DS 245: JAPONIA – MĂSURILE

CARE AFECTEAZĂ IMPORTUL

MERELOR DIN SUA
 CUPRINS:
I.Situația de fapt
II.Formarea Panelului
III.Scurt istoric
IV.Susțineri părți
V.Problema măsurilor restrictive
VI.Istoria disputei
VII.Susținerile terțelor părți
VIII.Raportul Panelului
IX.Probleme procedurale
XI.Apelul

XII.Procedura de conformare
XIII.Arbitrajul și remediile
XIV.Recursul

XV.Concluzii

XVI.Soluționarea pe cale amiabilă

XVII. Opinie personală cu privire la dispută
I. SITUAȚIA DE FAPT
II. FORMAREA PANELULUI

 Pentru ca în urma consultărilor nu s-a ajuns la o înțelegere, SUA a cerut

Organului de Reglementare a Diferendelor constituirea unui Panel.

 Pe 3 iunie 2002 Organul de Reglementare a Diferendelor a stabilit formarea

panelului în conformitate cu art.6 din Înțelegerea privind regulile și
procedurile care reglementează reglementarea diferendelor (DSU), iar pe 16
iulie 2002 Directorul General a stabilit compoziția Panelului numindu-l
președinte pe Michael Cartland, iar ca părți terțe: Australia, Brazilia,
Comunitățile Europene, Noua Zeelandă și Republica Chineză și-au rezervat
drepturile de a participa la Panel.
III. SCURT ISTORIC

 Această bacterie este considerată originară din America de Nord, primul caz
fiind semnalat în 1973. Simptomele plantelor și ale fructelor afectate sunt
următoarele: se usucă, se înnegresc și într-un final, mor. În ceea ce privește
merele, aparent doar merele imature pot fi afectate de această bacterie.
Începând cu anul 1900, această bacterie s-a răspândit și în nordul și vestul
Europei, mai exact în Franța, Elveția, Spania, Italia, Austria, iar apoi s-a
extins și către zona mediteraneeană cuprinzând Grecia, Turcia, Iran.
IV. SUSȚINERI PĂRȚI
V. PROBLEMA MĂSURILOR RESTRCTIVE

 Japonia a descris măsurile sale ca fiind un sistem, un set minimum necesar

pentru a obține nivelul de protecție. Chiar dacă măsurile sunt independente,
ele sunt inseparabile și fac parte dintr-o singură mare măsură și anume
protecția împotriva focului bacterian.
 SUA au susținut că fiecare restricție poate fi considerată nedovedită științific
pentru că nu există nicio dovadă că merele mature, exportate, pot introduce
bacteria în Japonia.
VI. ISTORIA DISPUTEI

 Între cele două părți au existat discuții, în cadrul cărora SUA a cerut
relaxarea măsurilor fitosanitare restrictive ale Japoniei. Discuțiile au fost
purtate începând cu anul 1995 care s-au încheiat cu un experiment în anul
2000 ce avea ca scop să determine zona tampon și numărul de inspecții
necesare. Experimentul s-a dovedit a fi insuficient și nu a demonstrat care
este nivelul de risc. Astfel că în 2001 a avut loc o întâlnire bilaterală, dar nu
s-a ajuns la niciun acord în ceea ce privește evaluarea experimentului din
2000. În martie 2002 SUA introduce o cerere pentru consultări, potrivit DSU,
cu privire la restricțiile Japoniei.

VII. SUSȚINERILE TERȚELOR PĂRȚI
VIII. RAPORTUL PANELULUI
 IX. PROBLEME PROCEDURALE
 În prima sa cerere Japonia a cerut Panelului sa facă referire la 3 probleme procedurale.
 În primul rând Japonia a solicitat ca Panelul sa își exercite autoritatea sub incidenta paragrafului 9
din Procedurile de Lucru cu scopul de a solicita Statelor Unite clarificări cu privire la momentul la
care a considerat ca masurile Japoniei nu mai sunt susținute de suficiente dovezi științifice. Drept
răspuns la una dintre întrebările adresate de către Panel, Statele Unite au susținut faptul ca
masurile luate nu au fost in niciun moment compatibile cu Acordul SPS. Având in vedere acestea,
s-a considerat ca nu mai este necesar ca cererea Japoniei sa fie supusă analizei Panelului.
 In al doilea rând, in prima sa cerere Japonia a mai solicitat ca Panelul să excludă, conform
paragrafului 10 din Procedurile de Lucru, doua documente depuse drept dovezi de către Statele
Unite in prima sa cerere.
 Mai mult, Japonia a solicitat ca, in concordanta cu paragraful 10 din Procedurile de Lucru, sa fie
excluse de pe rolul instanței orice solicitări ale Statelor Unite care nu au fost ridicate in prima sa
cerere.
 Așadar, Panelul decide asupra a doua aspecte:
 Reamintește obligațiile generale ale parților in ceea ce privește sarcina probei, inclusiv
accesul general la informare științifica a Japoniei;
 In ceea ce privește cele doua documente depuse de către State, decide sa nu le excludă a
priori
Sarcina probei:

 Panelul considera ca trebuie aplicate, referitor la sarcina probei, principiile identificate de

către Organul de Apel in EC-Hormoni, si anume faptul ca prima sarcina a probei ii revine parții
reclamante care trebuie sa stabilească la prima vedere o încălcare de către partea parata a
unei anumite prevederi din Acordul SPS. In momentul in care a fost ridicata aceasta problema a
încălcării unei dispoziții din Acord, sarcina probei revine celeilalte parți, paratului, care trebuie
fie sa contra argumenteze susținerile reclamantului, fie sa le infirme.
 Japonia susține faptul ca Statele Unite, in calitate de stat exportator al bacteriei, ar beneficia
in mod natural de mai multe informații referitoare la bacteria E. amylovora. Panelul nu
considera ca aceasta cunoștință a statului exportator constituie automat un factor care ar
justifica alocarea într-un mod diferit a sarcinii probei sau impunerea unei sarcini a probei mai
grele pentru o anumita parte.
 Panelul retine faptul ca Japonia ar fi putut căuta aceste informații legate de bacterie in statele
terțe. In trecut, Japonia a realizat studii legate de infecții asemănătoare acesteia, respectiv
asupra perelor contaminate, iar in 2002 legate chiar de aceasta bacteria care a afectat merele.
Mai mult, Japonia a propus si s-a angajat sa colaboreze cu Statele Unite referitor la bacteria ce
a afectat merele in Statelor Unite.
 In concluzie, Japonia nu trebuie exceptata de la obligația de a-si proba susținerile si nici
Statelor Unite nu trebuie sa le fie impusa o sarcina a probei mai grea. Cu toate acestea, este
reținuta datoria tuturor parților într-un litigiu de a coopera, inclusiv in ceea ce privește
strângerea informațiilor relevante pentru evaluarea Panelului in aceasta privința
Obiecții cu privire la probe:
Etapa preliminară:

 Japonia a solicitat instanței sa se pronunțe asupra a doua chestiuni preliminare, conform

paragrafului 10 din Procedurile de Lucru.
 In primul rând, a solicitat excluderea de pe rolul instanței a doua documente depuse de către
Statele Unite. Motivele care au stat la baza acestei solicitări au fost următoarele:
 Modalitatea in care au fost depuse au împiedicat Japonia de a le discuta in etapa
consultărilor având drept consecința imposibilitatea de a fi analizate cu buna credința si
in mod bilateral;
 Valoarea doveditoare a acestora este incerta având in vedere condițiile in care au fost
obținute.
 In al doilea rând, Japonia a cerut excluderea oricăror noi solicitări făcute de Statele Unite
ulterior introducerii primei cereri in care au fost formulate pretențiile.
 Panelul confirmă decizia de a nu exclude cele doua documente depuse de către Statele
Unite drept probe (SUA-18, SUA-19). Conform articolului 11 din DSU, Panelul are obligația
de a realiza o analiza obiectiva asupra acestora si inclusiv o analiza obiectiva asupra
situației de fapt in sine. Pentru aceste motive nu poate fi exclusa a priori nicio proba
depusa de către oricare dintre parți in termenul prevăzut de dispozițiile legale. Cu toate
acestea, Japoniei i se da dreptul de a face comentarii referitoare la conținutul acestor
documente.
 În ceea ce privește cererea Japoniei de respingere de către Panel a oricăror noi solicitări
făcute de către State ulterior depunerii primei cereri argumentele au fost următoarele:
 Conform articolului 4.2 din Acordul privind Agricultura si articolului 5.5 din Acordul
SPS, Japonia contesta faptul ca au avut loc consultări bilaterale. Potrivit articolului XI
din GATT 1994, articolului 4.2 din Acordul privind Agricultura si articolele 2.3, 5.3,
5.5, 6.1, 6.2 din Acordul SPS Japonia susține faptul ca pretențiile Statelor Unite nu ar
trebui luate in considerare atât timp cat nu au fost solicitate in prima sa cerere.
 Pe de alta parte, Statele Unite susțin ca nu exista nicio baza legala pentru Panel de a
exclude acele cereri ulterioare atât timp cat acestea sunt de competenta sa, astfel
cum este menționat in DSB.
Așadar, o parte are dreptul de a avea noi pretenții pe parcursul consultărilor precum si
sa le includă în cererea de formare a Panelului.
 Analiza Panelului

 Panelul a constatat faptul ca Japonia dorește ca Panelul sa interpreteze conform Articolului 7

din DSU, iar SUA solicita formarea acestuia. Cererea Japoniei se bazează pe 2 motive:
 Unele dintre cereri (cele referitoare la articolul 4.2 din Acordul privind Agricultura si
articolul 5.5 din Acordul SPS) nu se regăsesc in cererea inițiala de purtare a consultărilor
(Cererea 1-documenteul WT/DS245/1);
 Unele dintre cereri (cele referitoare la articolul XI GATT, articolul 4.2 din Acordul privind
Agricultura si articolele 2.3, 5.3, 5.5, 6.1, 6.2 din Acordul SPS) nu au fost prezentate de
către SUA in prima sa cerere (Cererea 2).
 In legătura cu prima cerere, Panelul se abține de la constatări in legătura cu acea cerere a
Japoniei de a exclude ceea ce nu a fost solicitat de SUA in prima sa cerere.
 În legătură cu cea de-a doua cerere, Panelul reține că decizia sa este supusă termenilor de
referință. De asemenea, Organul de Apel în cazul EC-Bananas, a reținut că în DSU și GATT nu
este stipulată obligația ca o parte să își formuleze toate pretențiile în prima sa cerere.
 Așadar, se stabilește faptul că o solicitare nu este împiedicată de a fi dezvoltată într-o a doua
cerere scrisa atât timp cât este de competența Panelului.
 SUA și-a formulat pretențiile în conformitate cu Articolul XI din GATT 1944 si articolul 4.2 din
Acordul privind Agricultura doar pe timpul celei de-a doua reuniuni. O astfel de abordare
pare a fi pusă sub semnul întrebării deoarece nimic nu a împiedicat SUA să își susțină aceste
pretenții în prima sa cerere. O astfel de abordare limitează semnificativ posibilitatea
celeilalte părți să contra-argumenteze sau chiar întârzie judecata.
 Luând în considerare practica jurisprudențială în această materie, dar și solicitarea Japoniei,
Panelul a decis ca cea mai potrivită manieră de abordare este aceea de a oferi Japoniei
dreptul la replică referitor la pretențiile SUA. Panelul a refuzat să se pronunțe la prima
reuniune și a informat părțile că își pot depune în continuare note scrise, oferindu-le o dată
limită: marți, 28 ianuarie.
X. APELUL
Susținerile părților:
 Prin acest apel, Japonia dorea ca Organul de Apel sa revizuiască următoarele puncte:
 Panelul a apreciat greșit ca Japonia a acționat contrar obligațiilor sale din art. 2.2 din Acordul
privind masurile sanitare si fitosanitare. Susține ca Panelul a interpretat greșit cui ii incumba
sarcina probei
 Panelul a apreciat greșit ca masurile sanitare si fitosanitare ale Japoniei nu erau in
concordanta cu cerințele art 5.7 din Acordul privind masurile sanitare si fitosanitare.
 Panelul a apreciat greșit ca masurile sanitare si fitosanitare nu se bazează pe o evaluare de risc
așa cum cere art 5.1 din Acord.
 Pe lângă apelul făcut de Japonia, SUA a avut de asemenea ceva de reclamat si anume, au susținut
ca Panelul nu a avut autoritatea sa depună concluzii cu privire la merele imature, pentru ca SUA si-a
limitat cerințele doar la merele mature.
 Cu privire la aceasta din urma susținere, Panelul a evaluat si riscul asociat si merelor imature in
transmiterea focului bacterian pentru ca acestea ar putea fi introduse in Japonia printr-o greșeala
de sortare a merelor. Chiar daca o tara caută sa exporte doar mere mature, exista totuși un risc ca
alte mere infectate sa fie exportate si astfel sa transmită focul bacterian.
 SUA au argumentat ca atât timp cat nu exista o dovada a erorii in sortarea si export al merelor,
Panelul nu era îndreptățit sa analizeze acest risc.
Analiza Organului de Apel:

 Organul de Apel a stabilit ca Panelul a avut autoritatea sa analizeze si aceasta chestiune

pentru o completa analiza cauzei.
 Cu privire la susținerile Japoniei, ca Panelul a apreciat greșit ca masurile restricție nu aveau
ca suport dovezi științifice suficiente, Panelul a stabilit următoarele fapte:
 Merele mature nu sunt dispuse la infestare cu focul bacterian daca nu prezinta simptome
 Nu exista dovezi științifice care sa arate ca merele deși nu prezinta simptome, pot purta
aceasta bacterie
 Masurile luate de Japonia nu pot fi considerate masuri provizorii pentru ca nu e o
situație in care dovezile științifice sunt insuficiente
 Analiza de risc a Japoniei din 1999 nu se încadrează in definiția unei evaluări de risc
pentru ca nu face o evaluare a probabilității de intrare, stabilire si răspândire a acestei
bacterii, drept urmare masurile fitosanitare nu au la baza o evaluare de risc așa cum
cere arta 5.1 din Acordul privind masurile sanitare si fitosanitare.
 In concluzie, Organul de Apel recomanda ca Organul de reglementare a diferendelor sa ceara
Japoniei sa-si conformez masurile cu obligațiile asumate prin Acordul privind masurile
sanitare si fitosanitare (SPS Agreement).
Concluziile Organului de Apel:
 Panelul a avut autoritatea sa depună concluzii cu privire la toate merele din SUA, inclusiv merele imature, deși
SUA își limitase cerințele doar la merele mature;
 Susține concluziile Panelului si anume, ca masurile fitosanitare ale Japoniei au fost menținute fără suficiente
dovezi științifice conform înțelesului dat in art 2.2 din Acordul privind aplicarea masurilor sanitare si fitosanitare;
 Susține concluzia Panelului ca masurile fitosanitare ale Japoniei nu au fost impuse de o situație in care dovezile
științifice relevante sunt insuficiente si, drept urmare, sa fie considerata o măsură provizorie conform art 5.7 din
Acordul privind aplicarea masurilor sanitare si fitosanitare
 Susține concluzia Panelului ca Analiza de Risc Fitosanitar din 1999 nu se încadrează in definiția de “evaluare de
risc” stabilita in paragraful 4 din Anexa A din Acordul privind masurile sanitare si fitosanitare, pentru ca eșuează in
evaluarea probabilității de intrare, stabilire si răspândire a bacterie, si astfel ca masurile Japoniei nu se bazează
pe o astfel de analiza ceruta in art 5.1 in Acordul privind masurile sanitare si fitosanitare;
 Panelul nu a procedat contrar art 11 din Înțelegerea privind regulile și procedurile care reglementează
soluționarea diferendelor (DSU) care presupune efectuarea unei evaluări obiective bazate pe faptele cazului, așa
cum a susținut Japonia
 Problema ridicata de Japonia cu privire la analiza realizata de Panel in legătura cu cererile SUA conform art 11
din DSU, nu a fost ceruta in Notificarea de Apel si drept urmare Organul de Apel nu este ținut sa analizeze si acest
aspect.
 In concluzie, Organul de Apel recomanda ca Organul de Reglementare a diferendelor sa ceara Japoniei sa-si
conformez masurile cu obligațiile asumate prin Acordul privind masurile sanitare si fitosanitare (SPS Agreement).
XI. PROCEDURA DE CONFORMARE

 Pe data de 30 iunie 2004, Japonia si SUA au notificat DSB in vederea confirmării procedurilor
prevăzute de articolul 21 si 22 din DSU.
 Pe 19 iulie 2004, SUA a solicitat formarea unui panel de conformare conform articolului 21.5
din DSU întrucât a considerat ca Japonia a eșuat in încercarea de implementare a hotărârilor
si recomandărilor DSB. SUA a considerat ca masurile fitosanitare ale Japoniei asupra
importului de mere din SUA nu erau in concordanta cu obligațiile impuse de Acordul SPS,
GATT 1994 si Acordul privind Agricultura.
 La ședința din 30 iulie 2004 DSB a fost de acord sa pună in discuție si problema ridicata de
către SUA in cadrul Panelului Original.
 Președintele Panelului pentru conformare a informat DSB ca, întrucât este nevoie de opinia
experților, hotărârea finala va fi pronunțata abia in a doua jumătate a lunii mai, 2005. Astfel,
pe 23 iunie 2005 a fost pus in circulație printre membrii, raportul Panelului de conformare.
Potrivit acestuia, masurile fitosanitare ale Japoniei încalcă articolele 2.2 si 5.1 din Acordul
SPS. De asemenea, daca SUA exporta numai mere mature, fără simptome, măsură alternativa
propusa de SUA îndeplinește condițiile prevăzute in articolul 5.6 din Acordul SPS. Astfel,
raportul a fost adoptat la data de 20 iulie 2005.
XII. ARBITRAJUL

 In data de 19 iulie 2004, odată cu solicitarea de formare a unui Panel pentru conformitate, SUA a
solicitat DSB sa autorizeze suspendarea concesiilor sau a altor obligații cu privire la Japonia,
evaluate la 143.4 milioane de dolari pe an, astfel cum este prevăzut in articolul 22.2 din DSU.
 In concordanta cu solicitarea sa, suspendarea concesiilor si a altor obligații ar avea loc intra-una
sau mai multe modalități:
 Concesii tarifare si alte obligații prevăzute de GATT 1994
 Concesii si alte obligații prevăzute in Acordul SPS si in Acordul privind Agricultura
 Pe data de 29 iulie 2004, Japonia a contestat aceasta evaluare a SUA la 143.4 milioane de dolari si
a solicitat ca aceasta chestiune sa fiu supusa arbitrajului, conform articolului 22.6 din DSU si altor
proceduri menționare anterior.
 Japonia a susținut faptul ca nivelul suspendări propus de SUA nu este echivalent cu nivelul
nulificării (anulării) sau afectării beneficiilor acumulate de SUA drept rezultat al presupusei
eșuării a Japoniei de a-si îndeplini obligațiile prevăzute de recomandările si hotărârile DSB.
 La reuniunea DSB din 30 iulie 2004, DSB a fost de acord sa supună arbitrajului problema ridicata
de Japonia, iar pe 4 august 2004, Japonia si SUA au solicitat Arbitrului sa suspende procedura de
arbitraj pana la adoptarea de către DSB a recomandărilor si hotărârilor procedurilor de
conformare.
XIII. RECURSUL
Suținerile părților:
 SUA susține faptul ca Japonia nu a respectat masurile sanitare si fitosanitare, astfel cum este
prevăzut in recomandările si hotărârile DSB din 30 iunie 2004, ba mai mult, a reglementat un
set de masuri similare cu cele din disputa anterioara „WTO - regimul neconform al importului
de mere”. De asemenea, susține ca nu a fost constanta in respectarea obligațiilor sale
prevăzute in articolul XI din GATT 1994 si in articolul 4.2 din Acordul privind Agricultura.
 JAPONIA susține faptul ca SUA nu a realizat un caz prima facie, potrivit susținerilor sale.
Modificările aduse regimului Japoniei de import al merelor din SUA, prin comparație cu
regimul inițial au avut drept rezultat:
 Reducerea inspecțiilor de la 3 la 1
 Reducerea zonei tampon de la 500 m la 10 m
 Eliminarea cerinței de dezinfectare a lăzilor
 Japonia susține ca masurile sale sunt in totala conformitate cu articolele 2.2, 5.1, 5.6 din
Acordul SPS. In plus, aceasta susține ca data fiind conformarea cu aceste articole din Acordul
SPS, masurile sale sunt conforme si cu articolul XI din GATT 1994 si Articolul 4.2 din Acordul
privind Agricultura.
 Analiza Panelului:
 Panelul retine ca atât probele științifice, cat si opiniile experților susțin afirmația SUA ca
merele mature nu sunt transmițătoare de bacteria „fire blight” pe plantele din Japonia. De
asemenea, SUA a propus sa exporte numai mere mature, fără simptome si si-a exprimat
angajamentul in acest sens prin propria legislație(Actul privind Exportul de Mere).
 In urma probelor științifice si a opiniilor experților, Panelul constata ca daca un mar matur,
neinfestat, este cules dintr-o livada infestata, si chiar sever infestata, probabilitatea ca acel
mar sa fi fost infectat nu a fost stabilita. Aceasta este posibilă, dar este puțin probabil. Intra-
adevăr, in Panelul Original a fost stabilit si nu a fost contestat in aceasta etapa, ca orice
bacterie E. amylovora care ar fi găsită pe suprafața merelor mature, fără simptome, este puțin
probabil sa aibă capacitatea de a infecta plantele gazda. Cu atât mai mult, daca nu este găsită
deloc o infestare cu aceasta bacterie este si mai Putin probabil sa fie prezenta bacteria pe
merele din livezile foarte puțin infectate sau deloc infectate.
 In concluzie, cererile ca merele sa provină din livezi anume specificate, ca livezile sa nu aibă
meri sau alte plante infestate cu bacteria „fire blight”, ca livezile si zonele de tampon sa fie
inspectate o data pe an in etapa neroditoare si ca detecția unor pomi infectați într-o livada sa
conducă la eliminarea acestor livezi ca un întreg, nu pot fi considerate ca fiind bazate pe
dovezi științifice.
 Totuși, Panelul retine ca inspecția periodica reprezintă o practica de agricultura buna si chiar
științific justificata in ceea ce privește detecția altor bacterii decât „fire blight”.
Opinia Comunităților Europene
 Comunitățile Europene au reținut faptul ca Panelul ar avea nevoie sa realizeze o analiza
preliminara asupra a ceea ce reprezintă “masuri ce trebuie luate pentru conformare” astfel
încât sa determine scopul acestor proceduri.
 De asemenea, au reținut si faptul ca depunerea de către Japonia a noi probe științifice poate fi
manevrata in doua modalități.
1. O prima modalitate ar fi de a considera noile dovezi ca fiind fapte ce nu au fost analizate
anterior de către Panel; in aceasta situație, daca un membru ar adopta o noua măsură SPS
bazând-se pe noi dovezi științifice, ar putea sa ia o măsură care nu ar fi conforma cu
recomandările si hotărârile DSB, ci ar fi conforma cu noile probe științifice. In acest caz,
daca reclamantul inițial ar dori sa trimită noua măsură spre soluționare in contradictoriu,
ar trebui sa facă o noua cerere.
2. Pe de alta parte, noile studii depuse de Japonia ar putea face subiectul procedurilor
enumerate in Articolul 21.5. Panelul ar putea ajunge la concluzia ca măsură Regulilor
Detaliate din 30 iunie a fost o măsură luata pentru a înlocui măsură inițiala si pentru a se
conforma cu regulile DSB inițiale. Panelul ar putea, de asemenea, sa ia in considerare daca
paratul a întreprins studii in baza noilor dovezi științifice.
 S-a reținut si faptul ca a fost neclar din declarația SUA daca a aceasta a pretins inexistenta
masurile de conformare luate de Japonia in relație cu anumite constatări ale Panelului. Daca
SUA ar pretinde aceasta, atunci ne-am afla in competenta dispozițiilor articolului 21.5 DSU
XIV. CONCLUZII
 Japonia, prin menținerea masurilor fitosanitare a încălcat articolul 2.2 din Acordul SPS de a
nu menține masuri fitosanitare fără suficiente dovezi științifice, excepție făcând paragraful 7
din Articolul 5.
 Japonia, prin tragerea de concluzii care nu se bazează pe dovezile științifice invocate, a
menținut o măsură fitosanitara care nu are la baza o analiza conforma cu circumstanțele,
riscul pentru plante si pentru sănătate, contrar articolului 5.1 din Acordul SPS.
 Japonia a încălcat articolul 5.6 din Acordul SPS prin aceea ca măsură este mult mai restrictiva
decât este necesar pentru ca Japonia sa atingă un nivel normal de protecție fitosanitara,
luând-se in considerare fezabilitatea economica si tehnica.
 Articolul 3.8 din DSU prevede ca “in cazurile in care exista o încălcare a obligațiilor asumate
printr-un acord -inclusiv Acordul SPS – aceasta reprezintă un caz de nulificare(anulare) sau
afectare”.
 Japonia a eșuat in încercarea de infirma aceasta presupunere. In concluzie, întrucât Japonia
nu a acționat conform Acordului SPS, au fost anulate beneficiile obținute de la SUA prin
intermediul Acordului SPS.
 Se recomanda ca Organul de Reglementare a Diferendelor sa solicite Japoniei sa aducă
masurile fitosanitare in conformitate cu obligațiile acesteia, existente in Acordul SPS.
 XV. SOLUȚIONAREA PE CALE AMIABILĂ
 Pe data de 20 iulie 2005, Organul de Reglementare a Diferendelor din cadrul Organizației Mondiale a
Comerțului a adoptat următoarele hotărâri și recomandări în disputa “Japonia – Măsuri care
afectează importul de mere”.
 Conform articolului 3.6 din DSU , guvernele Japoniei și SUA doresc să notifice Organul de
Reglementare a Diferendelor că au ajuns la o soluție bilaterală în ceea ce privește chestiunile
reclamate de către SUA.
 Acest acord bilateral este alcătuit din următoarele:
1. “Notificarea Ministerul Agriculturii, Silviculturii și Pescuitului cu numărul 354 din 10 martie
1997” precum și “Regulile detaliate pentru aplicarea regimului de carantină a plantelor
referitor la merele proaspete produse în SUA din data de 30 iunie 2004” au fost modificate pe
25 august 2005.
2. Modificările au eliminat anumite componente, printre care:
 Stabilirea livezilor pentru export și inspecția acestor livezi
 Cerințe privind zona de graniță și inspecția zonei de graniță
 Dezinfectarea suprafeței fructelor proaspete
 Dezinfecția cu ajutorul clorului a unităților de ambalare
 Certificarea si confirmarea certificării cu privire la dezinfecția suprafeței
 3. Modificările au menținut următoarele componente:
 Inspecția exportului
 Test de maturitate asupra fructelor proaspete sub anumite condiții
 Certificarea si confirmarea certificării faptului ca merele exportate nu sunt infectate cu
bacteria “fire blight”
 În lumina celor de mai sus și a angajamentului Japoniei de a se conforma obligațiilor impuse prin
Acordul SPS, astfel cum a fost precizat în recomandările si hotărârile DSB în această cauză, SUA își
retrage cererea înaintată la DSB pentru a se autoriza suspendarea de către Japonia a concesiilor si a
altor obligații prevăzute de GATT 1994, Acordul SPS și Acordul cu privire la Agricultură, evaluate la
143.4 milioane de dolari pe an.
 La rândul ei, Japonia, își retrage cererea de recurgere la arbitraj astfel cum este prevăzut în articolul
22.6 din DSU.
 Notificarea nu aduce prejudicii drepturilor și obligațiilor Organizației Mondiale a Comerțului.
XVI. OPINIE PERSONALĂ CU PRIVIRE LA
DISPUTĂ
 Diferendul in cauza prezintă importantă pentru aspectele pe care le clarifica, in unele
privințe setând precedent, iar in altele doar venind in sprijinul altor soluții adoptate in spete
care ridica probleme asemănătoare, precum: Japonia - Produse agricole II, Ec- Hormones,
Australia - Salmon
 Rezolvarea acestei cauze a prezentat un mare interes pentru țările terțe printre care si
Comunitățile europene pentru ca Acordul privind măsurile sanitare si fitosanitare ridica
anumite probleme de interpretare si aplicare, după cum bine am observat si in speța, aplicare
care este fundamentala pentru țările care se bazează pe exporturi agricole.
 Parcurgând etapele acestei cauze precum si cerințele din acordurile aplicabile, suntem de
acord cu soluția data de Panel, soluție ce a fost susținută atât in Apel cât si in Recurs.
 Aplicarea unor măsuri restrictive care pot prejudicia serios o parte, in speța SUA, trebuie
făcută ținând cont, de asemenea, de niște condiții restrictive, sa se bazeze pe dovezi științifice
sa aibă la baza evaluări de risc, astfel încât sa avem o distribuire proporțională a pierderilor
sau cel puțin sa tinda la o asemenea proporționalitate.