Instalatii de Alimentare Cu Apa Calda de Consum

Instalatii de alimentare cu apa
calda de consum
In vederea analizarii performantei energetice
trebuie definite:
 Proprietatile apei calde de consum

 Elemente componente ale instalatiei de
alimentare cu apa calda de consum
 Evaluarea cantitatilor de energie consumate
calda de consum
La adoptarea soluţiilor constructive de instalaţii centrale
pentru prepararea apei calde de consum se ţine
seama de următoarele elemente:
 cantităţile de apă consumate în clădiri
 mărimea şi variaţia în timp a debitului de apă caldă
de consum;
 temperaturile minimă necesară şi, respectiv, maximă
admisă ale apei calde de consum;
 sursa de căldură pentru producerea agentului termic
primar
 variaţia în timp a debitului de căldură furnizat de
sursă (agentul termic primar);
 tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei
calde de consum
Cantităţile de apă consumate
în clădiri
Cantităţile de apă consumate în clădiri sunt variabile în
timp şi depind de următorii factori :
 structura consumului de apă , corelată cu destinaţia
(categoria) clădirii ( de locuit , social-culturală ,
industrială , agrozootehnică);
 gradul de confort ;
 numărul total de consumatori şi repartiţia lor pe sexe şi
categorii de vârstă ;
 regimul de funcţionare al instalaţiilor , care poate fi
continuu sau intermitent ( după un anumit program ) ;
 gradul de deschidere al armăturii ( robinet , baterie
amestecătoare de apă rece cu apă caldă etc) montată la
punctul de consum al apei ;
 alţi factori de importanţă locală.
Cantităţile de apă consumate
în clădiri
 Pentru determinarea cantităţilor de apă

necesare, se utilizează frecvent
următoarele noţiuni :
 necesarul specific de apă
 necesarul de apă
 cerinţa de apă
Necesarul specific de apa
 Necesarul specific de apă este necesarul de apă

(considerat ca valoare medie ) pentru o zi ,
raportat la unitatea de folosinţă (consumator) şi
se exprimă în l/om . zi , l/m2 . zi, l/ha . zi,
l/animal.zi etc.
 Necesarurile specifice de apă rece şi caldă
pentru consum menajer ( exprimate în
l / om . zi ) funcţie de destinaţiile clădirilor sunt
normate (STAS 1478, STAS 1343/1-2006)
Necesarul de apă caldă de consum
 Necesarul de apă reprezintă cantitatea de apă care
trebuie furnizată unei folosinţe în punctele de utilizare,
astfel încât procesele în care este folosită să fie
satisfăcute în mod raţional.
 La determinarea necesarului de apă se ţine seama dacă

sunt sau nu introduse anumite restricţii.
 Necesarul de apă cu restricţii se defineşte ca fiind

cantitatea de apă care trebuie furnizată în punctele de
utilizare , astfel încât procesele în care este folosită să fie
satisfăcute în mod raţional, cu recircularea şi reutilizarea
internă maximă, cu micşorarea sau oprirea activităţilor
auxiliare sau mai puţin importante, pe perioade scurte de
timp.
Necesar, cerinta, debite pentru
dimensionare
 Cerinta de apă = necesar de apă + pierderi tehnologice +

risipa de apă
 Debitul necesarului de apă (exprimat în m3 /s , m3/h sau ca
debit zilnic în m3 / zi ori ca debit lunar , în m3 / lună) conţine
atât debitul de apă ce se consumă şi nu mai revine în
reţeaua de canalizare, cât şi debitul de apă ce se restituie
după ce este utilizată.
 Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor –
echivalenti de debit
Mărimea şi variaţia în timp a
debitului de apă caldă de consum
 durata efectivă a perioadei de consum, în
ore, se stabileşte pentru fiecare caz în parte,
în funcţie de regimul de funcţionare a
instalaţiilor de alimentare cu apă din clădirea
respectivă
 Regim de furnizare : 24h; 17h; 14h; 10h

(STAS 1478/90)
Temperatura apei calde de
consum
La adoptarea soluţiilor constructive de
instalaţii centrale pentru prepararea apei
calde de consum se ţine seama de
următoarele elemente:
 temperatura apei reci
 temperatura minimă necesară admisă a
apei calde de consum
 temperatura maximă admisă a apei calde
de consum;
Instalatiile de alimentare cu
a.c.c. – componenta:
 sistemul de furnizare a apei calde de consum
(respectiv punctele de consum – bateriile
amestecătoare etc);
 sistemul de distribuţie a apei calde de consum,
inclusiv recircularea;
 sistemul de preparare/acumulare a apei calde de
consum;
 sistemul de producere a energiei termice
necesare preparării apei calde de consum (ex:
cazane, panouri solare, pompe de căldură, unităţi
de cogenerare).
Clasificarea instalatiilor de
alimentare cu a.c.c.
Instalaţiile de alimentare cu apă caldă pot fi clasificate
în funcţie de următoarele criterii:
 în funcţie de numărul de surse de energie utilizate
pentru prepararea apei calde de consum şi a
numărului de zone de distribuţie ;
 în funcţie de sistemele de încǎlzire adoptate
pentru clădire;
 în funcţie de combustibilul utilizat;
 în funcţie de regimul de furnizare al apei reci.

Surse de energie pentru a.c.c.
Sursa de căldură pentru producerea agentului termic primar care
poate fi, de exemplu:
 apă caldă din sistemul de încălzire centrală;
 apă fierbinte din reţeaua de termoficare;
 apă încălzită într-un circuit solar;
 apă geotermală;
 apă încălzită cu pompa de căldură;
 agenţi termici (apă caldă, abur sau condens) proveniţi din
procese tehnologice industriale;
 apă încălzită cu recuperatoare de căldură (tuburi termice,
recuperatoare de căldură din gazele de ardere, etc.);
alimentare cu acc
O zonă este definită

ca o clădire sau o
parte a clădirii cu
funcţiune distinctă,
pentru care se
calculează necesarul
de energie utilizată
pentru prepararea
Clădire cu o singură zonă de consum

şi o singură instalaţie de preparare a
alimentare cu acc
1. sursa de energie termică;

2. acumulator de apă caldă de
consum;
3. reţea de distribuţie;
4. reţea de recirculare a apei
calde de consum;
5. echipamente (armaturi)
pentru consumul de apă caldă
Clădire cu o singură zonă de

consum şi mai multe instalaţii
alimentare cu acc
1. sursa de energie termică;

2. acumulator de apă caldă de
consum;
3. reţea de distribuţie;
4. reţea de recirculare a apei
calde de consum;
5. echipamente (armaturi)
pentru consumul de apă caldă
Clădire cu mai multe zone şi o

singură instalaţie de alimentare
cu apă caldă de consum
alimentare cu a.c.c.
 Cazurile enunţate mai sus se pot concretiza în
următoarele situaţii:
 clădiri (apartamente) cu preparare locală a apei calde de
consum, cu/fără contorizare a consumurilor de apă:
 cu centrale termice individuale;
 cu încălzitoare locale de apă caldă.
 clădiri cu preparare centralizată a apei calde de consum:

 cu sisteme de preparare acm cu acumulare
 cu sisteme de preparare acm instantanee (cu

schimbatoare de caldura)
 cu sisteme de preparare acm cu schimbator+rezervor
de acumulare fara serpentina
Instalatii de preparare a.c.c. cu
acumulare
Moduri de preparare a apei calde de consum
Sisteme de preparare a apei calde de consum,
dpdv al sursei de energie:
 Preparare directa
 Preparare indirecta
Sisteme de preparare :
 Instantanee
 Semi-instantanee
 Cu acumulare
acumulare - direct
 Preparare directa, de exemplu:
 utilizand gaz natural combustibil, preparare
instantanee
 utilizand gaz natural combustibil, preparare cu
semiacumulare sau acumulare
 utilizand energie electrica, preparare instantanee
 utilizand energie electrica, preparare cu acumulare
acumulare - direct
Instalatii de preparare a.c.c. cu acumulare -
direct
acumulare
Sisteme de preparare a apei calde de consum,
dpdv al sursei de energie:
 Preparare indirecta (utilizeaza agent termic)
Sisteme de preparare indirecta :

 Instantanee (cu schimbator de caldura)
 Semi-instantanee (cu schimbator si rezervor de
acumulare fara serpentina)
 Cu acumulare (boiler)
Instalatii de preparare a.c.c. instantanee
– indirect (utilizand agent termic primar)
Instalatii de preparare a.c.c.
indirecta cu preparare instantanee
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta cu
acumulare – indirect (utilizand agent
termic primar)
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta cu
acumulare – indirect (utilizand agent termic
primar)
Instalatii de
preparare
a.c.c. cu
acumulare –
indirect
(utilizand
agent termic
primar)
acumulare
Instalatii de preparare a.c.c. indirecta
cu schimbator + acumulare (semi-
instantanee)
Regimuri de functionare
pentru preparare a.c.c.
Gestionarea consumurilor de
apă
 sistemul de contorizare, adică de măsurare şi
înregistrare a consumurilor de apă;
 sistemul de tarifare a consumurilor de apă.
 În gestionarea consumurilor de apă sunt
implicaţi atât producătorii şi distribuitorii de
apă , cât şi consumatorii .
Gestionarea consumurilor de
apă
 Gestionarea consumurilor de apă , se realizează printr-un
sistem coerent de contorizare , în secţiunile de control ale
instalaţiilor de alimentare cu apă rece şi respectiv, apă caldă
de consum
Contorizarea se poate realiza:
 direct la punctele de consum a apei, contoare montate la fiecare
robinet al bateriei amestecătoare de apă rece cu apă caldă de consum
 în casa scării, pe apartament
 pe scara de bloc : contoare montate pe conducta de racord la reţeaua
de distribuţie a apei pentru apartamentele scării de bloc ;
 pe fiecare clădire : contoare montate fie pe conductele de racord la
reţeaua de distribuţie a apei din clădirea respectivă , de regulă în subsol
, fie pe conducta de branşament ( la clădirile individuale ) , în subsol sau
în cămin de apometru ;
 pe un ansamblu de clădiri : contoare montate în staţia de pompare (
cu sau fără recipiente de hidrofor ) , pe conducta de branşament la
conducta publică de alimentare cu apă
 fără contorizare.
Consumuri medii specifice
pentru consum menajer
Consumuri medii specifice diferitelor tipuri de consumatori casnici
Echipament Anglia şi Wales F i n l a n d a F r a n ţ a G e r m a n i a
Vas de closet 9,5 ℓ/utilizare 6 ℓ / u t i l i z a r e 9 ℓ / u t i l i z a r e 9 ℓ / u t i l i z a r e
Maşină de spălat rufe 80 ℓ/ciclu 7 4 - 1 1 7 ℓ / c i c l u 7 5 ℓ / c i c l u 7 2 - 9 0 ℓ / c i c l u
M a ş i n ă d e s p ă l a t v a s e 35 ℓ/ciclu 2 5 ℓ / c i c l u 2 4 ℓ / c i c l u 2 7 - 4 7 ℓ / c i c l u
D u ş 35 ℓ/duş 6 0 ℓ / d u ş 1 6 ℓ / d u ş 3 0 - 5 0 ℓ / d u ş
Cada de baie 8 0 ℓ / b a i e 1 5 0 - 2 0 0 1 0 0 ℓ / b a i e 1 2 0 - 1 5 0 ℓ / b a i e
ℓ / b a i e
S i s t e m e d e r e d u c e r e a N u e x i s t ă s i s t e m e C a n t i t a t e a d e S i s t e m e l e d e M u n i c i p a l i t ă ţ i l e a u
p i e r d e r i l o r a p ă d e t a r i f a r e s p e c i a l e a p ă u t i l i z a t ă d e r e d u c e r e a i n v e s t i t f o a r t e m u l t
p e t r e p t e d e r e z e r v o r u l p i e r d e r i l o r a t â t î n i n s t a l a r e a
c o n s u m , d a r v a s u l u i d e a p ă n u s u n t d e s i s t e m e d e
i n d u s t r i a i n v e s t e ş t e c l o s e t d e p i n d e d e s î n t â l n i t e e c o n o m i s i r e a
î n r e d u c e r e a d e a n u l d e a p e i , c â t ş i î n
c a n t i t ă ţ i l o r d e a p ă f a b r i c a ţ i e : c a m p a n i i m e d i a
a e c h i p a m e n t e l o r 9 l – î n 1 9 7 6 p e n t r u p u b l i c
c a s n i c e 6 l – î n 1 9 7 6 -
9 3
4 l – î n 1 9 9 3 -
9 6
2 - 4 l – d i n
1 9 9 6
Echipamente de reducere a risipei apei pentru
consum
Echipamente uzuale de reducere a risipei apei pentru consumatori casnici
Echipament Descriere Economia de apă
Armături
A r m ă t u r i c u a e r a t o a r e I n t r o d u c e a e r î n j e t u l d e R e d u c e d e b i t u l d e a p ă c u
a p ă , m i c ş o r â n d v o l u m u l d e a p r o x . 5 0 %
a p ă c o n s u m a t , e f e c t u l f i n a l
f i i n d a c e l a ş i
A r m ă t u r i c u t e r m o s t a t M e n ţ i n t e m p e r a t u r a d e R e d u c e d e b i t u l d e a p ă ş i
a m e s t e c s e l e c t a t ă i n i ţ i a l c o n s u m u l d e e n e r g i e c u
a p r o x . 5 0 %
A r m ă t u r i c u s e n z o r i L i v r e a z ă a p ă d o a r î n R e d u c e d e b i t u l d e a p ă c u
i n f r a r o ş u p r e z e n ţ a u n u o b i e c t î n z o n a a p r o x . 7 0 - 8 0 %
i n f r a r o ş u
A r m ă t u r i e l e c t r o n i c e , c u
l i - m i t a r e a t i m p u l u i d e L i v r e a z ă a p ă d o a r u n
u t i l i z a r e i n t e r v a l r e d u s d e t i m p
Vase de closet Construcţia vasului permite

u t i l i z a r e a 3 - 6 l p e n t r u o
s p ă l a r e e f i c i e n t ă
i n f r a r o ş u p r e z e n ţ a u n u o b i e c t î n z o n a a p r o x . 7 0 - 8 0 %
i n f r a r o ş u
Echipamente de reducere a risipei apei pentru

A r m ă t u r i e l e c t r o n i c e , c u
consum
l i - m i t a r e a t i m p u l u i d e L i v r e a z ă a p ă d o a r u n
u t i l i z a r e i n t e r v a l r e d u s d e t i m p
Vase de closet Construcţia vasului permite

u t i l i z a r e a 3 - 6 l p e n t r u o
s p ă l a r e e f i c i e n t ă
Sisteme de reducere a
consumurilor de apă
pentru vechile armături
S i s t e m a e r a t o r p e n t r u I n t r o d u c e a e r î n j e t u l d e R e d u c e d e b i t u l d e a p ă c u
b a t e r i i v e c h i a p ă , m i c ş o r â n d v o l u m u l d e a p r o x . 4 0 %
a p ă c o n s u m a t , e f e c t u l f i n a l
f i i n d a c e l a ş i
B u t o n p e n t r u l i m i t a r e a R e d u c e d e b i t u l d e a p ă c u
s p ă l ă r i i v a s u l u i d e c l o s e t a p r o x . 7 0 %
S i s t e m e d e r e d u c e r e a R e d u c e d e b i t u l d e a p ă c u
d e b i t e l o r p e n t r u d u ş u r i a p r o x . 1 0 - 4 0 %
Tarifarea consumurilor de apă
Sistemul de tarifare al consumurilor de apă ,
trebuie să fie stimulativ pentru consumatori ,
în scopul reducerii pierderilor şi risipei de apă
şi să asigure rentabilizarea producerii şi
distribuţiei apei la consumatori.
 În general , se adoptă sisteme de tarifare
diferenţiată a consumurilor de apă pentru
populaţie şi respectiv , pentru agenţii
economici.
Consumuri
sectoriale
ale apei
Debite specifice – valori
europene
ASPECTE
ECONOMICE
ALE POLITICII
SI MANAGE-
MENTULUI
APEI
 Tarife pentru apă,

anuale, pentru
diferite oraşe
europene
Tarife pentru apă, anuale, pentru diferite oraşe
europene
 Tarife pentru apă,
anuale, pentru
diferite oraşe
europene (pentru
o familie utilizând
200 m3/an,
locuind într-o
casă) – sunt
incluse şi date
referitoare la
statele est
europene
Tarife pentru apă, anuale, pentru diferite oraşe
europene
Figura 5-3 Tariful anual al apei în statele europene, exprimat procentual din PIB, pe
cap de locuitor
calda de consum – contorizare si
sisteme constructive de distributie
 Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi respectiv ,
apă caldă pentru consum menajer , cuprind :
 reţelele de conducte ;
 fitingurile ;
 armăturile montate pe reţelele de conducte ;
 obiectele sanitare şi accesoriile acestora ;
 armăturile obiectelor sanitare .
 În clădirile de locuit colective ( blocuri de locuinţe ) reţelele de
conducte pot fi :
 cu contorizare individuală ( în sistem pe apartament ) ;
 cu contorizare colectivă ( în sistem pauşal ) .
 De regulă pentru clădirile de locuit se adoptă reţele cu
distribuţie inferioară , cu conductele amplasate în subsoluri
sau în canale tehnice circulabile .
Reţele de distributie pentru
apa de consum
Reţele de distributie pentru apă
rece şi caldă de consum
 REŢELELE DE CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE A APEI RECI ŞI
RESPECTIV , A APEI CALDE DE CONSUM, se compun din :
 conducte principale de distribuţie ; în funcţie de condiţiile
constructive ale clădirii
 coloane alimentate cu apă din conducta principală de distribuţie prin
conductele de ramificaţie ale acesteia ;
 conducte de legătură ( derivaţii ) de la coloane la punctele de
utilizare a apei din clădire , prin care apa ajunge din coloane la
robinetele de apă rece sau bateriile amestecătoare de apă rece şi
apă caldă de consum .
 Între cele două instalaţii interioare , de distribuţie a apei reci şi
respectiv , a apei calde de consum , singurele puncte de legătură
sunt bateriile amestecătoare
 RETELE PENTRU RECIRCULAREA APEI CALDE DE CONSUM

(sau pentru circulatia apei calde de consum)
INSTALAŢII PENTRU
DISTRIBUŢIA APEI CALDE
DE CONSUM
1. conducta principală de
distribuţie
2. coloană
3. conducta de legătura
4. lavoar
5. cada de baie
6. spălător simplu de bucătărie
7. baterie amestecătoare
8. robinet de închidere
9. robinet de închidere cu
descărcare (golire)
Reţele interioare de alimentare cu apă
rece şi caldă de consum, în sistem cu
contorizare colectivă
 Reţelele de conducte de distribuţie a apei reci şi respectiv , a apei calde de consum,
se compun din :
 conducte principale de distribuţie ; în funcţie de condiţiile constructive ale clădirii
 pentru contorizarea cantităţilor de apă rece , respectiv de apă caldă de consum , pe
conductele principale de distribuţie se prevăd distribuitoare , la care sunt montate contoare pe
ramificaţiile la fiecare scară de bloc ( pentru consumul de apă în scopuri menajere din
apartamentele respective ) şi separat , pe ramificaţiile care alimentează alţi consumatori (
cazul blocurilor de locuinţe având la parter birouri , restaurante , sedii de bănci , magazine
etc. ) . În cazul clădirilor de locuit , individuale sau colective ( cu un număr mic de
apartamente ) , contorizarea consumurilor de apă rece şi respectiv , de apă caldă , se poate
face pentru întreaga clădire ;
 coloane alimentate cu apă din conducta principală de distribuţie prin conductele de
ramificaţie ale acesteia ;
 conducte de legătură ( derivaţii ) de la coloane la punctele de utilizare a apei din
clădire , prin care apa ajunge din coloane la robinetele de apă rece sau bateriile
amestecătoare de apă rece şi apă caldă de consum .
 Între cele două instalaţii interioare , de distribuţie a apei reci şi respectiv , a apei calde
de consum , singurele puncte de legătură sunt bateriile amestecătoare
Contorizare
colectiva
a consumu-
rilor de acc
Reţele interioare de alimentare cu
apă rece si apă caldă de consum, în
sistem cu contorizare colectivă
 Reţelele de conducte de distribuţie a apei reci şi respectiv , a apei calde
de consum, se compun din :
 conducte principale de distribuţie ; în funcţie de condiţiile constructive ale
clădirii , conductele principale de distribuţie se pot monta:
 în subsol , canale tehnice etc – distribuţie inferioară –
 la partea superioară a clădirii , suspendate sub planşee , pe grinzi , stâlpi etc
– distribuţie superioară .
 În clădirile de locuit şi în majoritatea clădirilor social–culturale , se
adoptă , în general , instalaţii interioare de alimentare cu apă cu
distribuţie inferioară , cu conductele principale de distribuţie montate în
subsoluri sau în canale tehnice vizitabile .
 În clădirile industriale , în care pardoseala este ocupată de maşini şi
utilaje , instalaţiile interioare de alimentare cu apă sunt cu distribuţie
superioară , soluţie care asigură protecţia reţelei de conducte la
solicitările mecanice provocate de vibraţiile maşinilor şi utilajelor
respective .
Contorizare
individuala
a
consumurilor
de acc
Reţele interioare de alimentare cu apă rece
şi cu apă caldă de consum, în sistem cu
contorizare individuală ( pe apartament )
 Alimentarea cu apă rece şi respectiv, cu apă caldă , de
consum , a apartamentelor fiecărui nivel, care sunt
suprapuse pe aceiaşi verticală, se face prin coloane
principale, amplasate în zona casei scării .
 La fiecare nivel, se prevăd nişe special amenajate , sau
casete prefabricate , în care se amplasează contoarele de
apă rece , respectiv de apă caldă de consum .
 Contoarele se montează pe racordurile de alimentare cu
apă rece , respectiv apă caldă de consum , ale fiecărui
apartament .
 Armăturile obiectelor sanitare ( robinete , baterii
amestecătoare ) se pot racorda direct sau , prin
intermediul unor distribuitoare de apă rece şi respectiv de
apă caldă , cu robinete principale de închidere şi cu
racorduri flexibile care , permit alimentarea fiecărui obiect
sanitar în parte . Pe fiecare racord se montează robinete
de închidere , uşor manevrabile.
 În cazul clădirilor de locuit existente, prevăzute iniţial cu
contorizare colectivă, se poate trece la contorizarea
individuală, montând contoare de apă rece, respectiv de
apă caldă de consum, pe conductele de legătură de la
coloane la armăturile obiectelor sanitare din camera de
baie şi din bucătărie. Această soluţie necesită un cost mai
mare de investiţie (fiind necesare patru contoare) şi se
poate aplica dacă există condiţii tehnice de montare a
acestor contoare.
INSTALATIE PENTRU CIRCULATIA
APEI CALDE DE CONSUM
1. aparat in contracurent pentru
prepararea apei calde de consum
2. conducta de intrare a agentului
termic primar
3. conducta de iesire a agentului termic
primar
4. conducta de intrare a apei reci
5. conducta pentru distributia apei
calde de consum
6. conducta pentru circulatia apei calde
7. pompa pentru circulatia apei calde de
consum
8. clapeta de retinere
9. robinet de inchidere
LEGIONELLA in europa
Sources de LEGIONELLA
Distributie fara circulatie
 Retea de apa fara circulatia
apei calde de consum; apa
calda de consum care
stagneaza in conductele de
distributie este evacuata la
canalizare , rezultatul fiind
risipa de apa si consumuri
suplimentare energetice
 Creste riscul aparitiei
legionellei in cazul unor
temperaturi 30 – 40 C
Sisteme constructiv circulatie
 circulatia apei calde de consum se asigura prin introducerea unui
traseu suplimentar in care o pompa asigura circulatia permanenta a
apei;
 viteza apei in conductele de circulatie este
Vmin = 0,2 m/s
 introducerea unor vane de echilibrare pe traseul de circulatie permite
controlul valorii debitului recirculat
Preparare acc cu circulatie
Preparare acc cu circulatie
 circulatia apei calde de consum se realizeaza doar pentru coloane
 Nu este necesara recircularea fiecarei legaturi la punctul de consum,
daca lungimea legaturii nu depaseste o lungime de 5 m
 Marirea numarului circuitelor de recirculare poate afecta controlul
temperaturii apei calde in instalatie, datorita cresterii complexitatii
instalatiei, cresc investitiile in conducte si consumurile electrice;
Greseli in conceptia sistemelor de
recirculare acc
 Montaj gresit, datorita

scurtcircuitarii
coloanelor
Calculul debitelor de circulatie
 Conditii de indeplinit:
 Compensarea pierderilor de caldura astfel incat Tac = 50 C in
orice punct al instalatiei
 Mentinerea vitezei de recirculare la o valoare minima Vmin = 0,2

m/s; valoarea minima a vitezei asigura un transport turbulent si
evitarea formarii filmului biologic
 Asigurarea echilibrarii instalatiei cu ajutorul vanelor de reglaj;

pierderile de sarcina locale prin vanele de reglaj se limiteaza la
min 3 kPa pentru vana cea mai dezavantajata, in vedera evitarii
maririi gradului de inchidere a acestor vane (pot conduce la
consumuri energetice mai mari si suprasolicitarea pompei de
recirculare)
Calculul pierderilor de caldura
prin conducte
 Temperatura interioara a apei calde de consum este
50-60 C
 Temperatura mediului ambiant este 20 C
 Pierderile de caldura depind de:
 Temperatura apei calde de consum
 Temperatura mediului ambiant
 Diametrul conductei, grosimea peretilor conductei
 Grosimea izolatiei termice a conductei
 Alti factori
Calculul pierderilor de caldura
prin conducte
 P – pierderi de caldura [W/m];

 - Diferenta de temperatura intre apa si ext [K];
 De – diametrul exterior al conductei [mm];
 I – grosimea izolatiei [mm];
 – Conductivitatea termica a izolatiei [W/m K]
 P se poate aproxima:
-Conducte izolate
-Conducte neizolate
Viteza de circulatie
 Valoare minima recomandata Vmin = 0,2 m/s;
 Valori minime ale debitului vehiculat prin conducte:
Reglarea instalatiei
In cazul in care pierderile locale de presiune necesare echilibrarii retelei
sunt prea mari, si rezulta vane de reglaj cu un grad de inchidere sub
25%, este de preferat sa se divizeze reteaua, si sa se regleze pentru
fiecare ramura in parte; introducerea unui rob de reglaj final, pe conducta
principala, conduce la o mai buna reglare a intregii instalatii, absorbind
dH excedent
Lipsa echilibrarii circulatiei
acm
Reţele de circulatie pentru apa
caldă de consum
 Instalaţiile pentru circulaţia apei calde de consum se compun dintr-o reţea de
conducte prevăzută cu armături de închidere şi reglaj, care au rolul de a asigura
întoarcerea debitului de apă neconsumată la punctele de utilizare, în aparatele
(schimbătoarele de căldură) de preparare a apei calde de consum, pentru a fi
reîncălzită. In felul acesta se realizează circuitul:schimbător de căldură -
conducte de distribuţie - conducte de circulaţie - schimbător de căldură,
asigurându-se în permanenţă la punctele de utilizare apă caldă cu temperatura
necesară de +40...+60C.
 Conductele de circulaţie a apei calde de consum se prevăd la instalaţiile mari, la
care apa caldă de consum se distribuie după un anumit program (cu întreruperi,
ca de exemplu în cazul clădirilor de locuit), când consumul de apă este
concentrat într-o anumită perioadă, sau când la punctul de utilizare este
necesară în permanenţă apă caldă cu temperatură practic constantă.
 Conductele pentru circulaţia apei calde de consum se izolează termic ca şi
conductele de distribuţie a apei calde.
 Conductele de circulaţie au trasee comune cu conductele de distribuţie a apei
calde de consum şi cu cele de distribuţie a apei reci.Conducta de circulaţie se
aşează însă mai aproape de conducta de apă caldă, pentru a se izola împreună
cu aceasta; conducta de apă rece, care se izolează separat, să rămână la o
distanţă de 2...3 cm de conducta de circulaţie.
METODOLOGIE DE EVALUARE A
CONSUMURILOR ENERGETICE
PENTRU APA CALDA DE
CONSUM
Energia utilă pentru instalatiile de
alimentare cu apă caldă de consum
Energia utilă corespunzătoare instalaţiilor de alimentare cu
apă caldă de consum reprezintă suma energiilor utile pentru
fiecare din cele PATRU SISTEME constitutive importante ale
instalaţiei de alimentare, respectiv:
 SISTEMUL I - sistemul de furnizare a apei calde de
consum (respectiv punctele de consum – bateriile
amestecătoare etc);
 SISTEMUL II - sistemul de distribuţie a apei calde de
consum, inclusiv recircularea;
 SISTEMUL III - sistemul de preparare/acumulare a apei
calde de consum;
 SISTEMUL IV - sistemul de producere a energiei termice
necesare preparării apei calde de consum (ex: cazane,
panouri solare, pompe de căldură, unităţi de cogenerare).
Schema de calcul Pierderi recuperabile de
caldura pentru incalzire
Qac,g
pierderi pierderi pierderi pierderi
caldura Qac,c caldura Qac,d caldura
Qac,s caldura
Gaz natural
Utilizare finala Caldura + Caldura + Caldura + combustibil,
a caldurii pierderi pierderi pierderi electricitate,
Qac Biomasa,
energie
solara, pompa
Furnizare Distributie Acumulare Preparare de caldura
ACM ACM ACM Wac,s ACM Wac,g
Wac,d Energie electrica
Energie electrica auxiliara Energie
auxiliara electrica Wac
auxiliara
DIRECTIA DE CALCUL
Furnizare Distributie Acumulare Preparare

ACM ACM ACM ACM
Energia utilă pentru sistemul de
furnizare a apei calde de consum
 Energia utilă pentru instalaţia de alimentare cu apă
caldă de consum depinde de:
 volumul de apă caldă solicitat de utilizatori,
furnizat la punctele de consum în cantităţi
determinate de tipul armăturilor sanitare sau de
numărul utilizatorilor şi norma specifică de
consum (energia utilă netă).
Pierderile de căldură aferente
instalaţiei de alimentare cu apă
caldă de consum
 Pierderile totale de căldură corespunzătoare instalaţiei de alimentare cu apă caldă de consum,
Qac,p se exprimă prin suma pierderilor de căldură al fiecărui sistem component, după cum
urmează:
 Qac,p = Qac,c + Qac,d + Qac,s + ΣQac,g [J]
 În care:
 Qac,c pierderea de căldură datorată furnizării / utilizării la consumator a apei calde la
temperatură diferită de temperatura nominală de calcul [ J ]
 Qac,d pierderea de căldură pe conductele de distribuţie [ J ]; pierderea de căldură

depinde de lungimea reţelei sistemului de distribuţie a apei calde de consum, de amplasarea
conductelor de distribuţie, de izolarea lor termică, de temperatura apei calde şi de sistemul de
control aferent;
 Qac,s pierderea de căldură corespunzătoare sistemelor de acumulare a apei calde de

consum [ J ];
 Qac,g pierderea de căldură aferentă echipamentului de preparare a apei calde de

consum cât şi pe circuitul de agent termic primar, atât pe perioada de funcţionare a acestuia cât şi
pe perioada de nefuncţionare.
Recuperarea pierderilor de
caldura
 Când se analizează o clădire sau o parte a clădirii, nu toate
pierderile de căldură ale instalaţiei de alimentare cu apă caldă de
consum reprezintă pierderi efective; acest fapt se datorează
recuperărilor parţiale. De exemplu, pierderile de căldură ale
conductelor sunt pierderi efective în cazul în care conductele
sunt amplasate în exteriorul clădirii.
 Dacă conductele sunt amplasate în interiorul spaţiilor încălzite,
degajarea de căldură de la conducte poate contribui la încălzirea
spaţiului; în acest caz, pierderile de căldură sunt considerate
recuperate, şi pot fi luate în considerare pentru reducerea
necesarului de căldură pentru încălzire.
 In mod similar, în cazul în care clădirea studiată are un sistem de
răcire, pierderile de căldură ale instalaţiei de alimentare cu apă
caldă de consum pot majora sarcina de răcire corespunzătoare.
Perioadele de calcul
 In final, se urmăreşte stabilirea consumului anual de
energie pentru instalaţia de alimentare cu apă caldă de
consum.
 Acest obiectiv poate fi atins în două moduri, după cum
urmează:
 utilizând informaţii privind perioada de funcţionare
anuală a instalaţiei, care permit determinarea unor
valori medii globale (metodă aplicabilă clădirilor
existente pentru care există date privind consumurile
facturate de apă caldă de consum etc);
 împărţind anul într-un număr de perioade de calcul
(ex: luni, săptămâni), şi determinând consumul total
prin însumarea energiilor corespunzătoare pentru
fiecare perioadă (metodă utilizabilă pentru clădiri noi
şi pentru cele existente).
Energia auxiliară totală necesară
pentru instalaţia de alimentare cu
apă caldă de consum
 Energia auxiliară este energia necesară echipamentelor
electrice prezente în instalaţia de alimentare cu apă caldă,
respectiv pompele de distribuţie, circulaţie, vanele şi
echipamentele de control şi automatizare.
 Necesarul de energie auxiliară se calculează pentru
fiecare sistem component al instalaţiei de alimentare cu
apă caldă de consum: Wac,x.
 Totalul energiei auxiliare se obţine prin însumarea energiei
utilizate în fiecare element component a instalaţiei.
 Energia auxiliară este exprimată în kWh/an sau în
kWh/lună. O parte din energia auxiliară poate fi recuperată
sub formă de căldură, Qr,x .
 Wac,p = Wac,c + Wac,d + Wac,s + Σ Wac,g [kWh/an]
 În care:
 Wac,c energia electrică utilizată în sistemul de furnizare, la punctul de
consum, a apei calde la consumator (de exemplu armăturile cu celulă fotoelectrică)
 Wac,d energia electrică utilizată în sistemul de distribuţie (ex. pompa
necesară distribuţiei şi recirculării apei calde de consum);
 Wac,s energia electrică utilizată în sistemul de acumulare a apei calde de
consum (exemplu sistemul de control şi automatizare pentru boilere);
 Wac,g energia electrică utilizată în sistemul de preparare a apei calde de
consum, care poate fi tratată separat sau poate fi considerată împreună cu energia
auxiliară necesară instalaţiilor de încălzire a clădirii, dacă acelaşi echipament
satisface ambele cerinţe (încălzire şi preparare a apei calde de consum).
ETAPA I - Energia utilă corespunzătoare
sistemului de furnizare a apei calde de
consum (respectiv punctele de consum –
bateriile amestecătoare etc)
Energia utilă pentru instalatiile de
alimentare cu apă caldă de
consum
 ETAPA I .1
 Evaluarea energiei necesare prepararii volumului de apă
caldă solicitat de utilizatori, furnizat la punctele de
consum în cantităţi determinate de tipul armăturilor
sanitare sau de numărul utilizatorilor şi norma specifică
de consum (energia utilă netă).
 ETAPA I .2
 Evaluarea pierderilor de căldură aferente furnizării la
consumator a apei calde de consum.
ETAPA I .1
Necesarul de căldură pentru prepararea
apei calde de consum (energia utilă netă)
 Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum corespunde energiei
necesare încălzirii apei calde cerută de consumator, la temperatura dorită.
 In cazul în care există un sistem de contorizare al volumului de apă caldă consumată,
atunci necesarul de apă caldă poate fi determinat direct, prin aplicarea formulei 3.3.
 In cazul lipsei unui sistem de contorizare, necesarul de apă caldă de consum poate fi
determinat în funcţie de numărul şi de tipul consumatorilor. Energia totală pentru
încălzirea necesarului de apă caldă de consum se determină prin însumarea cerinţelor
individuale.
 Formula generală de determinare a necesarului de căldură pentru prepararea apei
calde de consum, Qac , este dată de relaţia:
 Qac = ρ * c * Vac * ( θac - θar )

în care:
 ρ densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );
 c căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);
 Vac volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3];
 θac temperatura de preparare a apei calde [oC];
 θar temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de
consum [oC];
 i 1, n reprezintă indice de calcul pentru categoriile de consumatori.
ETAPA I .1
Volumul necesar de apă caldă de consum
(Determinarea lui Vac)
 Pentru clădiri noi, volumul de apă caldă de consum se determină cu
următoarea relaţie de calcul:
 Vac = a x Nu / 1000 [ m3 ] (3.4)
 în care:
 a necesarul specific de apă caldă de consum, la 60 oC [m3], pentru
unitatea de utilizare/folosinţă, pe perioada considerată;
 Nu numărul unităţilor de utilizare / folosinţă a apei calde de consum
(persoană, unitatea de suprafaţă, pat, porţie etc)
 Valorile pentru a şi Nu depind de:
 tipul şi destinaţia clădirii;
 tipul activităţii desfăşurate în clădire;
 tipul activităţilor, pe zone ale clădirii, atunci când în clădire există mai multe
activităţi care diferenţiază volumele de apă caldă consumate în clădire;
 standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numărul de stele pentru
hoteluri sau categoria restaurantelor.
ETAPA I .1
(Determinarea lui Nu)
 Numărul de persoane Nu aferent clădirilor de locuit se determină ca
valoare medie, în funcţie de indicele mediu de ocupare a suprafeţei
utile a clădirilor, utilizând următoarea procedură de calcul:
 se determină suprafaţa utilă Su [m2] (camere de zi, dormitoare, holuri,
bucătărie, baie etc; nu se consideră suprafaţa balcoanelor şi
teraselor);
 se apreciază indicele mediu de locuire, iLoc
 Pentru cladiri rezidentiale (cladiri pana in 2005) , iLoc are valori
cuprinse în intervalul 0,04 – 0,055 (valoarea corespunde unei
suprafeţe utile pentru o persoană de 18-25 m2, în funcţie de tipul
clădirii (individuală, înşiruită sau bloc) şi de amplasarea acesteia
(judeţ şi mediu – urban sau rural);
 In 2007-2008, agentiile imobiliare raporteaza 1 pers/45 m2 pt
apartamente rezidentiale noi
 se determină numărul mediu normat de persoane aferent clădirii,
utilizând următoarea relaţie de calcul;
N u  S u  i Loc
Tabel A.1 - Necesarurile specifice de apă caldă în funcţie de destinaţiile clădirilor
Nr. Destinaţia clădirii Necesar specific a , l

crt. apă caldă de consum
de 600C
1 Clădiri de locuit (pentru o persoană pe zi)
a) în cazul preparării centrale a apei calde de consum 75
b) în cazul preparării locale a apei calde:
- în cazane funcţionând cu gaze sau în încălzitoare electrice
- în cazane funcţionând cu lemne,cărbuni sau combustibil
lichid
60
55 ETAPA I .1
2
3
Clădiri pentru birouri (pentru un funcţionar pe
schimb)
Cluburi, case de cultură şi teatre
5
Volumul necesar de
4
a) cu prepararea centrală a apei calde:
- actori (pentru o persoană pe zi)
Cantine, restaurante, bufete:
15 apă caldă de consum
- bufete 6
-cantine şi restaurante (pentru o persoană, o masă la prânz
pe zi)
10 (Determinarea lui a)
-cantine şi restaurante (pentru o persoană, trei mese pe zi) 20
Restaurante 2 mese pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o 36
persoană) 9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8
Restaurante 1 masă pe zi, bucătărie tradiţională (pentru o 18 10 Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
persoană) - cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare 115
Restaurante cu autoservire, 2 mese pe zi (pentru o 15 - cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru bolnavi 165
persoană) - cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru tratamente 225
Restaurante cu autoservire, 1 masă pe zi (pentru o 7 balneologice
persoană) 11 Dispensare, policlinici (pentru un bolnav pe zi) 3
5 Cămine (pentru un ocupant pe zi) 12 Băi publice (pentru o persoană)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 40 - cu duşuri 30
- cu lavoare în camere 50 - cu căzi de baie 100
- cu grupuri sanitare în camere 60 13 Şcoli (pentru un elev pe program) fără duşuri sau băi 5
6 Internate şcolare (pentru un ocupant pe zi) 14 Terenuri de sport, stadioane (pentru o manifestare sportivă)
- cu obiecte sanitare în grupuri sanitare comune 30 - pentru un sportiv 20
- cu lavoare în camere 40 - complex sportiv (locuri de cazare pentru sportivi in 170
7 Hoteluri şi pensiuni (pentru un pasager pe zi) cantonament)
Hotel 1 stea fără spălătorie 95 15 Spălătorii (pentru un kilogram de rufe uscate)
Hotel 1 stea cu spălătorie 120 - cu spălare manuală 20
Hotel 2 stele fără spălătorie 130 - cu spălare semimecanizată 25
Hotel 2 stele cu spălătorie 150 - cu spălare mecanizată 30
Hotel 3 stele fără spălătorie 165
Hotel 3 stele cu spălătorie 190
Hotel 4 stele fără spălătorie 200
Hotel 4 stele cu spălătorie 225
8 Creşe, grădiniţe cu internat (pentru un copil pe zi) 50
9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8

10 Spitale, sanatorii, case de odihnă (pentru un bolnav pe zi)
- cu căzi de baie şi duşuri în grupuri sanitare 115
- cu căzi de baie în fiecare cameră, pentru bolnavi 165
ETAPA I .1
(Determinarea lui a)
Evaluarea necesarului
zilnic de apă caldă de
Consum
zilnic consum, pentru o persoană,
[litri / în clădiri de locuit
Natura folosinţei persoană]
unifamiliale, pentru nevoi
Dimineaţa 6
Toaleta Seara 6
igienico – sanitare şi
Prânz 2 gospodăreşti.
Spălat mâini Seara 3
Duş 30
Baie la cadă (75)/15
Necesar anual:
Preparare hrană 2 apă caldă = 75 x 365 = 27375 litri / om · an
Dimineaţa 1 - energie pentru preparare = 27375 · (60-10)
Prânz 3
= 1368, 75 · 103 Kcal / an
= 1368, 75 · 4, 186 · 106 = 5729,58 ·106 J /
Spălat veselă Seara 2 an
Curăţenie şi spălări uşoare 5 ≈ 5730 ·106 J / an
Total mediu [litri / om·zi ] 75
ETAPA I .1 – varianta alternativa
Volumul necesar de apă caldă de consum in
functie de suprafata
 Pentru stabilirea volumului necesar de apă caldă de consum

calculat pentru locuinţe unifamiliale, în funcţie de suprafaţă, se
porneşte de la relaţia de calcul:
 Vac = a * Nu / 1000 [ m3/săptămână ] (C.1)
 în care:
 a necesarul specific de apă caldă de consum, la 60 oC [m3],
pentru unitatea de suprafaţă locuibilă şi săptămână
 Nu suprafaţa locuibilă a locuinţei unifamiliale, respectiv SLoc
[m2]; în acest caz, termenul Nu devine suprafaţa de calcul
(suprafaţa locuibilă), respectiv SLoc [m2]
ETAPA I .1 – varianta alternativa
Volumul necesar de apă caldă de consum in
functie de suprafata
 Pentru „a” se pot utiliza următoarele relaţii de calcul:
X  ln( S Loc )  Y
a dacă Nu (sau SLoc) >40 m2
S Loc
 a=Z dacă 14 < Nu (sau SLoc) < 40 m2
 Pentru coeficienţii X, Y şi Z se pot utiliza următoarele valori:

 X = 1715;
 Y = 4825;
 Z = 45
 In final, pentru calculul volumului de apă caldă de consum, se
utilizează expresia:
 Vac = a * S Loc / 1000 [ m3 /sapt]
Volumul saptamanal de apa calda
de consum, in functie de suprafata
Volumul necesar săptămânal de apă caldă de consum calculat pentru locuinţe unifamiliale, în
funcţie de suprafaţă
Volum Volum
saptamanal de saptamanal de
Suprafata Indice specific apa calda de Suprafata Indice specific apa calda de
locuibilă de consum consum locuibila de consum consum
Vac=a x SLoc Vac=a x SLoc
SLoc [m2] 2
a [l/ m ] [l/sapt] SLoc [m2] 2
a [l/ m ] [l/sapt]
14-40 45 630-1800 145.00 26.97 3910.10
41.00 42.53 1743.78 150.00 26.45 3968.24
45.00 42.30 1903.43 155.00 25.96 4024.47
50.00 41.68 2084.12 160.00 25.49 4078.92
55.00 40.87 2247.58 165.00 25.04 4131.70
60.00 39.95 2396.80 170.00 24.61 4182.89
65.00 38.99 2534.07 175.00 24.19 4232.61
70.00 38.02 2661.17 180.00 23.78 4280.92
75.00 37.06 2779.49 185.00 23.39 4327.91
80.00 36.13 2890.18 190.00 23.02 4373.65
85.00 35.23 2994.15 195.00 22.66 4418.19
90.00 34.36 3092.17 200.00 22.31 4461.61
95.00 33.53 3184.90 205.00 21.97 4503.96
100.00 32.73 3272.87 210.00 21.64 4545.29
105.00 31.97 3356.54 215.00 21.33 4585.64
110.00 31.24 3436.32 220.00 21.02 4625.07
115.00 30.54 3512.56 225.00 20.73 4663.61
120.00 29.88 3585.55 230.00 20.44 4701.31
125.00 29.24 3655.56 235.00 20.16 4738.19
130.00 28.64 3722.82 240.00 19.89 4774.30
135.00 28.06 3787.55 245.00 19.63 4809.66
140.00 27.50 3849.92 250.00 19.38 4844.31
Variante de calcul ale numarului
de persoane – aspecte critice
NP048
 Metode:
 Indicele mediu de locuire, iLoc, din NP048/2000
 Indicele mediu de locuire, iLoc din metodologia actuala:
 Indici de locuire pentru cladiri pana in 2000-2005
 Pentru cladiri rezidentiale (cladiri pana in 2005) , iLoc
are valori cuprinse în intervalul 0,04 – 0,055 (valoarea
corespunde unei suprafeţe utile pentru o persoană de
18-25 m2, în funcţie de tipul clădirii (individuală, înşiruită
sau bloc) şi de amplasarea acesteia (judeţ şi mediu –
urban sau rural);
 Indici de locuire pentru apartamente lux
 In 2007-2008, agentiile imobiliare raporteaza 1 pers/45
m2 pt apartamente rezidentiale noi
Numarul de persoane aferent
unei locuinte rezidentiale
Numarul de persoane aferente unui apartament
20
18
16
Numarul de persoane
14
12
10
8
6
4
2
0
0 50 100 150 200 250 300
Suprafata utila [mp]
locuinte individuale, Bucuresti, 0,076 p/mp locuinte insiruite, Bucuresti 0,70 p/mp
apartamente bloc, Bucuresti 0,073 p/mp 1 pers/25 mp
1 pers/45 mp
Indici de repartitie NP048 si
consumuri specifice
Consumuri de apa calculate cu debite specifice de acc
considerand indicele de repartitie cf NP048
2500
2000
Debite medii zilnice
[l/apartament,zi]
1500
1000
500
0
0 50 100 150 200 250 300
Suprafata
STAS 1478-90 [110 l/om,zi] SR 1343 - 2006 [72 l/om,zi]

Norme europene 75l/om,zi Norme europene Q = f(S)
Indice de repartitie 1p/25 mp si
consumuri specifice
considerand indicele de repartitie 1pers/25 mp
1200
Debite medii zilnice [l/apartament,zi]
1000
800
600
400
200
0
0 50 100 150 200 250 300
Suprafata

Norme europene, 75 l/om,zi Norme europene, Q=f(S)
Indice de repartitie 1p/45 mp si
consumuri specifice
considerand indicele de repartitie 1pers/45mp
700
600
Debite medii zilnice
500
[l/apartament,zi]
400
300
200
100
0
0 50 100 150 200 250 300
Suprafata

Norme europene 75 l/om,zi Norme europene q = f(S)
Concluzii
• NP048 – indici de repartitie cu valori ridicate
•STAS 1478-90 – valori ale debitelor de apa mult
ridicate
•Normele europene – valori recomandate pentru
utilizare
•SR 1343-1/2006 – standard cu valori actualizate,
dar cu consumuri doar pt apa rece
ETAPA I .2
Evaluarea pierderilor de căldură aferente
furnizării la consumator a apei calde de consum,
Qac,c
 Qac,c reprezintă pierderea de căldură datorată furnizării /
utilizării la consumator a apei calde la temperatură diferită de
temperatura nominală de calcul şi se determină cu relaţia
n
Qac,c = i 1
ρ * c * Vac,c * ( θac,c - θar )
în care:
ρ densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );
c căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);
Vac,c volumul corespunzător pierderilor şi risipei de apă caldă de consum pe perioada
considerată [m3];
θac,c temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[oC];
θar temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum [oC];
i =1, n reprezintă indicele de calcul pentru categoriile de consumatori.
ETAPA I .2
Evaluarea pierderilor de căldură aferente
furnizării la consumator a apei calde de consum
 Vac,c = Volumul de apă caldă de consum corespunzător pierderilor

şi risipei de apă
 Pentru evaluarea termenului Vac,c se tine seama de urmatoarele

aspecte:
 starea tehnică a echipamentelor de consum
 prezenţa reţelei de recirculare a apei calde de consum
 METODE DE CALCUL Vac,c

 Volumul de apă caldă de consum corespunzător pierderilor şi
risipei de apă, calculat cu pierderi specifice de apă caldă de
consum
 Volumul de apă caldă de consum corespunzător pierderilor şi
risipei de apă, calculat cu coeficienţi adimensionali
 Volumul de apă caldă de consum corespunzător pierderilor şi risipei
de apă, cu valori tabelare
ETAPA I .2
Volumul de apă caldă de consum corespunzător
pierderilor şi risipei de apă, calculat cu pierderi
specifice de apă caldă de consum
 Pierderile de apă se estimează după starea tehnică a armăturilor

din imobilul vizat, după cum urmează:
 în cazul armăturilor într-o stare tehnică bună în proporţie de 30%,
atunci se estimează pierderi de 5 l/om,zi x (nac/24), unde nac
reprezintă numărul zilnic de ore de livrare a apei calde menajere
(valoare medie anuală);
 în cazul armăturilor într-o stare tehnică precară (armături defecte)
şi în cazul în care se constată că subsolul blocului/scării
expertizate este umed, atunci se consideră pierderi de 30 l/om,zi
x (nac/24), unde nac reprezintă numărul zilnic de ore de livrare a
apei calde menajere (valoare medie anuală).
 Aceste valori corespund unor coeficienţi de pierderi şi risipă de
apă de 10-25% din volumul de apă normat.
ETAPA I .2
Volumul de apă caldă de consum
corespunzător pierderilor şi risipei de apă,
calculat cu coeficienţi adimensionali
 Pierderile de apă caldă de consum se pot estima şi cu ajutorul unor coeficienţi de
calcul, astfel încât volumul real de apă caldă necesară consumului este
determinat de valoarea teoretică a volumului de apă caldă amendată de
coeficienţi supraunitari, care majorează valoarea teoretică, în funcţie de timpul de
aşteptare pentru furnizarea, la punctele de consum (datorită lipsei sistemelor de
recirculare a apei calde şi datorită stării tehnice a armăturilor)
 [m3];
Vac  Vac,c  Vac  f 1  f 2
 (3.7)
 Se pot adopta următoarelor valori pentru coeficienţii f:
 f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate în sistem centralizat , fără recirculare
 f1 = 1, 20 pentru obiective alimentate în sistem local centralizat
 f1 = 1, 10 pentru obiective alimentate în sistem local
 f2 = 1, 10 pentru instalaţii echipate cu baterii clasice
 f2 = 1, 05 pentru instalaţii echipate cu baterii monocomandă
 în care:
 f1 depinde de tipul instalaţiei la care este racordat punctul de consum
 f2 depinde de starea tehnică a armăturilor la care are loc consumul de apă caldă
ETAPA I .2
Volumul de apă caldă de consum corespunzător
pierderilor şi risipei de apă, cu valori tabelare
Receptor Consum Tempera Numar de utilizari / zi Consum total acc Pierderea de energie la utilizare
[l/utilizare] - tura de [l/zi]
utilizare
[Kcal/zi] [KW/zi]
[ C]
3– 3– 3–
1-2 5-6 1-2 5-6 1-2 3–4 5-6 1-2 5-6
4 4 4
0,
Lavoar 6-10 40 4 6 10 24 36 60 480 720 1200 0, 55 1, 4
84
Bideu 6 40 - 2 3 - 12 18 - 240 360 - 0.27 0, 42
1,
Dus 30-40 35 1 1,5 3 30 45 90 -120 750 1125 2250-3000 0, 87 2, 6- 3, 5
31
Cada 1,
120-150 40 0,3 0,6 0,8 36 72 96 -120 720 1440 1920-2400 0, 84 2, 24- 2, 79
baie 68
Spalator 20-30 60 2 2 4 40 40 80 - - - - - -
Masina
de 100 70 0,15 0,15 0,3 15 15 30 - - - - - -
spalat
CONSUM 195
TOTAL Litri / zi 145 220 374-428 3525 5730-6960 2, 26 4, 1 6,66-8,1
0
CONSUM 72, 73, 74,8-
MEDIU Litri / om · zi 975 1175 1146-1390 1,13 1,36 1, 33-1,61
5 5 71,5
ETAPA II - Energia utilă
corespunzătoare sistemului de
distributie a apei calde de consum
Metoda de calcul a necesarului de
energie termică aferent sistemelor de
distribuţie a apei calde de consum
 Conductele de distribuţie a apei calde de consum sunt reprezentate de conductele de
transport a apei calde de consum, pornind de la echipamentele de preparare a apei calde
(de tip instantaneu sau cu acumulare) şi continuând cu traseele până la punctele de
consum; conductele de distribuţie a apei calde de consum sunt însoţite, în unele cazuri, de
reţele de recirculare a apei, în vederea menţinerii temperaturii apei calde la valoarea
necesară consumului (furnizării).
 De cele mai multe ori, în primele momente ale furnizării apei calde la consumatori,
temperatura apei calde de consum nu are valorile necesare consumului; in general, acest
volum de apă este evacuat la canalizare. Energia utilizată pentru încălzirea iniţială a
acestui volum de apă este considerată pierdută, şi determină o întârziere în furnizarea apei
calde la punctul de consum, la temperatura dorită de consumator. La aceasta se adaugă
pierderile de căldură pe traseul conductelor de distribuţie şi în elementele de îmbinare a
acestora (fitinguri, armături etc).
 De asemenea, când apa caldă de consum din sistemul de distribuţie a atins temperatura
dorită, apar pierderi de căldură ale sistemului pe toată perioada de livrare a apei
calde. După ce s-a furnizat apa caldă necesară, energia termică rămasă în sistemul de
distribuţie se pierde în mediul înconjurător. Energia termică rămasă în sistemul de
distribuţie este dată de conţinutul de apă din sistemul de distribuţie şi de capacitatea
termică a materialelor din sistemul de distribuţie. Ca ordin de mărime, însă, pierderile de
căldură corespunzătoare sistemului de distribuţie a apei calde de consum sunt mai mici ca
valoare în comparaţie cu cantitatea de căldură conţinută de volumele de apă caldă de
consum rămase în sistem între două utilizări până la obţinerea temperaturii dorite/de
contorizare.
Metoda de calcul a necesarului de
energie termică aferent sistemelor de
 Valorile pierderilor de căldură corespunzătoare conductelor de distribuţie pot fi
reduse în cazul în care reţeaua de distribuţie este astfel concepută încât există
un număr mare de consumatori repartizaţi pe toată lungimea reţelelor, iar
cantităţile de apă caldă de consum sunt extrase din reţea la intervale de timp
relativ scurte, împiedicându-se astfel stagnarea apei în conducte.
 Izolarea conductelor componente ale sistemului de distribuţie poate reduce
semnificativ pierderile de energie termică ale sistemului. Energia termică totală
pierdută în timpul furnizării apei calde pentru consum se va diminua. Izolarea
conductelor de distribuţie nu va anula însă pierderile de căldură (aferente
volumelor) de apă stagnante în conducte (evacuate până la obţinerea
temperaturii normale de utilizare) (în absenţa consumurilor de apă caldă
menajeră).
 În acest capitol sunt descrise metode de calcul al pierderilor de energie termică.
Aceste metode diferă atât prin abordările de calcul, cât şi prin datele necesare
calculului. Pentru calcule practice, se va alege metoda de calcul ce va fi cea mai
potrivită în funcţie de datele disponibile şi de tipul consumatorului.
ETAPA II - Metode de calcul a pierderilor
de energie termică aferent sistemelor de
1. Pierderile de căldură a conductelor de distribuţie
calculate în funcţie de mărimea suprafeţei
locuibile
2. Pierderile de căldură aferente conductelor
determinate pe baza lungimii conductelor de
alimentare cu apă caldă
1. Metoda de calcul simplificată
2. Metoda cu date intabulate
3. Pierderile de căldură pe traseul conductelor de
distribuţie în funcţie de mărimea consumului
anual de energie pentru producerea apei calde
de consum
4. Pierderile de căldură pe traseul conductelor de

distribuţie calculate utilizând o metodă detaliată
de calcul
ETAPA II .1 Calculul pierderilor de căldură aferente
conductelor de distribuţie, calculate în funcţie de suprafaţa
locuibilă, pentru clădiri unifamiliale, în lipsa sistemului de
recirculare a apei calde
 Metoda se aplică pentru locuinţe unifamiliale, considerând cantităţile de apă

eliminate până la obţinerea temperaturii de confort.
Su
Q ac,d p  Q ac [J / an]
i Loc
unde:
p = ponderea pierderilor
SLoc = aria utilă [m2]
i Loc = indicele de ocupare [persoane/m2], conform II.3.6.4.1
Qac = consumul anual de energie pentru prepararea apei calde de consum [J / pers · an]
p Su
[%] [m2]
10 ≤ 50
8 50 – 100
5 >100
ETAPA II .2 Calculul pierderilor de căldură aferente
conductelor de distribuţie a apei calde de consum, în funcţie
de lungimea conductelor
 Metoda simplificată
 Acest tip de calcul ia în considerare energia pierdută pe traseele de
distribuţie a apei calde de consum cât şi de la volumul de apă caldă
transportat de aceste conducte
Qac,d ,i   ac  c ac  Va ,i  c M  M M ,i   ac,nom,i   amb,i  ni  365

ac – masa specifică (densitatea) a apei [kg/m3]
cac – caldura specifică a apei [J/kg K]
V a ,i – volumul de apă conţinut de tronsonul i de conducta de distribuţie a apei calde [m3]
cM – căldura specifică a materialului din care este realizată conducta de distribuţie i [J/kg K]
MM ,i – masa efectivă a tronsonului de conducta i al reţelei de distribuţie [kg]
 ac ,nom ,i – temperatura nominală a apei calde de consum, în tronsonul de distribuţie i [°C]
 amb ,i – temperatura ambiantă în care este amplasată conducta i de distribuţie [°C]
ni - numărul de intervale de răcire sub temperatura de utilizare a apei calde de consum (40°C)
ETAPA II .2 Calculul pierderilor de căldură
aferente conductelor de distribuţie a apei calde de
consum, în funcţie de lungimea conductelor
 Metoda tabelara
 Aceasta metodă este destinată doar clădirilor de locuit. Metoda se bazează
pe estimări ale proporţiei energiei termice distribuite între diferitele armături
montate într-o locuinţă, în funcţie de lungimea ţevilor.
 Se va face o diferenţiere între conductele de alimentare cu apă a
armăturilor montate în băi (grupuri sanitare) şi în bucătării.
1  distributie 
Qac ,d  Qac 
 distributie
1
 distributie 
fbucatarie fbaie

 distrib,bucatarie  distrib,baie
 Metoda tabelara
fbucatarie – fracţiunea, din necesarul de apă caldă, aferentă bucătăriei
fbaie – fracţiunea, din necesarul de apă caldă, aferentă băii
distrib,bucatarie , distrib,baie - reprezintă randamentul de transport al conductelor de distribuţie, estimat
distinct pe tronsoane funcţie de diametre, lungimi şi destinaţie (bucătărie, baie) conform tabelului
G.1.
Valorile recomandate pentru fbucatarie şi fbaie sunt:

fbucatarie  0,20
fbaie  0,80
Aceste valori ale ponderilor sunt determinate considerând o medie de 2 utilizări ale bateriei din
bucătărie, fiecare cu un consum de 1 litru şi o utilizare de 8 litri la armăturile din baie, estimare
pentru fiecare 10 litri de apă caldă menajeră consumată.
In vederea utilizării acestei metode, este necesară estimarea lungimilor conductelor de legătură de la
sistemele de distribuţie/circulaţie a apei calde de consum până la armătura de consum, şi se vor
utiliza notaţiile Lbucătărie respectiv Lbaie.
 Metoda tabelara
Tabel G.1 – Valori pentru distrib,bucatarie , distrib,baie , respectiv pentru randamentul de transport al
conductelor de distribuţie, estimat distinct pe tronsoane funcţie de dia m e t r e , l u n g i m i ş i d e s t i n a ţ i e
( b u c ă t ă r i e , b a i e ) ; v a l o r i l e s u n t e x p r i m a t e c a p o n d e r i ( v a l o r i s u b u n i t a r e )
L u n g i m e a <2 2…4 4…6 6…8 8…10 10…12 12…14 >14

conductelor
Lbucătărie (m)
Bucatarie distrib,bucatarie
Dint ≤ 8 mm 1 0,86 0,75 0,67 0,6 0,55 0,5 0,46
(pentru 2/3 din
lungimea
conductelor)
Dint ≤ 10 mm 1 0,79 0,65 0,55 0,48 0,43 0,38 0,35
(pentru 2/3 din
lungimea
conductelor)
Alte diametre 1 0,69 0,53 0,43 0,36 0,31 0,27 0,21
Lungimea <2 2…4 4…6 6…8 8…10 10…12 12…14 >14

conductelor
Lbaie (m)
Baie  distrib,baie
Toate diametrele 1 0,95 0,9 0,86 0,82 0,78 0,75 0,72
ETAPA II .3 Calculul pierderilor de căldură din
sistemul de distribuţie, în funcţie de mărimea consumului
anual de energie pentru producerea apei calde de consum
 Pierderile de căldură aferentă sistemului de distribuţie a apei calde de consum pot fi exprimate în funcţie de cantitatea
de energie termică înglobată în volumul de apă caldă consumată la punctele de furnizare a acesteia. Cunoaşterea
detaliată a sistemului de distribuţie nu este necesară, atâta vreme cât se cunosc următoarele:
 date necesare estimarii lungimii medii a traseelor conductelor.
 date privind poziţionarea reţelelor de distribuţie, respectiv care lungimea traseelor de distribuţie amplasate în spaţii
încălzite şi lungimea traseelor de distribuţie amplasate în spaţii neîncălzite;
 date privind cantitatea de de energie termică corespunzătoare consumurilor de apă caldă de consum la armături,
Qac.
Pierderile de căldură aferente reţelelor de distribuţie se estimează cu expresia:

Qac ,d   ac ,d  Qac
î n c a r e :
 ac ,d
– f a c t o r d e p i e r d e r e d e c ă l d u r ă e x p r i m a t c a o f r a c ţ i u n e d i n e n e r g i a t e r m i c ă n e c e s a r ă
c o n s u m u l u i d e a p ă c a l d ă l a p u n c t e l e d e c o n s u m
E x i s t ă t r e i v a l o r i r e p r e z e n t a t i v e p e n t r u  ac ,d , r e s p e c t i v :
 ac ,d 1 - f a c t o r u l c a r e e x p r i m ă p i e r d e r e a d e c ă l d u r ă p e n t r u c i c l u l d e u t i l i z a r e a a r m ă t u r i l o r d e t i p u l 1 ,
c ă r u i a î i c o r e s p u n d e u n c o n s u m d e 2 1 0 0 W h / z i ; î n c o n s e c i n ţ ă , Qac ,d 1 ~ 7 0 0 k W h / a n .
c ă r u i a î i c o r e s p u n d e u n c o n s u m d e 5 8 4 5 W h / z i ; î n c o n s e c i n ţ ă , Qac ,d 2 ~ 1 9 3 0 k W h / a n .
c ă r u i a î i c o r e s p u n d e u n c o n s u m d e 1 1 6 5 5 W h / z i ; î n c o n s e c i n ţ ă , Qac ,d 3 ~ 3 8 5 0 k W h / a n .
Qac ,d 1   ac ,d 1  Qac1
Qac ,d 2   ac ,d 2  Qac 2
Qac ,d 3   ac ,d 3  Qac 3
în care se apreciază pentru coeficienţii de pondere următoarele relaţii:

 ac ,d1  0,09  0,005  Lmed  6  0,008  Lsni
 ac ,d 2  0,10  0,005  Lmed  6  0,008  Lsni
Calculul
 ac ,d 3  0,05  0,005  Lmed  6  0,008  Lsni
pierderilor de
î n c a r e :
Lmed – lungimea medie a traseului de distribuţie plasat în interiorul unui spaţiu încălzit ;
căldură din
Lsni – lungimea medie a traseului de distribuţie plasat într - u n s p a ţ i u n e î n c ă l z i t ( d a c ă e s t e c a z u l ) .
sistemul de
distribuţie, în
R e l a ţ i i l e d e m a i s u s s e p o t e x p r i m a c u a j u t o r u l u n e i s i n g u r e r e l a ţ i i , e x p r i m a t e s u b f o r m a :
 ac ,d    0,005  Lmed  6  0,008  Lsni

î n c a r e :
coeficient variabil funcţie de necesarul anual având valori diferite, ilustrate în tabelul
funcţie de
mărimea
H . 1
Tabel H.1 – Valori pentru  în funcţie de necesarul anual de căldură Qac

consumului
Qac
 anual de
[J / an] [KWh / an]
energie
≤ 2500 ·106 700 0, 09
7000 ·106 1950 0, 10
pentru
≥ 13500 ·106 3850 0, 05
producerea
apei calde de
Pentru valori intermediare, se face un calcul de interpolare liniară; după cum urmează: consum
d Qac  Qac 2
a c  ac ,d   ac ,d 2  0,01  [Qac 2  Qac  / Qac 2  Qac1 ]
ă , a t u n c i
d a c ă Qac  Qac 2 , a t u n c i  ac ,d   ac ,d 2  0,05  [Qac  Qac 2  / Qac 3  Qac 2 ]

ETAPA II .4 Calculul pierderilor de caldură
consum, utilizând o metodă detaliată de calcul
 Calculul pierderilor de căldură
 Pierderea de căldură aferentă unei conducte i de apă caldă de consum
Qac,c,i [kWh/lună] se calculează cu relaţia:
Qac,d ,i  1 / 1000  U i  Li   m,ac,d ,i   amb  t ac  z
în care:
Ui coeficientul specific de pierderi de căldură pe unitatea de lungime de conductă [W/m K];
Li lungimea conductei i [m];
θm,ac,d,i temperatura medie a apei în conducta respectivă [oC];
θamb temperatura mediului ambient din zona de amplasare a conductei [oC];
tac durata de alimentare cu apă caldă de consum, respectiv durata de funcţionare a instalaţiei
într-o lună [zi/luna];
z numărul orelor de furnizare a apei calde [ore/zi].
Determinarea lungimii
conductelor de distribuţie
In vederea efectuării calculelor, reţeaua de distribuţie se împarte în trei zone de calcul, respectiv:
z o n a c o n d u c t e l o r d e d i s t r i b u ţ i e o r i z o n t a l e , p o r n i n d d e l a g e n e r a t o r u l u l d e c ă l d u r ă c ă t r e c o l o a n e l e d e
distribuţie a apei calde de consum (LV); coloanele de distribuţie a apei calde, respectiv (LS) şi zona
distribuţiei apei calde de la coloană către consumator, respectiv zona LSL.

- Valori caracteristice pentru determinarea lungimii de calcul a conductelor de distribuţie şi
r e c i r c u l a r e
V a l o r i c a r a c t e r i s t i c e S i m b o l U n i t a t e Z o n a V Z o n a S Z o n a S L
d e
m a s u r a
T e m p e r a t u r a m e d i e Өamb °C 13 sau 20 20 20
a m b i e n t a l ă
Lungime pentru trasee cu L m 26+0,02xAN 0,075xAN ---

recirculare
Lungime pentru trasee fără L m 13+0,01xAN 0,038xAN ---
r e c i r c u l a r e
Lungime legături în cazul L m - - - - - - 4x(A’N/80)

d e s e r v i r i i a d o u ă î n c ă p e r i
a d i a c e n t e
Lungime legături individuale L m - - - - - - 6x(A’N/80)
In tabel se folosesc următoarele mărimi :
AN = suprafaţa medie a pardoselii spaţ i u l u i d e s e r v i t
A´N = suprafaţa peretelui

Tabelul I.2 - Valori caracteristice pentru determinarea lungimii de calcul a conductelor de distribuţie în apartamente.
Parametru Simbol Unitate de Zona SL

masura
Temperatura medie ambiantă Өamb °C 20
Lungimea conductelor in cazul in care L m 1 x (AN /80)
există în încăpere un singur punct de
consum (de exemplu de la încălzitorul
instantaneu de apă caldă de consum
montat sub spălător către bateria
spălătorului)
Lungimea conductelor pentru o L m 3 x (AN /80)
încăpere în care există mai multe
puncte de consum (ex. baie)
Lungimea conductelor pentru L m 4 x (AN /80)
deservirea în comun a mai multor
puncte de consum în camere adiacente
Lungimea pentru conducte de L m 6 x (AN /80)
distribuţie comune, în afara unităţii
funcţionale
în care AN = suprafaţa medie a pardoselii spaţiului deservit
Tabelul I.1 - Valori caracteristice pentru determinarea lungimii de calcul a conductelor de
distribuţie şi recirculare
Valori caracteristice Simbol Unitate Zona V Zona S Zona SL
de
masura
Temperatura medie Өamb °C 13 sau 20 20 20
ambientală
Lungime pentru trasee cu L m 26+0,02xAN 0,075xAN ---
recirculare
Lungime pentru trasee fără L m 13+0,01xAN 0,038xAN ---
recirculare
Lungime legături în cazul L m --- --- 4x(A’N/80)
deservirii a două încăperi
adiacente
Lungime legături individuale L m --- --- 6x(A’N/80)
In tabel se folosesc următoarele mărimi:

AN = suprafaţa medie a pardoselii spaţiului deservit
A´N = suprafaţa peretelui
Determinarea lui U, coeficientul
specific de pierderi de caldura
Calcul detaliat
I.3.2 Tevi izolate
- Coeficientul specific de pierderi de căldură poate f i c a l c u l a t c u r e l a ţ i a :

UR  [ W / m K ] ( I . 3 )
1 dA 1
ln 
2 d R  A  d A
î n c a r e :
λ conductivitatea termică a izolaţiei

–
dA – diametrul exterior al conductei, inclusiv izolaţia (m)

dR – diametrul ţevii (m)
αA – coeficientul de transfer de căldură (W/m2K)
Se poate considera αA = 8 W/m2K

Tabelul I.3 - Coeficienţi specifici de pierdere de căldură pentru sisteme de distribuţie a apei calde
de consum.
Coeficient specific
Diametrul exterior
Amplasare de pierdere de
Descriere al conductei
conducte că
neizolate [mm]
l d u r ă U
[ W / m · ˚ C ]
D < 18 0, 6
Conducte din oţel sau 18 < D < 35 1, 0
Aparente neizolate
c u p r u
35 < D < 64 2, 0
6 4 < D 3 , 0
Sisteme realizate in perioada 1950 - 1979

Î n g r o p a t e i n C o n d u c t e d i n o ţ e l ,
Determinarea
p e r e t e e x t e r i o r c u p r u s a u m a t e r i a l 1 , 4
n e i z o l a t p l a s t i c
lui U, p
Î
e
n
r e
g
t
r
e
o p
e
a
x
t
t
e
e r
î
i
n
o r
C
c u
o
p
n
r
d
u
u
s
c
a
t e
u
d
m
i n
a t
o
e r
ţ e
i a
l ,
l 1 , 0
coeficientul i z o l a t p l a s t i c
specific de Aparente izolate

Conducte izolate cu
vată minerală şi manta
m e t a l i c ă .
0 , 4
pierderi de p
Î
e
n
r e
g
t
r
e
o p
e
a
x
t
t
e
e r
i
i
n
o r
C
c u
o
p
n
r
d
u
u
s
c
a
t e
u
d
m
i n
a t
o
e r
ţ e
i a
l ,
l 0 , 8
caldura –
n e i z o l a t p l a s t i c
Sisteme realizate in perioada 1980 – prezent
valori tabelare
Î n g r o p a t e î n C o n d u c t e d i n o ţ e l ,
p e r e t e e x t e r i o r c u p r u s a u m a t e r i a l 1 , 0
i z o l a t p l a s t i c
Conducte amplasate pe
C o n d u c t e i z o l a t e
Grosime izolaţie
pereţi
0 , 3
ş i t a v a n
e = 1 / 2 estandard
Conducte amplasate în
C o n d u c t e i z o l a t e
Grosime izolaţie
zone neîncălzite
0 , 2
e = estandard
Conducte izolate
Îmbunătăţirea eficienţei
Grosime izolaţie 0 , 1 5
e = 2 estandard
e n e r g e t i c e
Determinarea lui U, coeficientul specific
de pierderi de caldura, utilizând o
metodă simplificata de calcul
I.3.3 Metoda simplificată pentru determinarea coeficientului specific de pierderi de căldură,
c u v a l o r i t a b e l a r e
Coeficientul specific de pierderi de căldură se poate determina cu ajutorul unei formule simplificate
d e c a l c u l , c a r e a r e u r m ă t o a r e a s t r u c t u r ă :
U ac,w  Aac,dU  d R  BW ,dU [ W / m K ] ( I . 4 )
î n c a r e :
coeficienţii Aac,dU s i BW ,dU s u n t s p e c i f i c a ţ i î n t a b e l u l I . 4 .
Tabelul I.4
Valorile coeficienţilor Aac,dU s i BW ,dU n e c e s a r i m e t o d e i s i m p l i f i c a t e d e c a l c u l p e n t r u c o e f i c i e n t u l
s p e c i f i c d e p i e r d e r i d e c ă l d u r ă U ( W / m K )
Tipul izolaţiei dR min. dR max. Aac,dU BW ,dU

Clasa 2 10 300 2,60 x 10–3 0,2
Clasa 3 10 300 2,00 x 10–3 0,18
Clasa 4 10 300 1,50 x 10–3 0,16
Clasa 5 10 300 1,10 x 10–3 0,14
Clasa 6 10 300 8,00 x 10–4 0,12
Determinarea temperaturii medii ambiante
– calcul simplificat
I.4 Determinarea temperaturii medii ambientale
Temperatura medie ambiantă se calculează în exclusivitate în funcţie d e p o z i ţ i a c o n d u c t e i .
 amb   int  bac,d  ( int   ext ) [0C] (I.4)

 int -temperatura interioară [
0
C]
 ext - temperatura exterioară C] [
0
bac,d - factor în funcţie de locul de amplasare al conductelor, dat în t a b e l u l I . 5 .
Tabel I.5 - Factor în funcţie de locul de amplasare al conductelor
Poziţia conductelor de distribuţie bac,d

In exteriorul clădirii 1
I n a f a r a s p a ţ i u l u i î n c ă l z i t , p e n t r u c o n d u c t e 0 . 8
o r i z o n t a l e
I n i n t e r i o r u l s p a ţ i u l u i î n c ă l z i t 0
A l t ă p o z i ţ i e ( d e e x e m p l u , î n t u b d e p r o t e c ţ i e ) s e c a l c u l e a z ă s a u s e a p r e c i a z ă

GRAFICE SI TABELE DE CALCUL
Performanţa energetică a instalaţiilor de
apă caldă de consum. Evaluarea
pierderilor din sistemul de distribuţie
 1. Cantitatea de căldură acumulată în conducte.
 2. Evoluţia temperaturii apei calde în conducte în regim staţionar.
 3. Cantitatea de căldură cedată mediului ambiant de apa caldă în
regim staţionar.
 4. Pierderi specifice de căldură pentru conducte de apă caldă în
regim dinamic.
 5. Grosimea minimă necesară, a izolaţiei termice în funcţie de
clasa de izolare şi conductivitatea materialului termoizolant.
(Conform Normei europene EN 12828 „Sisteme de încălzire în
clădiri. ”)
 Datele au fost elaborate de colectivul
Cantitatea de căldură acumulată în conducte
Densitatea Căldura specifică

M a t e r i a l
[J / Kg·  C]
3
[Kg / m ]
OTEL ZINCAT 7850 465
CUPRU 8950 385
PE – 100 958 2300
PP – H 915 1920
PVC - C 1510 1100
MULTISTRAT 950 2300
CONDUCTE TIP MULTISTRAT
G r o s i m e Volum / metru liniar Căldura acumulată / metru liniar

D i a m e t r u
p e r e t e A p ă M a t e r i a l A p ă M a t e r i a l T O T A L
[mm] [m3] [m3] [J] [J] [J]

14 2 0,00008 0,00008 16147 6586 22733
16 2 0,00011 0,00009 23251 7684 30935
18 2 0,00015 0,00010 31647 8782 40429
20 2 0,00020 0,00011 41335 9880 51215
26 3 0,00031 0,00022 64586 18936 83522
32 3 0,00053 0,00027 109151 23876 133027
40 3,5 0,00085 0,00040 175836 35059 210895
50 4 0,00138 0,00058 284826 50496 335322
63 4,5 0,00229 0,00083 470834 72245 543079
Evoluţia temperaturii apei calde în
conducte în regim staţionar
Calculul s-a efectuat pentru cedare în regim staţion
ac = 60  C
a r d e l a t e m p e r a t u r a n o m i n a l ă
Conducte neizolate tip MULTISTRAT.
TEMPERATURA APEI CALDE [ C]

Dn Durata întreruperii [ore]
[mm]
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5
14 60 56,8 53,9 51,2 48,7 46,4 44,3 42,4 40,6 39,0 37,5 36,1 34,8 33,6 32,5 31,5 30,6 29,8
16 60 57,0 54,2 51,6 49,2 46,9 44,9 43,0 41,3 39,6 38,1 36,8 35,5 34,3 33,2 32,2 31,3 30,4
18 60 57,1 54,3 51,8 49,5 47,3 45,3 43,5 41,7 40,1 38,7 37,3 36,0 34,8 33,7 32,7 31,8 30,9
20 60 57,1 54,5 52,0 49,7 47,6 45,6 43,8 42,1 40,5 39,0 37,7 36,4 35,2 34,2 33,1 32,2 31,3
26 60 57,1 54,4 52,0 49,6 47,5 45,5 43,7 42,0 40,4 38,9 37,6 36,3 35,1 34,0 33,0 32,1 31,2
32 60 57,3 54,7 52,3 50,1 48,0 46,1 44,3 42,7 41,1 39,7 38,3 37,1 35,9 34,8 33,8 32,8 32,0
40 60 57,3 54,8 52,5 50,3 48,3 46,4 44,7 43,0 41,5 40,1 38,7 37,5 36,3 35,2 34,2 33,3 32,4
50 60 57,4 55,0 52,7 50,6 48,6 46,8 45,0 43,4 41,9 40,5 39,2 37,9 36,8 35,7 34,7 33,7 32,8
63 60 57,5 55,1 52,9 50,9 48,9 47,1 45,4 43,8 42,3 40,9 39,6 38,4 37,2 36,1 35,1 34,2 33,3
Evoluţia temperaturii apei calde în conducte în regim
staţionar, conducte neizolate
EVOLUTIA TEMPERATURII ACC IN CONDUCTE MULTISTRAT EVOLUTIA TEMPERATURII ACC IN CONDUCTE
NEIZOLATE MULTISTRAT NEIZOLATE REGIM STATIONAR
REGIM STATIONAR detaliu pentru durata intreruperii = 0-2 ore, t = 50-60 grade C
65 60
59
60
58
55
57
TEMPERATURA [grade Celsius]

50
56
45
55
40 54
53
35
52
30
51
25
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 50
Dn= 14 mm DURATA
Dn= 16 mm INTRERUPERII[ore]
Dn= 18 mm Dn= 20 mm Dn= 25 mm 0 0,5 1 1,5 2
Dn= 32 mm Dn= 40 mm Dn= 50 mm Dn= 63 mm DURATA INTRERUPERII[ore]
Conducte tip multistrat e = 6 mm

[mm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
Evoluţia 14
16
60
60
52,5
53,0
46,3
47,2
41,4
42,4
37,3
38,4
34,1
35,2
31,4
32,5
29,3
30,3
27,5
28,5
26,1
27,0
24,9
25,8
24,0
24,8
23,3
23,9
22,6
23,2
22,1
22,7
21,7
22,2
21,4
21,8
21,1
21,5
18 60 53,3 47,8 43,1 39,3 36,0 33,4 31,1 29,3 27,7 26,4 25,4 24,5 23,7 23,1 22,6 22,2 21,8
temperaturii apei 20
26
60
60
53,6
53,7
48,2
48,4
43,7
43,9
39,9
40,2
36,7
37,0
34,0
34,3
31,8
32,1
29,9
30,2
28,3
28,6
27,0
27,2
25,9
26,1
24,9
25,1
24,1
24,3
23,5
23,6
22,9
23,1
22,5
22,6
22,1
22,2
calde în conducte 32
40
60
60
54,2
54,4
49,2
49,6
44,9
45,4
41,3
41,9
38,1
38,8
35,5
36,2
33,2
33,9
31,3
32,0
29,6
30,3
28,2
28,8
27,0
27,6
26,0
26,5
25,1
25,6
24,4
24,8
23,7
24,2
23,2
23,6
22,7
23,1
în regim staţionar,
50 60 54,6 50,0 45,9 42,4 39,4 36,8 34,5 32,6 30,9 29,4 28,2 27,1 26,1 25,3 24,6 24,0 23,4
63 60 54,8 50,3 46,4 43,0 40,0 37,4 35,2 33,2 31,5 30,0 28,7 27,6 26,6 25,8 25,0 24,4 23,8
conducte izolate Conducte tip multistrat e = 9 mm

[mm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
14 60 53,2 47,6 42,9 39,1 35,8 33,2 30,9 29,1 27,6 26,3 25,2 24,3 23,6 23,0 22,5 22,1 21,7
16 60 53,7 48,4 44,0 40,2 37,1 34,4 32,1 30,2 28,6 27,3 26,1 25,2 24,4 23,7 23,1 22,6 22,2
18 60 54,1 49,0 44,8 41,1 38,0 35,3 33,1 31,1 29,5 28,1 26,9 25,9 25,0 24,3 23,6 23,1 22,6
20 60 54,4 49,5 45,4 41,8 38,7 36,1 33,8 31,9 30,2 28,8 27,5 26,5 25,5 24,8 24,1 23,5 23,0
1. Evoluţia temperaturii apei calde în c o n d u c t e i z o l a t e .

26 60 54,5 49,8 45,7 42,1 39,1 36,5 34,2 32,3 30,6 29,1 27,9 26,8 25,9 25,0 24,4 23,8 23,2
32 60 54,9 50,5 46,6 43,3 40,3 37,7 35,5 33,5 31,8 30,3 29,0 27,9 26,9 26,0 25,2 24,6 24,0
40 60 55,2 50,9 47,2 43,9 41,0 38,5 36,3 34,3 32,6 31,1 29,7 28,6 27,5 26,6 25,8 25,1 24,5
50 60 55,4 51,3 47,7 44,5 41,7 39,2 37,0 35,0 33,3 31,8 30,4 29,2 28,2 27,2 26,4 25,6 25,0
Calculul a fost efectuat pentru conducte din oţel zincat,
63
c u p r u ş i m u l t i s t r a t ,
60 55,6 51,7 48,2 45,1 42,3 39,9 37,7 35,7 34,0 32,5 31,1 29,9 28,8 27,8 27,0 26,2 25,5
corespunzător izolării cu manşoane din elastomer,
cu 0, 035 W / m2 ·C şi grosimi ale izolaţiei e de : 6, 9, 13, 19, 32, 40 mm.

[mm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
14 60 54,0 48,9 44,6 40,9 37,7 35,1 32,8 30,9 29,3 27,9 26,7 25,7 24,8 24,1 23,5 23,0 22,5
16 60 54,5 49,7 45,6 42,1 39,0 36,4 34,1 32,2 30,5 29,0 27,8 26,7 25,8 25,0 24,3 23,7 23,2
18 60 54,8 50,3 46,4 43,0 40,0 37,4 35,1 33,2 31,5 30,0 28,7 27,6 26,6 25,7 25,0 24,3 23,8
20 60 55,1 50,8 47,0 43,7 40,8 38,2 36,0 34,0 32,3 30,8 29,4 28,3 27,3 26,4 25,6 24,9 24,3
26 60 55,2 51,1 47,4 44,1 41,3 38,7 36,5 34,5 32,8 31,3 29,9 28,8 27,7 26,8 26,0 25,3 24,7
32 60 55,7 51,8 48,3 45,3 42,5 40,1 37,9 35,9 34,2 32,7 31,3 30,1 29,0 28,0 27,1 26,4 25,7
40 60 55,9 52,2 48,9 45,9 43,3 40,9 38,7 36,8 35,1 33,5 32,2 30,9 29,8 28,8 27,9 27,1 26,3
50 60 56,1 52,6 49,4 46,6 44,0 41,6 39,5 37,6 35,9 34,4 33,0 31,7 30,6 29,5 28,6 27,8 27,0
63 60 56,3 52,9 49,9 47,1 44,6 42,3 40,3 38,4 36,7 35,1 33,7 32,5 31,3 30,3 29,3 28,5 27,7
Evoluţia temperaturii Dn
[mm] 0 2 4 6 8
10 12
Durata întreruperii [ore]
14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
apei calde în conducte 14

16
18
60
60
60
54,8
55,2
55,6
50,2
51,0
51,6
46,3
47,3
48,1
42,9
44,1
45,0
39,9
41,2
42,2
37,3
38,7
39,7
35,0
36,4
37,5
33,1
34,5
35,6
31,4
32,7
33,8
29,9
31,2
32,3
28,6
29,9
30,9
27,5
28,7
29,7
26,5
27,7
28,6
25,6
26,7
27,7
24,9
25,9
26,8
24,3
25,2
26,1
23,7
24,6
25,4
în regim staţionar,
20 60 55,8 52,0 48,7 45,7 43,0 40,6 38,4 36,5 34,7 33,2 31,8 30,6 29,5 28,5 27,6 26,8 26,1
26 60 56,0 52,4 49,1 46,2 43,6 41,2 39,1 37,2 35,4 33,9 32,5 31,2 30,1 29,1 28,2 27,4 26,6
32 60 56,4 53,1 50,1 47,3 44,9 42,6 40,5 38,7 37,0 35,4 34,0 32,8 31,6 30,6 29,6 28,7 27,9
40 60 56,6 53,5 50,6 48,0 45,6 43,5 41,5 39,6 38,0 36,4 35,0 33,8 32,6 31,5 30,5 29,6 28,8
conducte izolate 50
63
60
60
56,8
57,0
53,9
54,2
51,1
51,6
48,6
49,2
46,4
47,0
44,2
45,0
42,3
43,1
40,5
41,3
38,9
39,7
37,4
38,2
36,0
36,9
34,7
35,6
33,5
34,4
32,4
33,3
31,4
32,3
30,5
31,4
29,7
30,5

[mm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
14 60 55,8 52,0 48,6 45,5 42,8 40,4 38,2 36,3 34,6 33,0 31,7 30,4 29,3 28,3 27,4 26,7 25,9
16 60 56,2 52,7 49,6 46,7 44,2 41,8 39,7 37,8 36,1 34,6 33,2 31,9 30,8 29,7 28,8 28,0 27,2
18 60 56,5 53,2 50,3 47,6 45,2 42,9 40,9 39,0 37,4 35,8 34,4 33,1 32,0 30,9 29,9 29,1 28,3
20 60 56,7 53,6 50,8 48,3 45,9 43,8 41,8 40,0 38,3 36,8 35,4 34,2 33,0 31,9 30,9 30,0 29,2
26 60 56,9 54,0 51,3 48,9 46,6 44,6 42,6 40,9 39,2 37,7 36,4 35,1 33,9 32,8 31,8 30,9 30,0
32 60 57,2 54,6 52,2 50,0 47,9 46,0 44,2 42,5 40,9 39,5 38,1 36,8 35,7 34,6 33,6 32,6 31,8
40 60 57,4 55,0 52,8 50,7 48,7 46,9 45,1 43,5 42,0 40,6 39,3 38,0 36,9 35,8 34,8 33,8 32,9
50 60 57,6 55,4 53,3 51,3 49,4 47,7 46,0 44,5 43,0 41,6 40,3 39,1 38,0 36,9 35,9 35,0 34,1
63 60 57,8 55,7 53,7 51,8 50,1 48,4 46,8 45,3 43,9 42,6 41,3 40,1 39,0 38,0 37,0 36,0 35,1

[mm] 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
1. Evoluţia temperaturii apei calde în c o n d u c t e i z o l a t e .
14 60 56,1 52,6 49,5 46,6 44,0 41,7 39,6 37,7 36,0 34,4 33,0 31,8 30,6 29,6 28,7 27,8 27,1
16 60 56,5 53,3 50,4 47,8 45,3 43,1 41,1 39,3 37,6 36,1 34,6 33,4 32,2 31,1 30,2 29,3 28,5
18 60 56,8 53,8 51,1 48,6 46,3 44,2 42,3 40,5 38,8 37,3 35,9 34,7 33,5 32,4 31,4 30,5 29,6
Calculul a fost efectuat pentru conducte din oţel zincat, c u p r u ş i m u l t i s t r a t ,

20 60 57,0 54,2 51,7 49,3 47,1 45,1 43,2 41,5 39,9 38,4 37,0 35,7 34,5 33,5 32,5 31,5 30,7
corespunzător izolării cu manşoane din elastomer, 26 60 57,2 54,6 52,2 49,9 47,8 45,9 44,1 42,4 40,8 39,4 38,0 36,8 35,6 34,5 33,5 32,5 31,7
cu 0, 035 W / m2 ·C şi grosimi ale izolaţiei e de : 6, 9, 13, 19, 32, 40 mm.
32 60 57,5 55,2 53,0 51,0 49,1 47,3 45,6 44,0 42,5 41,1 39,8 38,6 37,4 36,4 35,4 34,4 33,5
40 60 57,7 55,6 53,6 51,7 49,9 48,2 46,6 45,1 43,6 42,3 41,0 39,8 38,7 37,7 36,7 35,7 34,8
50 60 57,9 55,9 54,0 52,3 50,6 49,0 47,5 46,0 44,7 43,4 42,1 41,0 39,9 38,8 37,9 36,9 36,0
63 60 58,1 56,2 54,5 52,8 51,2 49,7 48,2 46,9 45,6 44,3 43,2 42,0 41,0 40,0 39,0 38,1 37,2
Evoluţia temperaturii apei calde în conducte în
regim staţionar, conducte izolate
EVOLUTIA TEMPERATURII ACC IN CONDUCTE MULTISTRAT IZOLATE EVOLUTIA TEMPERATURII ACC IN CONDUCTE MULTISTRAT
regim stationar IZOLATE regim stationar e = 6 mm
e = 6 mm Detaliu pentru durata intreruperii=0 - 6 ore, temperatura = 45-60 grade C
Dn= 14 mm Dn= 16 mm Dn= 18 mm Dn= 20 mm Dn= 25 mm 60
Dn= 32 mm Dn= 40 mm Dn= 50 mm Dn= 63 mm
65 59
58
60
57
56
55

55
50
54
53
45
52
40
51
50
35
49
30
48
47
25
46
20 45
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 0 2 4 6
DURATA INTRERUPERII[ore] DURATA INTRERUPERII[ore]
Evoluţia temperaturii apei calde în conducte în
regim staţionar, conducte izolate
EVOLUTIA TEMPERATURII ACC IN CONDUCTE MULTISTRAT
EVOLUTIA TEMPERATURII ACC IN CONDUCTE MULTISTRAT IZOLATE
IZOLATE regim stationar e = 40 mm
regim stationar
Detaliu pentru durata intreruperii=0 - 6 ore, temperatura = 50-60 grade C
e = 40 mm
60
Dn= 14 mm Dn= 16 mm Dn= 18 mm Dn= 20 mm Dn= 25 mm
65 59
58
60
57
TEMPERATURA [grade C]
55
TEMPERATURA [grade C]
56
50
55
45
54
40
53
35
52
30
51
25
50
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
0 2 4 6
DURATA INTRERUPERII[ore] DURATA INTRERUPERII[ore]
Cantitatea de caldura cedata mediului
ambiant, de apa calda, în regim staţionar,
conducte izolate si neizolate
CANTITATEA DE CĂLDURĂ CEDATĂ MEDIULUI AMBIANT , D E
A P A C A L D Ă , Î N R E G I M S T A Ţ I O N A R , P Â N Ă L A A T I N G E R E A
TEMPERATURII MINIME ADMISIBILE tmin = 40  C.
A. Conducte neizolate.
B. Conducte izolate.
Cantitatea de căldură cedată mediului ambiant de apa caldă s - a d e t e r m i n a t p e
b a z a r e l a ţ i e i :
q  mapa  capa  ac  f 
în care f reprezintă temperatura apei calde după u n i n t e r v a l d e t i m p calculată c o n f o r m
relaţiei prezentate în capitolul 2: 

K S
 
 f   amb   ac   amb   e m c
ambiant, de apa calda, conducte neizolate
ambiant, de apa calda, conducte neizolate
Detaliu :
PIERDEREA DE CALDURA IN CONDUCTE MULTISTRAT NEIZOLATE durata pana la atingerea temperaturii minime admisibile
REGIM STATIONAR pierdere de caldura = 0-25000 J
Dn= 14 mm Dn= 16 mm Dn= 18 mm Dn= 20 mm Dn= 25 mm 25000

275000
250000
20000
225000
PIERDEREA DE CALDURA[J]
200000
15000
175000
150000
125000 10000
100000
75000
5000
50000
25000
0
0 0 1 2 3 4 5
0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 DURATA INTRERUPERII[ore]
DURATA INTRERUPERII[ore]
ambiant, de apa calda, conducte izolate
3.B. Cantitatea de căldură cedată mediului ambiant de apa caldă în c o n d u c t e
izolate.
Calculul a fost efectuat pentru conducte din oţel zincat, cupru şi multistrat,
corespunzător izolării cu manşoane din elastomer,
cu 0, 035 W / m2 ·C şi e de : 6, 9, 13, 19, 32, 40 mm.
g r o s i m i a l e i z o l a ţ i e i
PIERDEREA DE CALDURA IN CONDUCTE MULTISTRAT NEIZOLATE Detaliu :

REGIM STATIONAR e = 6 mm durata pana la atingerea temperaturii minime admisibile
pierdere de caldura = 0-25000 J
375000 25000
350000
325000
300000
20000
275000
250000
225000
15000
200000
175000
150000
10000
125000
100000
75000
5000
50000
25000
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
DURATA INTRERUPERII[ore] 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
ambiant, de apa calda, conducte izolate
PIERDEREA DE CALDURA IN CONDUCTE MULTISTRAT NEIZOLATE Detaliu :
REGIM STATIONAR e = 40 mm durata pana la atingerea temperaturii minime admisibile
pierdere de caldura = 0-25000 J
250000 25000
225000
200000
20000
175000
150000
15000
125000
100000
10000
75000
50000
5000
25000
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34
DURATA INTRERUPERII[ore] 0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26
Pierderi de caldura specifice
unitare Formula de generala de calcul a pierderilor specifice de caldura pe metrul liniar
de conducta.
q = K· [W/m]
in care:
K - coeficient de transmisie termica [W/m·C]
1 1
K  j 
R
 2   λ
1 1 De 1
  ln 
  Di  hi 1 j Di   De  he
 - ecart de temperatură între temperatura apei calde şi tem p e r a t u r a m e d i u l u i a m b i a n t
ac - amb
ac - Temperatura apei calde de consum [ C]
amb - Temperatura mediului ambiant [ C] (20 C)
- coeficient de conductivitate termica, specific fiecărui tip de material [ W / m ·C]
hi , he - coeficienti de transfer superficial de caldura prin convectie. [W/ m2  C]
D = diametrul [m]
unitare
Pierderile specifice de caldura s-au determinat pentru conducte neizolate si conducte
izolate, realizate din urmatoarele tipuri de material:
MATERIAL 
[W/ m·°C]
OTEL ZINCAT 40 – 50
CUPRU 390
PE 100 0,38
PP – H 0,22
MULTISTRAT tip PEX 0,41
PVC – C (Policlorura de vinil superclorata) 0,14
Conducte tip multistrat
Pierderea specifică de căldură

Dn [W/m]
Ecart de temperatură C]
[
40 35 30 25 20
14 18,87 16,51 14,15 11,79 9,44
16 21,60 18,90 16,20 13,50 10,80
18 24,32 21,28 18,24 15,20 12,16
20 27,05 23,67 20,29 16,90 13,52
26 34,10 29,83 25,57 21,31 17,05
32 42,06 36,80 31,54 26,29 21,03
40 51,87 45,39 38,90 32,42 25,94
50 64,01 56,01 48,01 40,00 32,00
63 79,66 69,70 59,74 49,79 39,83
unitare, conducte neizolate
Pierderi specifice de caldura pentru conducte neizolate MULTISTRAT tip PEX
regim dinamic Dn = 26 - 63 mm
90
80
Pierderea specifica de caldura pe metru liniar [W/m]
70
60
50
40
30
20
10
0
26 32 40 50 63
Diametrul nominal [mm]
ecart = 40 ° C ecart = 35 ° C ecart = 30 ° C ecart = 25 ° C ecart = 20 ° C

unitare, conducte izolate
CALCULUL PIERDERILOR SPECIFICE DE CALDURĂ
P E N T R U C O N D U C T E I Z O L A T E .
Di -diametrul interior al conductei

De -diametrul exterior al conductei neizolate
Diz -diametrul exterior al conductei izolate
s - grosimea peretelui conductei
e - grosimea stratului de izolatie
q = K· [W/m]
Pierderile specifice de caldura pe metru liniar de conductă , î n r e g i m d i n a m i c s - a u
determinat pentru paş i s u c c e s i v i a i e c a r t u l u i acc– amb egali cu 5C între limitele

maxime ş i m i n i m e p e n t r u ac: 60C – 40C (amb = 20 C), coeficientul de transmisie
termică f i i n d c a l c u l a t c u r e l a ţ i a :
1 1
K 
R 1 j 1 De 1 D 1
  ln   ln iz 
  Di  hi 1 2    λi Di 2    λiz De   Diz  he
Se adoptă următoarele ipoteze de calcul:

 Coeficientul de transfer de caldură s u p e r f i c i a l l a i n t e r i o r [ W / m
2
 C]
v 0,8
h i  2538 
Di 0.2
v - viteza fluidului in conducta, v = 0,6 m / s, Di - diametrul interior [m]
 Coeficientul de transfer de caldură s u p e r f i c i a l l a e x t e r i o r : he=10 [W/ m2  C],

pentru conducte vehiculând fluide in interiorul cladirilor.
unitare, conducte izolate
Pierderea specifica de caldura pentru conducte tip multistrat izolate
 = 20 °C
25
20
Pierderea specifica pe metru liniar [W/m]
15
10
0
14 16 18 20 26 32 40 50 63
Diametru nominal [mm]
e = 6 mm e =9 mm e = 13 mm e = 19 mm e = 32 mm e = 40 mm
Pierderi de caldura aferente
sistemului de circulatie acc
 Metoda simplificata:
 Se evalueaza in functie de:
 Diferenta de temperatura
 Lungimea conductelor
 Prezenta izolatiei
 Durata de furnizare a acc
Pentru circulatie: 40 W/m (calcule orientative)
 Metoda detaliata (vezi calculele anterioare)
 Se includ si pierderi de caldura aferente
echipamentelor la punctele de consum (sau se
neglijeaza)
 Energia auxiliară este energia necesară echipamentelor electrice
prezente în instalaţia de alimentare cu apă caldă:
 consumurile de energie electrică a sistemelor cu cordoane electrice
încălzitoare a traseelor
 consumurile electrice ale pompelor
 pompele sunt necesare fie pentru acoperirea pierderilor de presiune în
sistemele de recirculare a apei calde
 pompe ridicarea presiunii apei din sistemele de distribuţie a apei calde
de consum (pompele din instalaţiile de ridicare a presiunii cuplate cu
recipiente de hidrofor, în vederea asigurării presiunii necesare apei la
punctele de consum)
 Pompele se pot regăsi fie la intrarea in sistemul de distribuţie a apei,
crescând presiunea apei livrate la consumatori, fie într-un singur punct
(spre exemplu zona aferentă duşului sau băilor matrimoniale cu duze
de masaj). , respectiv pompele de distribuţie, circulaţie, vanele şi
echipamentele de control şi automatizare.
Energia utilă corespunzătoare
sistemului de preparare a apei
calde de consum
Consumurile de energie din
sistemul de preparare a apei calde
de consum
 Metodele de calcul ale consumurilor de
energie din sistemul de preparare a apei
calde de consum se referă la evaluarea
următorilor termeni:
 pierderile de căldură aferente echipamentelor de
preparare a apei calde de consum (boilere,
schimbătoare de căldură, rezervoare de
acumulare fără serpentină, aparate de preparare
instantanee a apei calde etc);
 pierderile de căldură aferente conductelor de
distribuţie a agentului termic primar.
Necesarul de energie termică aferent echipamentelor
de preparare a apei calde de consum
 Metodele de calcul ale consumurilor de energie din sistemul de preparare a
apei calde de consum se referă la evaluarea următorilor termeni:
 pierderile de căldură aferente echipamentelor de preparare a apei calde de consum (boilere,
schimbătoare de căldură, rezervoare de acumulare fără serpentină, aparate de preparare
instantanee a apei calde etc);
 pierderile de căldură aferente conductelor de distribuţie a agentului termic primar.
 Prepararea apei calde de consum poate să fie realizată fie

 cu ajutorul unui echipament cu preparare instantanee (schimbător de căldură, aparate electrice
instantanee etc)
 cu ajutorul unui echipament cu acumulare (boiler).
 Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum poate fi asigurată

 de către un agent termic primar, produs de o centrala termică aferentă clădirii/apartamentului în care
are loc consumul de apă
 de către un arzător de gaze naturale combustibile (în cazul boilerelor cu arzător)
 de către un echipament electric.
 In cazul utilizării echipamentelor de preparare a apei calde de consum cu

acumulare, pierderile de căldură prin suprafaţa exterioară a acestor
echipamente devine importantă, având drept efect atât o scădere a eficienţei
globale a instalaţiei de alimentare cu apă caldă de consum, cât şi o reducere
a performanţei energetice a clădirii.
Prepararea apei calde de
consum
 Proporţiile de calcul ale căldurii necesare preparării apei calde menajere în
sistemele combinate
 trebuie evaluată ponderea, în preparare, a fiecărui sistem
 contribuţia fiecărui sistem pleacă de la premiza că apa caldă de consum poate fi
furnizată de maxim trei tipuri de echipamente interconectate între ele; de exemplu,
preincălzirea apei calde de consum poate fi realizată cu ajutorul energiei solare, cea
de a doua treaptă de preparare este asigurată de un alt tip de echipament şi în final,
un al treilea echipament de preparare a apei calde în perioada vârfurilor de consum.
Suma acestor ponderi nu trebuie să depăşească valoarea 1.
 Instalaţii cu generatoare multiple
 Dacă intr-o instalaţie se utilizează mai multe echipamente pentru generarea cantităţii
de căldură aferente necesarului pentru apa caldă de consum, se calculează contribuţia
proporţională a fiecărui echipament,
 Pierderile de energie termică pentru generatoare alternative
 În cazul în care o parte sau întreaga cantitate de apă caldă de consum este produsă
de un generatorul de căldură funcţionând cu alt combustibil decât gaz natural
combustibil, eficienţa generatorului de căldură se calculează similar eficienţei pentru
sistemele de încălzire

Instalatii de Alimentare Cu Apa Calda de Consum

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii de Alimentare Cu Apa Calda de Consum

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalatii de alimentare cu apa

 Proprietatile apei calde de consum

 Pentru determinarea cantităţilor de apă

 Necesarul specific de apă este necesarul de apă

 La determinarea necesarului de apă se ţine seama dacă

 Necesarul de apă cu restricţii se defineşte ca fiind

 Cerinta de apă = necesar de apă + pierderi tehnologice +

 Regim de furnizare : 24h; 17h; 14h; 10h

 în funcţie de regimul de furnizare al apei reci.

O zonă este definită

Clădire cu o singură zonă de consum

1. sursa de energie termică;

Clădire cu o singură zonă de

1. sursa de energie termică;

Clădire cu mai multe zone şi o

 cu încălzitoare locale de apă caldă.

 clădiri cu preparare centralizată a apei calde de consum:

 cu sisteme de preparare acm instantanee (cu

Sisteme de preparare indirecta :

Vas de closet 9,5 ℓ/utilizare 6 ℓ / u t i l i z a r e 9 ℓ / u t i l i z a r e 9 ℓ / u t i l i z a r e

Maşină de spălat rufe 80 ℓ/ciclu 7 4 - 1 1 7 ℓ / c i c l u 7 5 ℓ / c i c l u 7 2 - 9 0 ℓ / c i c l u

Vase de closet Construcţia vasului permite

Echipamente de reducere a risipei apei pentru

Vase de closet Construcţia vasului permite

 Tarife pentru apă,

 RETELE PENTRU RECIRCULAREA APEI CALDE DE CONSUM

 Montaj gresit, datorita

 Mentinerea vitezei de recirculare la o valoare minima Vmin = 0,2

 Asigurarea echilibrarii instalatiei cu ajutorul vanelor de reglaj;

 P – pierderi de caldura [W/m];

Furnizare Distributie Acumulare Preparare

 Qac,p = Qac,c + Qac,d + Qac,s + ΣQac,g [J]

 Qac,d pierderea de căldură pe conductele de distribuţie [ J ]; pierderea de căldură

 Qac,s pierderea de căldură corespunzătoare sistemelor de acumulare a apei calde de

 Qac,g pierderea de căldură aferentă echipamentului de preparare a apei calde de

 Qac = ρ * c * Vac * ( θac - θar )

Nr. Destinaţia clădirii Necesar specific a , l

9 Grădiniţe cu copii externi (pentru un copil pe schimb) 8

 Pentru stabilirea volumului necesar de apă caldă de consum

 Pentru „a” se pot utiliza următoarele relaţii de calcul:

 Pentru coeficienţii X, Y şi Z se pot utiliza următoarele valori:

STAS 1478-90 [110 l/om,zi] SR 1343 - 2006 [72 l/om,zi]

STAS 1478-90 [110 l/om,zi] SR 1343 - 2006 [72 l/om,zi]

STAS 1478-90 [110 l/om,zi] SR 1343 - 2006 [72 l/om,zi]

 Vac,c = Volumul de apă caldă de consum corespunzător pierderilor

 Pentru evaluarea termenului Vac,c se tine seama de urmatoarele

 METODE DE CALCUL Vac,c

 Pierderile de apă se estimează după starea tehnică a armăturilor

4. Pierderile de căldură pe traseul conductelor de

 Metoda se aplică pentru locuinţe unifamiliale, considerând cantităţile de apă

Qac,d ,i   ac  c ac  Va ,i  c M  M M ,i   ac,nom,i   amb,i  ni  365

Valorile recomandate pentru fbucatarie şi fbaie sunt:

L u n g i m e a <2 2…4 4…6 6…8 8…10 10…12 12…14 >14

Lungimea <2 2…4 4…6 6…8 8…10 10…12 12…14 >14

Pierderile de căldură aferente reţelelor de distribuţie se estimează cu expresia:

în care se apreciază pentru coeficienţii de pondere următoarele relaţii:

 ac ,d    0,005  Lmed  6  0,008  Lsni

Tabel H.1 – Valori pentru  în funcţie de necesarul anual de căldură Qac

d a c ă Qac  Qac 2 , a t u n c i  ac ,d   ac ,d 2  0,05  [Qac  Qac 2  / Qac 3  Qac 2 ]

Qac,d ,i  1 / 1000  U i  Li   m,ac,d ,i   amb  t ac  z

Qac,d ,i  1 / 1000  U i  Li   m,ac,d ,i   amb  t ac  z

Lungime pentru trasee cu L m 26+0,02xAN 0,075xAN ---

Lungime legături în cazul L m - - - - - - 4x(A’N/80)

Lungime legături individuale L m - - - - - - 6x(A’N/80)