Asist. univ. dr.

Ariel Florentiu
 MACROVASCULAR COMPLICATIONS
Diabetic
MICROVASCULAR COMPLICATIONS

Stroke
retinopathy Two- to four-fold
Leading cause increase in CV
of blindness mortality and
in adults1 stroke2

Diabetic
nephropathy Cardiovascular
Leading cause of disease
endstage renal 65%of individuals
disease2 with diabetes die
from CV events2
Diabetic
neuropathy Peripheral
Leading cause
of non- arterial Disease
traumatic Prevalence of 29% in
lower extremity diabetic people
amputations2 > 50 years3

Most complications arise from damage to small blood vessels and narrowing of
large arteries (atherosclerosis) associated with chronic hyperglycaemia.
Tight control of glycaemia may prevent these complications.
RISCUL ABSOLUT, RISCUL RELATIV,
RISCUL REZIDUAL
 Riscul: probabilitatea ca o persoană să fie afectată de o
anumită boală, într-un anume interval de timp. În funcţie
de lungimea acestei perioade de timp, riscul poate fi: pe
termen scurt (de maximum 10 ani) sau pe termen lung
(peste 10 ani).
 Riscul absolut: probabilitatea absoluta de a dezvolta
afecţiunea (de exemplu boala cardiovasculară) într-o
anumită perioadă de timp.
 Riscul relativ: raportul între riscul de apariţie a unei boli în
grupul expus factorului de risc şi riscul de apariţie a acelei
boli în grupul neexpus factorului de risc.
 Riscul rezidual: rămâne după controlul mono- sau
multifactorial aplicat corect
CE ESTE UN FACTOR DE RISC
CARDIOVASCULAR?
 Variabile sau caracteristici prezente la o persoană
sănătoasă şi care se corelează independent cu apariţia
ulterioară a bolilor cardiovasculare, într-un mod mai
puternic decât o asociere întâmplătoare (relaţie de
cauzalitate)
 Determinare simplă (ex greutatea), afectiune (ex
hipertensiunea arteriala) sau componentă a stilului de
viaţă (ex fumatul)
 Factor de risc – genetic sau dobândit.
 Un factor de risc nu duce în mod necesar întotdeauna la
apariţia bolii
 Scopul final al identificării factorilor de risc este acela de îi
modifica astfel încât să se prevină apariţia bolii
FACTORI DE RISC
CARDIOVASCULAR MODIFICABILI
 diabet zaharat sau alte tulburări de glicoreglare
 insulinorezistenţă
 hipertensiune arterială
 dislipidemie
 obezitate
 fumat
 sedentarism
 alimentaţie pro-aterogenă
FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR
CARE NU POT FI INFLUENŢAŢI
 vârsta
 sexul masculin
 genetici (istoricul familial de boli cardiovasculare)
 vechimea diabetului zaharat
FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR
EMERGENTI
 obezitatea abdominală
 microalbuminuria
 reducerea ratei de filtrare glomerulară
 disfuncţia endotelială
 biomarkeri (ex proteina C reactivă cu specificitate crescută:
hsCRP şi alţi markeri de inflamaţie si vâscozitate
plasmatică: fibrinogen, amiloid A seric, PAI-1, f. von
Willebrand, alte citokine - IL1, IL6 )
TULBURARI METABOLICE ASOCIATE CU OBEZITATEA
ABDOMINALA

Dislipidemie

Insulinorezistenţă

Status protrombotic

Creşteri ale markerilor

inflamatori
SINDROMUL METABOLIC
Agregare de factori de risc care creşte riscul de apariţie a
diabetului zaharat de tip 2 şi a bolilor cardiovasculare.
Boli
2x cardiovasculare

Sindrom 3x
metabolic

5x Diabet zaharat de
tip 2
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC
CARDIOVASCULAR LA PACIENŢII CU
DIABET ZAHARAT
 anamneza detaliată: antecedentele heredocolaterale,
antecedentele personale patologice (inclusiv aspecte legate
de evoluţia diabetului zaharat), obiceiurile alimentare,
fumatul, particularităţi profesionale, nivel de activitate
fizică
 examenul fizic obiectiv: calcularea indicelui de masă
corporală, măsurarea circumferinţei abdominale şi
măsurarea tensiunii arteriale
 efectuarea profilului lipidic, glicemiei, HbA1c, albuminuriei.
 utilizarea motoarelor/diagramelor de risc
SCORUL FRAMINGHAM
 dezvoltat pe o populaţie americană
 6 factori de risc: sex, vârstă, starea de fumător, colesterol total,
HDL- col, TAS
 risc:
 scăzut (sub 10%);
 moderat (10-20%);
 crescut (mai mare sau egal cu 20%)
 estimeaza riscul absolut de moarte CV si IM non-fatal pe 10 ani
 dezavantaje: subestimează riscul la persoanele cu mai mulţi
factori de risc exprimaţi moderat sau un singur factor de risc
puternic exprimat
 Years Points
20-34 -7
35-39 -3
40-44 0
45-49 3
50-54 6
55-59 8
60-64 10
65-69 12
70-74 14
75-79 16
Step 2: Total Cholesterol

17
DIAGRAMELE SCORE
 populaţie europeană
 pentru România se aplică cele pentru regiunile cu risc
crescut
 5 factori de risc: sex, vârstă, starea de fumător, colesterol
total, TAS
 risc:
 scăzut (sub 1%);
 moderat (1-5%);
 crescut (mai mare sau egal cu 5%)
 estimeaza riscul absolut de moarte CV pe 10 ani
 dezavantaje: subestimează riscul la persoanele cu DZ,
sindrom metabolic, cu rude cu BCV prematură
DIAGRAMELE SCORE
SCORUL UKPDS
 specific pentru persoanele cu DZ tip 2
 utilizează 10 factori de risc: sex, vârstă, durata diabetului, etnia,
prezenţa fibrilaţiei atriale, starea de fumător, HbA1c, colesterolul
total, HDL-colesterolul şi TAS
 risc:
 scăzut (<15%),
 moderat (15-30%)
 crescut (≥30%)
 estimeaza riscul absolut de morbiditate şi mortalitate
coronariană şi cerebrovasculară pe 10 ani
SCORUL UKPDS
TINTE TERAPEUTICE (1)
TINTE TERAPEUTICE (2)
 HDL-C>40 mg/dl la barbati si >50 mg/dl la femei,
TG<150 mg/dl
 Renuntarea la fumat
 Utilizarea de aspirina/clopidogrel in preventie
secundara si preventie primara daca riscul de BCV este
>10%
BOALA CARDIOVASCULARĂ LA
PACIENŢII CU DIABET ZAHARAT (1)
 este de 2-3 mai frecventă decât în populaţia generală;
 reprezintă principala cauză de mortalitate la pacienţii cu
diabet zaharat (≥65%);
 rata mortalităţii de cauză CV este de 2-4 ori mai mare la
persoanele cu diabet zaharat decât în populaţia generală;
 bărbaţii şi femeile cu DZ şi vârstă ≥50 ani trăiesc în medie
cu 7.5, respectiv 8.2 ani mai puţin decât cei fără diabet;
 femeile cu DZ, înainte de menopauză, au acelaşi risc CV ca
şi bărbaţii cu DZ;
 pentru fiecare factor de risc prezent, riscul de mortalitate
cardiovasculară este de aproximativ 3 ori mai mare la
pacienţii cu diabet faţă de cei fără diabet.
BOALA CARDIOVASCULARĂ LA
PACIENŢII CU DIABET ZAHARAT (2)
 leziunile aterosclerotice la pacienţii cu DZ sunt
histologic identice cu cele ale pacienţilor din
populaţia generală, dar mai severe şi mai întinse;

 progresia leziunilor este mai rapidă, iar BCV apare

la vârste mai tinere.
BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ (1)
 apare la o vârstă mai tânără (în general cu 7-10 ani mai
devreme)
 leziunile ateromatoase coronariene sunt mai difuze şi mai
extinse
 mai frecvent afectare tricoronariană, mai frecventă
afectarea coronarei stg
 calcificări coronariene mai extinse
 ischemia silenţioasă este frecventă
 la cei cu neuropatie autonomă simptomele pot fi atipice,
sau mai puţin pronunţate
BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ (2)
 procesul de ateromatoză este difuz, cu localizare atât
pe segmentele proximale cât şi distale ale unei
coronare, cu implicaţii pentru intervenţiile terapeutice
pe aceste vase
 dezvoltare redusă a circulaţiei colaterale
 Cardiomiopatia diabetică
– disfunctie sistolica sau diastolica a ventriculului stâng
– contribuie, alături de boala coronariană, la apariţia şi
la prevalenţa crescută a insuficienţei cardiace cronice
la pacienţii cu diabet
BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ –
SND. CORONARIENE ACUTE
 frecvenţa mai mare
 simptome atipice sau absenţa simptomatologiei
dureroase caracteristice
 30% din pacienţii care se prezintă cu snd. coronariene
acute au DZ
 la o extensie egală a zonei infarctizate, o mortalitate
mai mare faţă de nediabetici (datorată frecvenţei
crescute a tulburărilor de ritm şi a insuficienţei
cardiace acute)
BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ
 apare de două ori mai frecvent la diabetici faţă de
nediabetici, iar dintre aceştia mai frecvent la fumători
decât la nefumători
 raportul de frecvenţă între bărbaţi/femei este 5/1 la
non-diabetici, iar la diabetici scade la 3/1
 claudicaţia intermitentă este mai rară la pacienţii
diabetici datorită asocierii cu neuropatia diabetică
 leziunile tipice sunt seriate, la nivelul trunchiurilor
gambiere (vase medii)
 diabetul este principala cauză de amputaţie
nontraumatică a membrelor inferioare.
BOALA CEREBROVASCULARĂ
 accidentele vasculare cerebrale sunt de 2-4 ori mai
frecvente la diabetici decât la nediabetici
 mai frecvente la femei decât la bărbaţi
 mortalitate crescută
 frecvenţa creşte cu vârsta, cu durata diabetului, cu
prezenţa hipertensiunii arteriale şi cu gradul
dezechilibrului metabolic
MANAGEMENTUL BOLII
CARDIOVASCULARE
 Metode terapeutice similare celor din preventia primara
 Optimizarea stilului de viaţă
 Controlul hipertensiunii arteriale
 Managementul dislipidemiei
 Agenţii antiplachetari
 Renunţarea la fumat
 Controlul glicemic
 Metode terapeutice specifice cardiologie/chirurgie
cardiovasculara
Va multumesc!