Sunteți pe pagina 1din 12

PROPRIETATI GENERALE ALE

MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Tipuri de materiale de construcţii

Materialele de construcţii din punct de vedere al alcătuirii lor sunt sisteme


eterogene multicomponente – compozite, ale căror proprietăţi fizico-
mecanice şi de durabilitate depind de caracteristicile specifice ale
componenţilor şi de particularităţile legăturilor dintre aceştia.

Din punct de vedere al structurii, naturii legăturilor dintre componenţi,


tehnologiei de obţinere etc. materialele de construcţie pot fi:

1. Materiale unitare

2. Materiale compozite

3. Materiale asociate
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Materialele unitare - sunt acele materiale care se


caracterizează prin existenţa de legături chimice de
acelaşi fel între toate particulele constituente (atomi,
molecule, ioni).

Materialele unitare în funcţie de structura lor pot fi de mai


multe feluri:
 solide cristaline omogene – metale, roci etc.
 solide cristaline eterogene – roci, clincher de ciment,
ceramica etc.
 solide amorfe – sticle
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Materialele compozite – sunt materialele alcătuite din mai multe


componente compatibile, cu proprietăţi complementare, astfel încât
produsul rezultat să aibă proprietăţi superioare oricăruia dintre
componenţi.

Proprietăţile materialelor compozite vor fi determinate, de conlucrarea


constituenţilor la limita lor de separaţie.

În funcţie de structura şi modul lor de alcătuire, materialele compozite pot fi


de mai multe feluri:

1. materiale compozite cu particule dispersate într-o matrice ce asigură


coeziunea sistemului - particulele dispersate pot avea provenienţă,
forme şi dimensiuni diferite şi folosind aceeaşi matrice se pot obţine
compozite diferite: mortare de ciment, betoane de ciment, betoane
asfaltice, ceramică durificată, metale durificate etc.

2. materiale compozite fibrate, rezultate prin armarea dispersă a unor


matrici cu diferite tipuri de fibre – metalice, din sticle speciale,
polimerice, din carbon (betoanele fibrate, mortarele fibrate, ipsosul armat
cu fibre de sticlă, metale şi aliaje metalice armate cu fibre, ceramică
armată cu fibre etc.).
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Materialele asociate – sunt materiale de construcţii


formate din două sau mai multe materiale unitare sau
compozite şi îndeplinesc funcţii diferite în produsul finit.

În cazul materialelor asociate fiecare constituent îşi


păstrează individualitatea, îndeplinind un rol bine determinat
în conformitate cu proprietăţile sale (rezistenţă mecanică,
rezistenţă termică sau fonică, rezistenţă chimică etc.).

Prin asociere se urmăreşte o armonizare a proprietăţilor


materialelor componente în concordanţă cu cerinţele
impuse elementului sau structurii de construcţie respective
...............astfel se pot considera asociate betonul armat,
structurile termo, fono sau hidroizolatoare, materiale
hidroizolatoare stratificate etc.
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
Principii de determinare a caracteristicilor materialelor de
construcţii
Realizarea unei construcţii presupune respectarea unor criterii de exigenţă în
ce priveşte alegerea materialelor ce urmează a fi folosite. Unul dintre
criteriile obligatorii a fi respectate conform Legii construcţiilor este calitatea.

Calitatea – reprezintă orice proprietate sau caracteristică a unui produs, prin a


cărui evaluare se poate aprecia dacă produsul respectiv corespunde
cerinţelor cărora le este destinat.
Componente:
Durabilitatea unui material sau element de construcţie - reprezintă intervalul de
timp în care construcţia îşi păstrează toate caracteristicile unei funcţionări
normale în condiţii de exploatare (utilizare).

Siguranţa – reprezintă ansamblul condiţiilor necesare a fi îndeplinite la


proiectarea şi execuţia unei construcţii, astfel încât aceasta să nu sufere
avarii în exploatare imediat după darea în folosinţă.

Opţiunea privind utilizarea unui anumit material trebuie să aibă în vedere


domeniul de utilizare al acestuia şi proprietăţile sale fizice, mecanice şi
chimice.
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Caracteristică tehnică – a unui material este valoarea care


exprimă o proprietate a acestuia şi care constituie un criteriu de
utilizare al materialului respectiv într-un anumit domeniu.

Caracteristicile tehnice ale materialelor de construcţii se


determină în laborator prin analize şi încercări.

Analiza - presupune descompunerea materialului în părţi


constitutive pentru determinarea calitativă(existenţa) şi
cantitativă(cantitatea relativă) a componentelor acestuia.

În funcţie de natura lor analizele pot fi:


 analize fizice
 analize chimice
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Încercarea – presupune supunerea materialului cu compoziţia şi


structura nemodificată, la acţiunea încărcărilor mecanice sau a
agenţilor fizico-chimici, pentru determinarea comportării sale la
aceste acţiuni.

Încercarea se face pentru starea în care se găseşte materialul în


exploatare în elementul de construcţie.

- încercare distructivă.
- încercare nedistructivă.

Încercările de laborator se efectuează pe corpuri de probă


reprezentative şi au la bază metodologii specifice prevăzute în
standardele şi normativele de profil.
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Probele sub formă de bucăţi, cu formă şi dimensiuni normate,


confecţionate din materialul ce urmează a fi investigat şi pe
care se efectuează analizele şi încercările de laborator, poartă
denumirea de epruvete.

Probele necesare investigării care sunt extrase din elementul de


construcţie poartă denumirea de carote.

Recoltarea (prelevarea) probelor trebuie efectuată după regulile


sondajului statistic pentru a asigura reprezentativitatea unui lot
din materialul respectiv. Acest tip de recoltare este determinat
de variabilitatea omogenităţii materialelor provocată de:
variabilitatea caracteristicilor structurale, variabilitatea
compoziţiei chimice şi structurii fizice etc.
Determinările de laborator se execută în paralel pe mai multe
probe, iar caracteristica tehnică rezultă ca medie statistică a
valorilor paralele obţinute.
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
Principii metodologice generale:
1. prezentarea probei într-o stare ce poate fi uşor şi cu exactitate
obţinută pentru toate probele paralele;
2. eliminarea sau controlarea factorilor ce nu depind de material,
dar care pot influenţa valoarea caracteristicii tehnice şi se referă la:
- pregătirea probelor(prin saturare sau uscare la masă
constantă)
- respectarea condiţiilor de încercare(temperatură, umiditate,
durată, viteză etc.)

În condiţii de exploatare, caracteristicile tehnice ale materialelor pot


diferi în anumite limite statistice admisibile, de caracteristicile
similare determinate în laborator. ......................şi se datorează
faptului că metodele de laborator au un caracter convenţional
.................... şi valorile normate ale caracteristicilor au acelaşi
caracter convenţional.

Valorile normate sunt stabilite prin studii statistice a valorilor obţinute în


condiţii de laborator şi sunt corelate cu condiţiile de punere în operă,
cu condiţiile reale de exploatare etc., prin legea sondajului statistic.
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
Caracteristici fizice ale materialelor de construcţii
Densităţi
Densitatea reprezintă una dintre caracteristicile tehnice importante în studiul
materialelor de construcţii deoarece ea se regăseşte în marea majoritate
a celorlalte caracteristici tehnice.

Metodologia de determinare a densităţilor pentru materiale de construcţii în


funcţie de modul de apreciere a volumului probei, se referă la:

- Densitatea reală (absolută)


- Densitatea aparentă
- Densitatea în grămadă
iar materialele la care se referă sunt:

1. din punct de vedere al stării de agregare: lichide sau solide


2. din punct de vedere al structurii: poroase sau compacte
3. din punct de vedere al modului de prezentare: sub formă de bucăţi cu
formă geometrică regulată sau neregulată, în vrac sau în stivă(pentru
materialele în stare solidă).
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Densitatea în grămadă (g)


Materialelor granulare şi prăfoase se caracterizează prin
densitatea în grămadă, care la rândul ei depinde de o
multitudine de factori cum ar fi densitatea aparentă a
materialului, dimensiunea maximă a granulelor, forma şi
compoziţia materialului granular, prezenţa apei etc.

Modul de aranjare a granulelor determină volumul în grămadă,


respectiv densitatea în grămadă
1. în stare îndesată (volumul intergranular minim)
2. în stare afânată (volumul intergranular maxim).
Umiditatea materialului granular determină variaţia spaţiului
intergranular cu valori diferite la densitatea în stare uscată,
respectiv în stare umedă.
PROPRIETATI GENERALE ALE
MATERIALELOR DE CONSTRUCTII
Caracteristicile structurale
Aprecierea corectă a comportării unor materiale, a deciziei privind utilizarea
lor într-un anumit domeniu, este determinată de cunoaşterea structurii şi
legătura cu caracteristicile tehnice.

Compactitatea (C) reprezintă proporţia în care volumul aparent al


materialului este ocupat cu particulele constituente ale acestuia.

Porozitatea totală (nt) reprezintă proporţia în care volumul porilor compun


volumul aparent al unui corp solid.
Porozitatea aparentă - deschisă (na) reprezintă proporţia în care volumul
aparent este constituit din porii deschişi.
Porozitatea închisă (nî) reprezintă proporţia în care volumul aparent este
constituit din pori închişi.

Volumul de goluri (Vgol) reprezintă proporţia în care volumul spaţiilor libere


ce rămân între granule participă la formarea volumului în grămadă a
materialului granular.