PRIMUL AJUTOR

AL VICTIMELOR
LA LOCUL
ACCIDENTULUI
 Principii de acordare a primului
ajutor la locul accidentului :
1.- degajarea,
2.- scoaterea,
s -
3.- aşezarea, N e re
4.- transportul răniţilor.
a re
c t
pe
Mortalitatea > 30%
 Scoaterea accidentatului din focarul
primar de agresiune.
Acţiunea de degajare a victimei din focarul
primar de agresiune o vom orienta, concomitent,
pe patru direcţii:
- evitarea agravării condiţiilor primare de
agresiune – V – S - legea 1;
- evitarea agravării leziunilor existente prin
manevre neadecvate – primum non noccere;
- asigurarea ABC sau numai a Respiraţiei -
vezi START în triaj;
- oprirea hemoragiei, imediat ce condiţiile
permit accesul la plaga care sângerează.
 Pentru executarea corectă a primelor
două direcţii :
Se vor aprecia condiţiile în care se
găseşte victima şi posibilităţile de execuţie
a degajării – pericole secundare.
Dacă forţele umane de care dispunem
sunt insuficiente, pentru a nu agrava
situaţia existentă, nu vom trece la degajare
decât cu o echipă a cărei forţă este
corespunzătoare şi a cărei acţiune trebuie
strict coordonată.
NU FLECTA!!!!!!!!!!
 - Vom aprecia rapid starea în care se găseşte
accidentatul - preîntâmpinarea extinderii
agresiunii primare care ameninţă vieţile V. S.
- Dacă acest lucru nu este posibil, vom ieşi cu
victima din perimetrul periculos.
- Nu vom face însă nici o deplasare fără un
motiv ce avantajează V., deoarece orice
mişcare, poate agrava o leziune sau poate
precipita producerea şocului.
-Dacă deplasarea este însă absolut
necesară (RCRC, transport), V. trebuie
manevrată şi mobilizată - capul - gâtul -
trunchiul şi extremităţile să facă un tot rigid
“ ÎN AX ÎN EXTENSIE “.
 - Cea mai frecventă greşeală -
mobilizarea accidentatului prin
prinderea lui de membre.
-Prima grijă privind viaţa V. - asigurarea
respiraţiei.
-Investighează A !?-B!?-C - RCRC - triaj.
-Dacă V are o hemoragie abundentă, se
procedează la hemostaza imediată.

Compresiunea digitală-Garou !!??

- Pansament compresiv +++++.
 Tehnicile de degajare ale
accidentatului
Obiectivul - evitarea agravării
leziunilor osoase şi viscerale
existente.
Principiul: evitarea flectării capului
pe torace, a toracelui pe abdomen
şi a abdomenului pe coapse.
Poziţia Rautek
Lipsa tonusului muscular
Tehnica aşezării accidentatului.

V conştient, îl vom lăsa în aceeaşi

poziţie, dacă acesta prezintă o hemoragie,
după aplicarea pansamentului
compresiv, va fi aşezat cu membrele
inferioare ridicate deasupra planului
corpului – autotransfuzia internă –
împiedică hipovolemia posttraumatică prin
aceasta, întârzierea instalării şocului.
b) V inconştienta poziţie de
decubit lateral de siguranţă - PLS.
Trecerea din poziţia “purtat” în cea de
aşezare va decurge astfel încât să
evităm agravarea leziunilor osoase ale
membrelor (în cazul când ele există) şi,
de principiu, pe cele ale coloanei
vertebrale.
Ţine capul şi gâtul !!!!!!!!!!!!!!!!!!!
 V inconştientă şi necesită RCRC,
manevrele - pacientul în decubit dorsal.
V - inconştient şi respiră PLS.
Trunchiul va fi aplecat uşor ventral.
Poziţia este menţinută stabilă prin flectarea
genunchiului corespunzător laturii pe care acesta
este culcat la 40-45°.
Capul va fi rotat cu circa 45° spre sol, cu palma
opusă decubitului introdusă sub obraz.
Aceasta este poziţia în care se evită inspirarea
de lichid gastric, expulzat prin vărsătură sau
regurgitare lentă.
PLS – poziţia laterală de revenire
 Dezbrăcarea accidentatului.
Vom slăbi / desface toate elementele
vestimentare - stânjenesc circulaţia, respiraţia şi
examinarea (curea, guler, cravată, şireturi,
ochelari, proteze totale sau parţiale, centura de
siguranţă – se taie - foarfeca din trusă de auto).
Când este necesară dezbrăcarea veşmintelor,
acestea vor fi tăiate pe cusătură.
Încălţămintea nu o scoatem, dar vom desface
larg şireturile.
În traumatismele mâinii, vom îndepărta ceasul
şi inelele - edem .
Compresiunea circulară pe care o
produce determină ischemie acută şi
necroza degetului.
Scoaterea inelului se face prin tăierea
acestuia cu un cleşte sau după udare
se va da cu săpun din belşug pentru a
putea aluneca şi scoate.
Se pot folosi şi ulei sau vaselină de
ecografie/crema.
Reducerea edemului cu garou !!!!!!!!!!
Împiedicarea pierderilor
energetice nefolositoare
sau a supraîncălzirii
( învelirea de “cald sau de frig”)
prin folosirea mijloacelor
improvizate sau a foliei de izolare
cu 2 feţe.
Faţa argintie – hipotermie T0
Înspre interior
Faţa aurie – hipertermie T0
 Transportul de la locul accidentului.
Vamb = Vmax – 10%

Principiile tactice şi execuţia tehnică

a transportului de la locul accidentului a
traumatismelor grave sunt
subordonate evitării agravării leziunilor
şi tulburărilor existente, evitării
producerii altor leziuni şi asigurării
asistenţei până la internarea în spital.
 Mobilizarea în vederea transportului şi
aşezarea pe targă
Pentru trecerea accidentatului de la sol pe targă vom
evită să producem :
! contuzie sau leziune medulară,
! o hemoragie internă,
! agravarea leziunile părţilor moi în fracturile
membrelor,
! aşezarea membrelor superioare cu mâinile
încrucişate pe piept, psihic !!!!!!
! manevra corpul ca pe o “riglă rigidă”, lin şi fără
smucituri.
 Principiile tactice ale
securităţii transportului
unei V. grave
Transportul unei V. grave, în
condiţii nepotrivite, poate, prin el
însuşi, să fie un factor de agravare şi
să cauzeze moartea sau leziuni
ireversibile.
Transportul AVC ????
În organizarea şi executarea evacuării primare,
de la locul accidentului, vom avea în vedere
următoarele:
a) Dacă la locul accidentului hemoragia a fost
controlată şi respiraţia asigurată, vom prefera
evacuarea cu ambulanţa, chiar dacă aceasta
presupune o oarecare întârziere.
Timpul aparent pierdut este compensat prin
scăderea riscului de agravare a leziunilor, a
decompensării circulatorii, a instalării şocului
şi a pericolului declanşării unei hemoragii
mortale.
 Din aceste motive, transportul în
condiţiile necorespunzătoare,
oferite de un autoturism personal,
trebuie să reprezinte numai o
soluţie de necesitate şi să fie
acceptat numai pentru cazurile
grave pe care nu avem şanse să le
controlăm, hemoragii masive care
nu pot fi controlate prin
hemostază provizorie, etc.
b) V. gravă va fi transportat în poziţie
culcată. Dacă V. este conştientă, va fi
aşezată pe targă în decubit dorsal.
Decubitul orizontal, când există
bănuiala unei fracturi de coloană
vertebrală sau de bazin.
Decubitul dorsal, cu capul mai ridicat-
30 grade, dacă există o fractură
închisă /deschisă a craniului, pentru a
reduce rata de formare a edemului
cerebral .
Decubitul dorsal - poziţie proclivă, în cazul
TCC şi, în special, în fracturile bazei craniului,
pentru a favoriza întoarcerea venoasă şi a
reduce rata edemului şi a hemoragiei.
Poziţia Trendelemburg inversat.
 Decubitul va fi dorsal decliv (poziţia
Trendelemburg clasic), în cazul V. în şoc,
dar conştienţi; înclinarea corpului cu 10-15° face
că volumul circulant să graviteze spre viscere şi
extremitatea cefalică - !!! hipovolemia produsă
de traumatism.
Decubitul va fi decliv, cu membrele inferioare
ridicate cât mai sus, în hemoragiile grave.
 Poziţia semişezândă va fi impusă în
TT, în EPA şi criza de astm bronşic,
pentru a uşura respiraţia.

În TT deschise vom aşeza victima, în

PLS, pe partea lezată pentru a se putea
destinde partea sănătoasă, dar şi a face
o oarecare aerostază şi hemostază.

Singura leziune – PLS pe partea cu leziune, în

rest numai PLS pe partea nelezată.
 Poziţia semişezândă, cu genunchii
flectaţi va fi aplicată în T. abdominal ,
pentru a relaxa peretele abdominal
(poziţia Fowler).

Dacă un traumatizat prezintă leziuni

ale viscero-craniului, există pericolul
asfixiei prin invadarea CRS de sângele
care se scurge - PLS
 Dacă accidentatul este inconştient,
transportul va fi făcut întotdeauna în
decubit lateral, PLS.

c) Odată aşezat în poziţia

corespunzătoare, aceasta va fi
menţinută ca atare, deoarece
schimbarea poziţiei corpului la un
şocat, poate prin ea însăşi, să producă
moartea.
d) V. este în mod obligatoriu însoţit
de un cadru competent, care îi va
monitoriza evoluţia clinică şi va
interveni la orice schimbare.
Monitorizarea clinică = sesizarea
schimbărilor clinice, a respiraţiei,
pulsului, T.A., a hemostazei,
pentru un accidentat care are o
hemostază circulară (numai în caz
de mare necesitate).
e) V. gravă, cu excepţia hemoragiilor
grave şi necontrolabile, trebuie astfel
transportat încât să evităm riscul
generat, implicit, de viteza de
deplasare a ambulanţei şi de
accelerarea şi decelarea bruscă, de
frânarea şi virajele bruşte.
Coordonarea transportului este
făcută de medicul care însoţeşte
autospeciala sanitară.
El este cel care stabileşte
regimul de viteză, opririle,
durata lor, itinerarul, etc, dar
care poartă şi întreaga
responsabilitate.
Medicul va încadra pacientul într-unul din
cele 5 grade de urgenţă şi va comunica
decizia sa conducătorului auto, care,
cunoscând foarte bine semnificaţia
codului comunicat va trece la îndeplinirea
misiunii.
În concordanţă cu gradul de urgenţă,
acesta va stabili viteza de deplasare,
traseul, oportunitatea folosirii mijloacelor
de avertizare sonoră
şi/sau vizuală, inclusiv nerespectarea
legilor circulaţiei, etc.
CULORILE TRIAJULUI
URGENŢELOR
ROŞU,
GALBEN,
VERDE,
ALBASTRU,
ALB
 PACIENTUL ARE NEVOIE
DE SUPORT SALVATOR DE
VIAŢĂ ACUM
0 MINUTE ÎNTÂRZIERE
SITUAŢIE CU RISC MAJOR,
ALTERAREA ACUTĂ A STATUS-
ULUI MENTAL,
DURERE INTENSĂ / DISCONFORT
MAJOR, 10 MINUTE ÎNTÂRZIERE
30 MINUTE
60 MINUTE
120 MINUTE
 f) Orice V. o vom preda medicului de
gardă, căruia îi vom înmâna în scris
protocolul evenimentelor, de la
producerea accidentului până în
momentul sosirii în serviciul de urgenţă.
Regulă: Nici o V. gravă, cu decompensare
circulatorie nu va fi transportată, cu
mijloace nonmedicale, înainte de
echilibrarea hemodinamică, deoarece
transportul prin el însuşi poate deveni un
factor de agravare şi cauzator de moarte.
 Procedee de descoperire a
victimelor

Greblajul sanitar – personalul de

căutare – salvare.
NU INTRĂM NOI ÎN FOCAR.
Procedee de adăpostire a victimelor.
Procedee de marcare a locului unde se
află rănitul.
Procedee de scoatere a răniţilor din
zona periculoasă

Personalul de salvare poate scoate rănitul

din zona periculoasă folosind unul sau
mai multe din următoarele procedee:
a. - târârea pe o parte;
b. - târârea rănitului în spate;
c. - târârea pe foaia de cort sau alt suport
textil.
 TRANSPORTUL RĂNIŢILOR
DIN ZONA PERICULOASĂ
- mobili – însoţiţi,
- cu targa – TCC, hemoragii,
fracturi, striviri, fără
conştienţă,
- pe braţe – distanţe mici,
urgenţe mari.
 Procedeul”cules ’’ sau
“de ridicare din lateral”.

V este aşezată în decubit dorsal sau lateral.

Trei persoane se aşează într-un genunchi

de o parte a V.
I-a persoană îşi bagă mâinile pe sub
umerii V, astfel ca antebraţul să-i
împiedice căderea şi/sau hiperextensia
 A II-a persoană îşi plasează mâinile şi
antebraţele sub bazin,
iar cea de-a III-a pe sub membrele
inferioare.
Simultan la numaratoare 1-2-3-, cele trei
persoane ridică V. pe scara formată de
genunchii liberi.

Cea de-a IV-a persoană împinge targa,

sub V, care apoi este coborâtă pe aceasta.
 Care este cea mai
grea regiune a unei
victime
politraumatizate,
fără stare de
conştienţă ?
 Cel mai
puternic
salvator ridică
bazinul?
 Procedeul “punţii olandeze”
Executarea necesită tot patru persoane.
Trei în picioare, unul în spatele celuilalt,
cu membrele inferioare desfăcute
deasupra V.
Acesta este ridicat de haine, nu de
membre, prin efort conjugat şi simultan.
Targa este împinsă sub V., de a 4-a
persoană, victima fiind apoi coborâtă lin,
pe targă, respectând principiul “blocului
rigid”.
Metoda olandeză
 Cu targa în decubit
dorsal:
Prima variantă: când capul şi trunchiul sunt
aşezate la acelaşi nivel, membrele (toate patru)
sunt mai ridicate.
Indicaţie - în toate cazurile de răniri în care
scade masa sanguină circulantă (hemoragii
grave, stări grave de şoc) având ca scop să
asigure o irigare suficientă cu sânge la nivelul
organelor vitale (inima şi creierul).
A doua variantă: când capul şi
toracele sunt mai ridicate decât
restul corpului - indicată la
traumatisme toracice sau ale
membrelor inferioare, V. cu
conştienţa păstrată şi condiţie
hemodinamică bună (puls şi
TA bune).
 A treia variantă: când V. este
culcată pe spate, capul la
nivelul trunchiului şi cu
genunchii îndoiţi, iar coapsele
uşor flectate pe abdomen,
poziţie prin care se asigură o
bună relaxare a muşchilor
abdominali.
 A patra variantă: când toate
părţile corpului sunt la acelaşi
nivel, iar targa trebuie să fie un
plan neted tare.
Această poziţie este indicată la V.
care prezintă fracturi la nivelul
coloanei vertebrale: colar, saci de
nisip, sul sub ceafă sau lombă,
genunchii îndoiţi.
 Poziţia culcat
cu faţa în jos
(pe burtă),
capul în lateral
(într-o parte).
Aceasta este poziţia de preferat
pentru victimele care prezintă
fracturi ale coloanei vertebrale
dorsale, lombare, sacrate – greu
monitorizăm V.
 Protejarea V. pe targă
- fixare,
- protecţia zonelor de contact,
- menţinerea poziţiei adecvate,
mereu cu capul înainte,
monitorizare.
Transportul victimelor cu
mijloace de evacuare
cochilia sau barca-sanie
(Akya),
căruciorul pliant,
salteaua pneumatică,
?
 Mijloacele nespecializate
- suspensie dură – viteză
mică în trafic aglomerat,
- urcarea e dificilă,
sunt înalte,
- însoţiţi, monitorizaţi,
- protecţie de intemperii.
ACCIDENTE DE CIRCULATIE

CONCLUZII
Accidente de circulatie
Într-un accident rutier, ca
victime pot fi pietonii,
conducătorul de vehicul sau de
motocicletă sau pasagerii acelui
autovehicul sau motocicletei.
Aceştia pot fi supuşi unor
variate traumatisme şi leziuni
care pot îmbrăca forme de plăgi,
hemoragii, şoc,fracturi singure
sau combinate.
De cele mai multe ori sunt
necesare manevrele de
resuscitare cardio-vasculare.
 Primul
• ajutor
evidenţierea accidentului şi luarea tuturor măsurilor de
asigurare şi securizare a locului;
• anunţarea şi cerere de ajutor medical de urgenţă specializat
precum şi cel de descarcerare;
• evaluarea stării tuturor victimelor şi prioritizarea primelor
manevre;
• liniştirea şi încurajarea victimilor cu blândeţe;
• victimile conştiente nu vor avea informaţii despre ceilalţi
accidentaţi;
• tentativele brutale de extragere sunt nu numai inutile dar şi
pericu-loase putând produce leziuni suplimentare;
• victimile conştiente vor fi sfătuite să încerce câteva mişcări
fine pen-tru o evaluare cât mai corectă a stării lor;
• se aplică un guler cervical original sau artizanal confecţionat
dintr-un ziar, carton, lemn verde;
• se trece la scoaterea – dacă este posibil – victimilor din
autovehicul şi îndepărtarea lor de acesta;
• transportul se va efectua de către 2 - 3 persoane;
Primul ajutor
• transportul cu un salvator se face prin tracţiune de
picioare sau prin prindere pe sub braţe pe torace;
• evaluarea victimei se face începând cu funcţiile vitale şi
a stării de conştienţă de unde şi primele măsuri trebuie
luate în acest sens;
• de evitat acordarea de prim ajutor pentru acele afecţiuni
care nu pun în primul rând viaţa în pericol.
• NU vor fi abandonaţi accidentaţii cu semne aparente de
deces, deoarece ei pot fi salvaţi prin aplicarea rapidă a
măsurilor de respiraţie artificială şi a masajului cardiac
extern -RCRC.
Până la sosirea ambulanţei, accidentaţii
grav nu vor fi mişcaţi sau deplasaţi în mod inutil.
 Traumatism - lovitura de
•
bici
este cel mai frecvent traumatism produs în timpul producerii
unui accident de circulaţie – unui impact venit din spate;
• capul pendulează în faţă şi în spate,
asemănător unui bici;
• ligamentele ce leagă vertebrele cervicale se întind brusc ceeace
determină o întindere bruscă şi a nervilor şi vaselor de sânge;
• dacă musculatura gâtului este încordată în momentul
impactului,atunci trauma este mai mare;
• Semne : durere locală precoce sau tardivă la câteva zile;
ameţeli – vertij – hTA !!!cu bradicardie !!!! Soc medular
greaţă însoţită de vărsătură;
amorţeala membrelor superioare;
• se recomandă imobilizarea gâtului pentru câteva zile cu
posibilitatea de a efectua şi gimnastică medicală de
recuperare.
Traumatism - lovitura de
bici
Important !!!

În cazul accidentelor
rutiere, trebuie ţinut
mereu cont de
traumatismul “lovitura
de bici”, chiar şi atunci
când bolnavul nu acuză
simptome – întrucât
simptomele tipice pot să
apară după mai multe ore
sau zile – şoc medular!!!!.
 Extragerea victimei
• Numai dacă este absolut necesar;
situaţii în care există posibilitatea de
a apariţie a unui accident secundar.
• Mâna stângă pe sub braţul stâng al
vic-timei şi susţineti capul fixându-l
de tetieră, cu degetele răsfirate
susţinând bărbia.
• Mâna dreaptă a salvatorului pe sub
braţul drept al victimei şi prindeţi
cen-tura .
• Capul victimei se sprijină de umărul
salvatorului.
• Se roteşte victima în partea dreaptă,
cu spatele spre salvator.
 Extragerea
victimei
• Ridicaţi victima, susţinând-
o,apoi este scoasă din
autoturismul avariat prin târâre.
• Aşezaţi corpul în ax şi ţineţi
capul victi- mei până la sosirea
ajutorului calificat.
• Locul ales trebuie să fie la o
distanţă optimă de
autoturismul avariat.
 Atentionare!

Urmând indicaţiile de mai sus

veţi asigura un prim ajutor mai
eficient în caz de accident
rutier, până la sosirea cadrelor
medicale de specialitate. Este
bine să nu încercaţi o manevră
decât dacă o cunoaşteţi foarte
bine. Uneori, din dorinţa de a
ajuta puteţi să faceţi mai mult
rău decât bine.
 Tipurile de restrictii ale
copilului-pasager
• Academia Americană de Pediatrie a publicat câteva recomandări
privind tipurile de restricţii ale copilului-pasager în funcţie de
vârstă, greutate şi înălţime,precum şi tipuri de dispozitive de
restricţie a copilului pasager şi recomandările lor de utilizare.
• Cele mai comune dispozitive sunt
•pătuţul-auto pentru sugar.
•scaunul pentru sugar pentru locul din spate.
•scaunul pentru copil pentru locul din faţă ??
•scaun-fotoliu cu suport pentru cap .
•centura pentru fixarea umerilor şi
genunchilor .
Accidente
în sport
 Definitie
• Sportul, un factor cheie pentru un corp
sănătos, nu este lipsit nici el de riscuri traduse
în accidente în sport care pot afecta toate
persoanele,de la sportivii de performanţă la cei
ocazionali.
 Clasificare
2 tipuri de accidente specifice în sport
• leziuni acute - entorsele, contuziile, fracturile, luxa ţiile.
• leziuni cronice - au la bază repetarea unei mişcări anume în timpul
antrenamentului.

• Leziunea cotului jucătorului de golf şi tenis

• Leziunea genunchiului alergătorului
• Ruptura de menisc
• Ruptura de ligament la schior
• Fractura de stres
• Sindromul de compartiment
• Tendinita ahiliană
 De retinut

Când temperatura aerului este scăzută,

trebuie să se prevină scăderea inutilă a
temperaturii corpului – punga cu ghiata !!!.
Conduită valabilă şi pentru temperatura
aerului ridicată – incalzirea pentru pastrarea
energie interne.
Regula - În situaţii de urgenta purtaţi-vă
calm, hotărât şi cu încredere – contagios!!!!.
Atenţie la priorităţi!
 Manifestari
. • piele rece, umedă şi palidă
• puls slab; TA cu valori mici
• stare de anxietate şi/sau confuzie
• respiraţie greoaie – senzaţie
de sufocare • dureri în zona în care
s-au produs diferitele leziuni •
sete •
transpiraţii reci
• deformarea regiunii de fractură
• poziţie nefirească
• mişcare nenaturală în zona de
fractură • scurtarea
membrului •
apariţia sângerării în diferite zone de traumă
• cefalee
• greţurile, vărsături in jet !!!!!
 Avertismente
NU masaţi zona afectată!
NU supraîncălziţi brusc victima!
NU administraţi medicamente!
NU daţi victimei
alcool! NU
aplicaţi remedii vrajitoresti!
NU spargeţi băşicile - arsură gradul II !
NU umblaţi pe rana sângerândă cu
mâinile murdare! NU mişcaţi articulaţia
vecină zonei fracturate!
NU aplicaţi medicamente, vată, pe plagi!
NU lăsaţi victima singură!
NU încercaţi să
puneţi osul la loc!
Încurajaţi şi liniştiţi victima cu blândeţe!
 Primul ajutor
▼ Scoaterea victimei de sub influenţa cauzei care a determinat
accidentul.
▼ Scoaterea victimei din mediu şi aşezarea ei într-un mediu
ambiant propice, neagresiv pentru victima+salvator.
▼ Resuscitare
cardio-respiratorie,dacă situaţia o impune.
▼ Menţinerea căilor aeriene libere.
▼ Aşezarea victimei în poziţia laterală de siguranţă
dacă situaţia o impune.
▼ Dacă victima are o pierdere de sânge
se vor lua imediat măsurile de oprire a sângerării prin aplicarea
pansamentului compresiv sau a garoului !!!!!!.
▼ Aplicarea tuturor manevrelor de prim ajutor specifice
entorselor,contuziilor, fracturilor,luxaţiilor şi altor tipuri de
traumatisme şi/sau politraumatisme întâlnite în timpul activităţilor
sportive. ▼▼ Cereţi asistenţă
medicală de urgenţă !
 Actiuni suplimentare

Aşezaţi victima pe o pătură, palton,

etc.
Acoperiţi victima cu o pătură pentru
menţinerea unei temperaturi
confortabile.
Hidratarea
victimei în cantităţi moderate.
 Leziunea cotului
jucătorului de golf
• Cotul este o articulaţie “în balama”ce permite rotaţia,flexia şi
extensia antebraţului.
Această afecţiune este o inflamaţie sau chiar o
ruptură a fibrelor ce alcătuiesc tendonul flexorilor
antebraţului. Este datorată de
mişcări repetate pe o musculatură flexoare slab dezvoltată.

Principala manifestare este durerea locală cu sau fără

inflamaţie. Conduită de urmat - oprirea activităţii – pungă cu
gheaţă (opreşte sângerarea internă) în alternanţă cu comprese
calde (dilatarea vaselor mici din zonă) după retagerea
imflamaţiei.
Purtarea unei banderole elastice aşezată sub cot.
Exerciţii de întărire a musculaturii.
 Leziunea cotului jucătorului de
• tenis
Cotul este o articulaţie “în balama” ce permite rotaţia,flexia şi
extensia antebraţului.
Această afecţiune este o inflamaţie sau chiar o ruptură a
fibrelor ce alcătuiesc tendonul extensorilor antebraţului.
Este datorată de mişcări repetate pe o musculatură
extensoare slab dezvoltată sau de un echipament neadecvat (racheta
de tenis prea grea sau prea rigidă).

• Principala manifestare este durerea locală situată pe marginea

externă a cotului cu sau fără inflamaţie.

• Mişcări foarte dureroase – scuturarea mâinii-ridicarea ceştii de cafea.

Mişcări imposibile – extensia antebraţului.
Conduită de urmat - oprirea activităţii – pungă cu gheaţă
(opreşte sân-gerarea internă şi imflamaţia) în alternanţă cu comprese
calde (dilatarea vaselor mici din zonă), după retagerea imflamaţiei.
Exerciţii de întărire a
musculaturii.
 Leziunea genunchiului
• alerg
Genunchiul este o articula ătorului
ţie “în balama” ce permite flexia şi
extensia gambei.
• Această afecţiune este o lezare (distrugere) a cartilajului ce acoperă
faţa interioară a rotulei.
Este datorată fie mişcărilor repetate în timpul alergării,fie suprasoli-
citării bruşte a genunchiului.
Principala manifestare este durerea locală situată deasupra şi
dede-subtul rotulei,cu intensitate de la durere surdă la una
acută,ascuţită. Mişcări foarte dureroase-urcatul şi coborârea
scărilor,însoţite de edem. Conduită de urmat - oprirea activităţii –
pungă cu gheaţă – compresiune locală – poziţie cu gamba deasupra
planului corpului.
Repaus la efort 3-6 săptămânii.
Posibil intervenţie chirurgicală.
Exerciţii de întărire a musculaturii cvadricepsului.
Folosirea unei genunchiere elastice.
 Ruptura de menisc

• Genunchiul este o articulaţie “în balama” ce permite flexia şi

extensia gambei.
Această afecţiune este o lezare (rupere) a meniscului
genunchiului. Este datorată unei răsuciri brutale sau unei lovituri
puternice locale în poziţie de extensie maximă.
Leziunea se produce la nivelul cartilajului
meniscului. Acest tip de leziune se însoţeşte de
ruptura ligamentelor genunchiului Principala manifestare este
durerea locală situată pe linia articulară. Poate apărea edem local şi o
blocare a articulaţiei genunchiului. Conduită de urmat - oprirea
activităţii – pungă cu gheaţă – compresi-une locală – poziţie cu
gamba deasupra planului corpului.
• Necesită intervenţie chirurgicală.
Exerciţii de întărire a musculaturii bicepsului femural.
Leziunea poate predispune articulaţia spre artroză.
 Ruptura de ligament la
•
schior
Genunchiul este o articulaţie “în balama” ce permite flexia şi extensia
gambei.
Această afecţiune este o lezare (rupere) a ligamentului
încrucişat. Ruptura de ligament este de regulă însoţită de ruptura de
menisc şi en-torsa de gleznă.
Este datorată unui traumatism sau unei lovituri puternice
locale în po- ziţie de extensie maximă sau datorată suprasolicitării
bruşte a genun-chiului.

• Principala manifestare este durerea locală însoţită de edem.

Cauza durerii este acumularea de lichid şi sânge în articulaţie.
În urma traumatismului,genunchiul poate să îşi modifice axul.
În funcţie de intensitatea leziunii,durerea poate apărea într-un
interval de 6-12 ore de la producerea traumatismului.
Conduită de urmat - oprirea activităţii – pungă cu gheaţă.
Necesită intervenţie chirurgicală pentru sutura ligamentului.
Exerciţii de întărire a musculaturii bicepsului femural.
Leziunea poate predispune spre genunchi instabil.
 • Fractura de stres
• Antepicior = prima 1/3 a labei piciorului = 5 metatarsiene.
• Rol – în echilibrul organismului.
• Fractura de stres este o ruptură de grosimea unui fir de păr la
nivelul unui metatarsian.
• Este datorată de mişcări repetate în timp sau
creşterii în greutate !!!!!! Osteoporoza femei la
menopauză!!!!.
• Principala manifestare este durerea intensă la acel nivel.
• Conduită de urmat - oprirea activităţii – pungă cu gheaţă.
• Repaus 4-6 săptămâni cu punga de gheaţă o dată pe zi.
• Efortul reluat gradat.
• Purtaţi încălţăminte adecvată.
• Evitaţi suprafeţele dure la mers.
• Tratament de susţinere a metabolismului osos – D3,K+Ca!!!!
 Sindromul de
•
compartiment
Sindromul de compartiment este o afecţiune ce apare pe faţa anterioară
a gambei sub genunchi.
• Cauze – rupturi microscopice musculare,rupturi de inserţii musculare
pe os,fractură de stres, STRIVIRI,etc.
• Reprezintă compresia nervilor, vaselor de sînge şi a musculaturii
înăuntrul unui spaţiu închis Acest fenomen conduce la moartea ce-
lulara prin lipsa oxigenării = sindromul de strivire.
• Sindromul netratat conduce la ischemie a muşchilor şi nervilor şi
eventual distrugerea lor ireversibilă.
• Este datorată unor traumatisme repetate sau unei suprasolicitări.
• Principala manifestare este durerea locală însoţită de edem.
• Conduită de urmat - oprirea activităţii – pungă cu gheaţă(2-4 zile).
• Repaus 3-6 săptămâni cu punga de gheaţă o dată pe zi,apoi comprese
calde(pentru dilatarea capilarelor).
• Efortul reluat gradat,ajutat şi de purtare de talonete.
 Întinderi si rupturi
musculare
Ele se produc prin întinderea musculară peste limita anatomică.
Contracţia bruscă,fără relaxare duce la întinderi sau rupturi.
După gravitate pot fi - întinderi musculare
- rupturi fibrilare
- rupturi totale
Factorii favorizanti
- temperatura scazută care duce la scaderea elasticitatii tesutului
muscular
- încalzirea insuficientă înaintea unui antrenament,a unei competiţii
du-ce la lipsa irigaţiei corespunzatoare
- oboseală acută
- oboseala cronică prin supraantrenament
- vârsta,la copii şi tineri rezistenţa musculară este mult mai mare
decât la vârstnici.
 Întinderi si rupturi
musculare
Întinderile musculare
Continuitatea ţesutului muscular nu este afectată.
Manifestări – durere ce apare în timpul efectuarii unei mişcări active
iar la mişcările pasive durerea este inexistentă.
Conduită de urmat - oprirea activităţii - pungă cu gheaţă -
imobilizarea în atelă gipsată.
Se vindecă fără urmări în 5-10 zile.
Rupturile fibrilare
Afectează continuitatea ţesutului muscular
Manifestări – durere violentă - impotenţă funcţională - echimoza
prezent
La palpare doare,iar contracţia este dureroasă.
Conduită de urmat - oprirea activităţii - pungă cu gheaţă -
imobilizarea în atelă gipsată.
Se vindecă fără urmări în 2-4 săptămâni.