite porine mitocondriale prin
analogie cu porinele din membrana plasmatică a unor bacterii.
Complexul de translocare
al membranei externe (TOM)
Membrana mitocondrială internă
• Membrana internă este cutată sub formă de criste, cu
aspect lamelar sau tubular, care îi măresc foarte mult
suprafaţa totală.
ADN mitocondrial
Biogeneza mitocondriilor
• Mitocondriile au apărut în urmă
cu circa 1,5 miliarde de ani prin
asocierea simbiotică dintre o
celulă protoeucariotă anaerobă
(strămoş al eucariotelor) şi o
bacterie aerobă.
• Mitocondriile organismelor
actuale păstrează o serie de
trăsături care reflectă originea lor
endosimbiotică: structura
membranară dublă şi existenţa
genomului mitocondrial cu
sisteme specifice de replicare,
transcriere, translaţie şi
asamblare a proteinelor.
• Genomul mitocondrial este
complet separat de genomul
nuclear.
Genomul
mitocondrial
Genomul mitocondrial
• Genomul mitocondrial este reprezentat de
molecule de ADN circular dublu catenar
de dimensiune mică (16.569 pb în cazul
genomului mitocondrial uman).
• Genomul mitocondrial are o pondere de
aproximativ 1% din cantitatea totală de
ADN din celulă.
• Genomul mitocondrial uman conţine 37
de gene dintre care 13 codifică proteine
(componente ale catenei respiratorii
mitocondriale şi ale ATP sintazei), iar
celelalte codifică diferite tipuri de ARN:
- 2 tipuri de ARN ribozomal,
- 22 tipuri de ARN de transfer (tARN)
Aceste molecule sunt esenţiale pentru
funcţionarea aparatului de biosinteză a
proteinelor la nivel mitocondrial.
Organizarea şi particularităţile ADN-ului mitocondrial
• ADN-ul mitocondrial (mtADN), spre deosebire de ADN-ul
cromatinei eucariotelor, nu se asociază cu histone, ci cu alte
proteine specifice formând o structură denumită nucleoid.
• Moleculele de mtADN, spre deosebire de ADN nuclear, se
găsesc într-o celulă sub formă de copii multiple (de ordinul
miilor).
• Replicarea mtADN nu se limitează la faza S a interfazei ci
se desfăşoară pe tot parcursul ciclului celular (nu este
sincronă cu replicarea ADN nuclear).
• În moleculele de mtADN aproape toate nucleotidele fac
parte din secvenţe codificatoare.
• Frecvenţa substituţiei nucleotidelor pe parcursul evoluţiei a
fost de 10 ori mai mare în genomul mitocondrial comparativ
cu genomul nuclear.
Genomul mitocondrial uman
Genomul mitocondrial uman a fost caracterizat şi
secvenţiat în anul 1981 de către S. Anderson și colab.
Organizarea genomului mitocondrial din diverse celule
animale este similară organizării genomului mitocondrial
uman (codifică aceleaşi gene, cu o localizare identică).
Transmiterea mitocondriilor de la părinți la descendenți
• Mitocondriile se moştenesc pe linie maternă (la cele mai
multe specii inclusiv omul).
• Au fost evidenţiate mecanisme de distrugere a mitocondriilor
(inclusiv a mtADN) din spermatozoid în cursul fertilizării
ovocitului care să asigure transmiterea monoparentală.
Mitocondriile spermatozoidului
(conţinând mtADN patern) sunt în
număr mic și sunt distruse în
cursul fertilizării.
Maladii mitocondriale
• Maladiile mitocondriale determinate
de mutaţii la nivelul genomului
mitocondrial se transmit pe linie
maternă.
• mtADN prezintă o frecvenţă foarte
mare a mutaţiilor.
• Într-o celulă nucleată există mii de
copii ale mtADN.
• În situaţia în care procentul de copii
mutante ale mtADN este mare,
potenţialul energetic al celulelor
scade. Atunci când scade sub o
valoare prag, reprezentând aportul
minim de energie necesar pentru
funcţionarea normală a celulelor şi
ţesuturilor, se manifestă simptomele
bolii.
Tehnica fertilizării in vitro “3 Parent Baby”
Tehnică utilizată pentru evitarea riscului de transmitere a
maladiilor mitocondriale. Embrionul poartă informaţia genetică
primită de la 3 părinţi.
Diviziunea mitocondriilor
• Diviziunea mitocondriilor se realizează prin fisiune.
• Observaţiile realizate pe celule vii prin tehnici de microscopie
(videomicroscopie în timp real) au evidenţiat procese de
fisiune, dar şi procese inverse, de fuziune a mitocondriilor.
Dinamica proceselor de fisiune/fuziune a
mitocondriilor este influențată de starea metabolică
Fisiune
Fuziune
ATP sintaza
Apoptoza
• Este o formă fiziologică de moarte celulară.
• Are un rol important în dezvoltarea embrionară,
menţinerea homeostaziei tisulare la organismele adulte şi
în mecanismele de apărare mediate de sistemul imunitar.
• Mitocondria intervine activ în declanşarea şi controlul
apoptozei.
Apoptoză
Termogeneză
Metabolizarea neurotransmițătorilor
Reglarea metabolismului
Procesul de îmbătrânire
Semnalizarea celulară