Aparatura Folosita in Achizitia Datelor Spatiale PDF

Tehnologii de culegere, prelucrare și reprezentare a datelor spatiale – prelucrarea si integrarea datelor GNSS în GIS 2014
D. APARATURĂ GEODEZICĂ FOLOSITĂ LA ACHIZITIA

DATELOR SPATIALE
Aparatura geodezică folosită în prezent variază de la aparatură clasică

optică, la staţii totale şi nivele digitale cu funcţii medii şi avansate, la tehnologia
GNNS, la sisteme de scanare laser statice sau dinamice (terestre sau aeriene), la
sisteme lasertracker şi sisteme de fotografiere terestre sau aeriene şi chiar
sisteme amplasate pe platforme satelitare.
1. STAŢII TOTALE
Staţii totale sunt considerate toate aparatele electronice de măsurat

unghiuri şi distanţe, care au încorporate şi partea de software ce permite
culegerea, afişarea, stocarea şi în unele cazuri prelucrarea măsurătorilor [30].
Pot fi clasificate după mai multe criterii: precizii, funcţii, aplicaţii
implementate, preţ. În cele ce urmează se va face o clasificare care să ţină cont
de toate criteriile enumerate, deoarece acestea sunt corelate între ele.
a. Staţii totale (teodolite electronice) dedicate utilizării în construcţii,
în general permit verificarea trasării axelor construcţiilor, a cotelor şi a
diferitelor elemente ale construcţiei. Majoritatea au precizie medie de
determinare a unghiurilor (5”-10”), în unele cazuri putând determina şi
distanţele. Exemple de tipuri de aparate se gasesc în figura D.1 (vezi Anexa D.1).
Figura D.1 - Staţii totale dedicate utilizării în construcţii
b. Staţii totale destinate măsurătorilor curente; sunt staţii totale de

precizie medie (precizia unghiurilor 5”-10”, precizia lungimilor 2-3 mm) ce pot
determina distanţele cu sau fară ajutorul unei prisme, cu funcţii simple, putând fi
Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 51 -
utilizate la culegerea datelor pentru terenurile sau construcţiile din clasele III şi
IV de precizie. Exemple de aparate regăsim în figura D.2 (vezi Anexa D.2).
Figura D.2 - Staţii totale destinate măsurătorilor curente
c. Staţii totale destinate măsurătorilor curente şi măsurătorilor

speciale; sunt staţii totale de precizie medie sau ridicată (precizia unghiurilor 1”
- 3”, precizia lungimilor 1.5 - 2 mm) ce pot determina distanţele cu sau fară
ajutorul unei prisme, cu funcţii simple şi complexe, putând fi utilizate la achizitia
datelor pentru terenurile sau construcţiile din toate clasele de precizie. Exemple
de aparate regăsim în figura D.3.(vezi Anexa D.3).
Figura D.3 - Staţii totale destinate măsurătorilor curente şi măsurătorilor speciale
d. Staţii totale destinate măsurătorilor speciale (precizia unghiurilor

0.5”, precizia lungimilor 0.8 mm); sunt staţii totale ce pot determina distanţele
cu sau fară ajutorul unei prisme, cu funcţii complexe, putând fi utilizate la
monitorizarea construcţiilor din clasele I de precizie, dar şi a maşinilor
industriale. Exemple de aparate regăsim în figura D.4(vezi Anexa D.4).

Figura D.4 - Staţii totale destinate măsurătorilor speciale
e. Staţii totale cu functii inovatoare; sunt staţii totale de precizie medie

şi ridicată ce pot determina distanţele cu sau fară ajutorul unei prisme, cu funcţii
complexe (combinarea cu o cameră digitală – Imaging Station sau combinarea cu
tehnologia GNSS – Smart Station). Exemple de aparate regăsim în figura D.5
(Imaging Station) şi figura D.6 (Smart Station).Vezi Anexa D.5 si Anexa D.6.
Figura D.5 - Staţii totale cu functii inovatoare (Imaging Station)
Figura D.6 - Staţii totale cu functii inovatoare (Smart Station)
2. NIVELE DIGITALE
Nivelele digitale permit efectuarea citirilor pe mire (cu coduri de bare)

automat, astfel eliminând erorile pe care le face operatorul. Au implementat
software ce permite calcularea diferenţelor de nivel, a cotelor, iar în unele cazuri

calculul drumuirilor de nivelment.
Se pot distinge două mari categorii:
Nivele digitale de precizie medie, cu abaterea standard pe dublu km de
nivelment de ordinul milimetric, au software simplu permitand operaţii
elementare de măsurare şi calculare, putând fi utilizate la achizitia datelor
pentru terenurile sau construcţiile din clasele III şi IV de precizie. Aceste tipuri
se regăsesc în figura D.7(vezi Anexa D.7).
Figura D.7 - Nivele digitale de precizie medie
Nivele digitale de precizie ridicată, cu abaterea standard pe dublu km

de nivelment de ordin submilimetric, au software complex permiţând în plus
faţă de cele din clasa anterioară operaţii complexe de măsurare şi calculare,
putând fi utilizate la monitorizarea construcţiilor din clasele I şi II de precizie.
Aceste tipuri se regăsesc în figura D.8(vezi Anexa D.8).
Figura D.8 - Nivele digitale de precizie ridicată
3. TEHNOLOGIA GNSS
Tehnologia GNSS a avansat foarte mult permiţând în prezent

determinarea poziţiei cu precizie ridicată în toate modurile de operare, static,
cinematic sau în timp real. Fiecare constructor are aparatură standard care
poate fi folosită la măsurători curente, dar şi aparatură dedicată monitorizării
terenurilor şi construcţiilor, care împreună cu software dedicat permite
vizualizarea rezultatelor măsurătorilor şi în unele cazuri permit şi predicţii ale
mişcărilor punctelor. Exemple de aparatură se gasesc în figurile D.9, D.10,

D.11(vezi Anexa D.9).
Figura D.9 – Aparatură GNSS folosită la măsurători de precizie dm
Figura D.10 – Aparatură GNSS folosită la măsurători de precizie cm
Figura D.11 – Aparatură GNSS folosită la măsurători de precizie mm
4. SISTEME DE SCANARE LASER
O data cu dezvoltarea tehnologiei scanării laser si pentru latura

topografică, aceasta poate fi utilizată cât mai facil pentru a obţine rezultate care
cu ceva timp în urmă erau imposibile. Masurarea terenurilor şi a construcţiilor
poate fi făcută beneficiind de avantajele timpului scurt în care se pot măsura mii
până la milioane de puncte de pe obiectul urmărit şi de posibilitatea măsurării
acestor puncte fără a mai fi nevoie ca acestea să fie marcate. Avantajul

tehnologiei scanării laser este referitor la posibilitatea măsurării unei

construcţii, dacă accesul la aceasta este imposibil (datorită sistemului
constructiv sau daca aceasta este afectată de diferite calamităţi) pentru a efectua
măsurătorile folosind metode clasice.
Sistemele de scanare laser pot fi împărţite în două categorii mari: cele
statice şi cele dinamice.
a. Sistemele de scanare laser statice pot fi folosite în toate domeniile de
monitorizare, permiţînd precizii de poziţionare de la submilimetric la milimetric
în domeniul de măsurare apropiat (distanţa mică), de la milimetric la
centimetric în domeniul de măsurare standard (distanţe medii), până la ordinul
decimetrilor în domeniul depărtat (distanţe mari). Componentele unui sistem de
scanare laser static se pot vedea în figura D.12.
TREPIED
APARAT FOTOGRAFIC
CAMERA VIDEO TINTE DE VIZARE
GPS
ACCESORII
UNITATEA DE SCANARE
LASER
SCANER SISTEMUL DE DEFLECTIE
SOFT DE CONTROL
AL SCANARII
UNITATE DE CONTROL
A SCANARII
ACHIZITIE DATE
UNITATE DE PRELUCRARE
GRAFICA
PROCESARE DATE
NOR DE PUNCTE (X,Y,H)

FORMATE ASCII, CAD
Figura D.12 - Componentele unui sistem de scanare laser static

Producători de sisteme de scanare laser încercă să ţină pasul cu avântul

luat de utilizarea acestor tehnologii în diferite domenii de activitate, construind
sisteme cât mai accesibile şi dedicate pe un anumit domeniu. În ultima perioadă,
fiecare producător pune la dispoziţie 3-4 sisteme specializate pe un anumit
domeniu. Sistemele pentru acelaşi domeniu sunt destul de asemănătoare,
diferenţele provenind mai mult din design, accesorii şi soft de prelucrare şi
interpretare.
În figurile următoare sunt prezentate, pentru o bună înţelegere a
diferenţelor dintre sistemele de scanare laser tereste, câteva dintre cele mai
importante tipuri constructive (vezi Anexa D.10).
Figura D.13 - Laser scaner DeltaSphere-3000 şi Laser scaner FARO
Figura D.14 - Laser scaner ScanStation C10 şi Laser scaner VZ – 400
Figura D.15 - Laser scaner ILRIS şi Laser scaner Trimble GX

PLATFORMA MOBILA
CORECTII DIFERENTIALE
CORECTII IN TIMP REAL
LASER
SCANER IMU GPS STATIE
ROVER GPS
PLATFORMA RIGIDA
SOFT DE CONTROL SOFT PRELUCRARE

AL SCANARII DATE GPS SI IMU
UNITATE DE CONTROL UNITATE DE CONTROL

A SCANARII A POZITIONARII
ACHIZITIE DATE
ACCESORII
SOFT DE PRELUCRARE
SI INTERPRETARE
APARAT FOTOGRAFIC TINTE DE VIZARE UNITATE DE PRELUCRARE

CAMERA VIDEO GRAFICA
PROCESARE DATE
NOR DE PUNCTE (X,Y,H)

FORMATE ASCII, CAD
Figura D.16 - Componentele unui sistem de scanare laser dinamic
b. Sistemele de scanare laser dinamice pot fi terestre, marine sau

aeriene, si sunt de obicei folosite la monitorizarea zonelor întinse, permiţând
determinarea poziţiei cu precizii de la centimetri până la decimetri.
Componentele unui sistem de scanare laser dinamic se pot vedea în figura D.16.
La fel ca si la sistemele statice producătorii şi-au dezvoltat sistemele
dinamice după aceleaşi principii, diferenţele fiind făcute de modul constructiv şi
eventual unele inovaţii, ce particularizează scanerul pentru un anumit tip de
lucrări. Se pot observa două linii de construcţie: prima prin adaptarea unui
scaner terestru pe o platformă mobilă, a doua prin construirea de la zero a
întregului sistem.
Prima soluţie au adoptat-o în general producătorii mici de sisteme, ei
combinând instrumente de la mai mulţi constructori. Sistemul ImoSS Pegasus
SM 70 foloseşte scanerul Leica HDS 7000 şi diferite sisteme GNSS, IMU şi camere
foto, putând fi montat pe orice fel de automobil cu suport de bagaje (figura
D.17). Asemănător este sistemul Street Mapper 360 (figura D.18) ce folosseşte
două sisteme de scanare de la Riegl, montate în X, având câmpul de măsurare de
360 de grade cu posibilitatea efectuării măsurătorilor până la 300 m cu o rată de

300 kHz pentru fiecare scaner.
Figura D.17 - Sistem de scanare dinamică Pegasus
Figura D.18 - Sistem de scanare dinamică Street Mapper 360°
Din cea de a doua categorie face parte sistemul MDL Dynascan (figura
D.19), conceput special pentru amplasarea pe vehicule terestre sau marine. Este
un sistem de dimensiuni reduse, construit compact avand încorporat în aceeaşi
carcasă toate componentele (figura D.20), astfel reducându-se erorile de offset şi
calibrare, sistemul fiind gata de măsurare în câteva minute. Construirea
modulară permite îmbunătăţirea sistemului sau utilizarea diferitelor
componente de scanare, putându-se atinge raza de lucru de 500 m cu o precizie
de ±5 cm.

Figura D.19 - Sistem de scanare dinamică MDL Dynascan
Figura D.20 - Componentele sistemului de scanare dinamică MDL Dynascan
Sistemul conceput de Optech, Lynx Mobile Mapper (figura D.21), are

avantajul utilizării a două sisteme avansate de scanare, amplasate astfel încât
acoperirea de 360 de grade să fie completă, eliminându-se efectul de umbrire (ce
poate apărea când este folosit un singur sistem de scanare).
Figura D.21 - Sistem de scanare dinamică Lynx Mobile Mapper

Aplicaţiile la care este utilizat cu succes sunt legate de monitorizarea căilor

de comucaţii (drumui, căi ferate, apă), cum ar fi: analiza infrastructurii,
determinarea unor posibile obstacole, monitorizarea eroziunii malurilor, etc.,
rezultatele fiind obţinute în cel mai scurt timp (figura D.22).
Figura D.22 - Aplicaţii ale sistemului de scanare dinamică Lynx Mobile Mapper
5. SISTEME LASER TRACKER
Un laser tracker este un dispozitiv de măsurare optică care este capabil să

facă măsurători tridimensionale statice şi dinamice cu o precizie ridicată. Laser
trackerul este singurul sistem capabil de a face masuratori dinamice, precum şi
măsurători statice cu o precizie medie de 25 microni, dar se poate ajunge pana la
o precizie de 1 μm rms. Tracker-ul poate măsura într-un interval de la mai puţin
de un metru pâna la 60 de metri (noile instumente pot ajunge la sute de metri),
lucru util pentru proiectele de monitorizare la scară largă.
Trackerul laser poate efectua calibrarea roboţilor, măsurători la scară
largă a aeronavelor, sau alte ansambluri mari, poate efectua monitorizări ale
suprafeţelor şi poate oferi ajutor la asamblare. Aplicaţiile se diversifică o dată cu
creşterea preciziilor de măsurare şi cu uşurinţa de utilizare. Trackerele laser pot
fi folosite în patru clase de aplicaţii diferite: masuratori dinamice, măsurători
statice, combinaţie de măsurători statice şi dinamice şi combinaţia de
masuratori ale laser trackerului cu măsurători de la alte dispozitive. Există trei

producători mari de trackere laser: Automated Precision Inc., Faro Technologies
Inc. şi Leica Geosystems (detinut de Hexagon Metrology).
Fiecare model de laser tracker are punctele sale forte şi limitări în funcţie
de aplicaţia la care este folosit. O comparaţie concisă de modele populare de
laser tracker aparţinând fiecărei companii este furnizată în tabelul următor.
Tabel D.1 - Comparaţie între modele de laser tracker de la fiecare dintre cei trei
producători principali. Performanţele sunt specificate de producători.
API Tracker 3 [71] Faro Xi v2 [75] Leica LTD 640 [85]

Parametri fizici
Înălţime 356 mm 552 mm 876 mm
Greutate 8,6 kg 21,8 kg 34,1 kg
Parametri de măsurare
Azimut 640° (± 320°) 540° (± 270°) 470° (± 235°)
Elevaţie + 80° - 60° +75° - 50° ± 45°
Distanţă (radială) > 60 metri 0-35 metri 0-40 metri
Precizie 3D
Pentru un punct ± 5 μm/m 18.1 μm + 3.0 μm/m ± 10 μm/m
Performanţa Interferometrului (DMI)
Precizia DMI 1 μm/m 1.8 μm + 0.4 μm/m ± 10 μm ± 0.5 μm/m
Repetarea distanţei ± 2.5 μm/m ± 1 μm ± 2 μm
Rezoluţia 1 μm 0.158 μm 1.26 μm
Performanţa ADM
± 25 μm
Precizia ADM ±15 μm sau 1.5 μm/m ± 9.8 μm + 0.4 μm/m
(± 0.1mm la 45° elevaţie)
Repetarea distanţei ± 25 μm ± 1 μm + 1 μm/m ± 12 μm
Rezoluţia 1 μm 0.5 μm 1 μm
Performanţa unghiulară
Rezoluţia 0.07 arcsec 0.02 arcsec 0.14 arcsec
Repetabilitatea 2.5 μm/m 2 μm + 2 μm/m 7.5 μm + 4 μm/m
Precizia (Static) 5 μm/m 18 μm + 3 μm/m 15 μm + 6 μm/m
Fiecare model de laser tracker din tabelul de mai sus este capabil să
măsoare atât modul IFM, cât şi în modul ADM, în timp ce Faro şi API pot produce
în plus modele ce măsoară doar în modul ADM, iar Leica produce modele ce pot
măsura numai în modul IFM. API produce modelul cel mai mic şi mai uşor, dar
acestea au nevoie de montaj ferm pentru a menţine performanţele lor din cauza
sensibilităţii la vibraţii şi a cuplului motorului propriu. Tracker-ele Leica, pe de
altă parte, sunt cele mai mari şi cele mai grele, dar sunt insensibile la vibratii
mici, permiţându-le să stea liber, putând să fie uşor de mutat între poziţiile de
măsurare. Laser tracker-ele Leica au cea mai bună rezoluţie de măsurare

grosieră (1,3 μm în modul IFM şi 0.14 secunde de arc pe unghiuri), în timp ce

tracker-ele Faro au cea mai bună rezoluţie de măsurare fină (0,16 μm în modul
IFM şi 0.02 secunde de arc pe unghiuri). Tracker-ele Faro au cel mai mic interval
de măsurare (0-35 metri), în timp ce tracker-ele API au cel mai lung interval (>
60 de metri). Producătorul API tinde să aibă cel mai mic preţ de vânzare, în timp
ce tracker-ele Faro tind să fie cele mai scumpe. Toate tracker-ele sunt destinate
să măsoare cu o precizie mai bună decât 25 μm în modul ADM. Dacă se doresc
măsurători exacte cu precizii de ordinul a 1 μm, o atenţie deosebită trebuie
acordată la configuraţia geometriei încercărilor de test şi la limitările tracker-
elor.
6. SISTEME DE FOTOGRAFIERE TERESTRE SAU AERIENE
Sistemele de fotografiere folosite în decursul anilor s-au transformat

devenind din ce în ce mai performante şi mai accesibile, fie că este vorba de cele
folosite la fotogrametria terestră, unde s-a ajuns la folsirea chiar şi a camerelor
nemetrice, şi cele folosite la fotogrametria aeriană, care variază de la camere
dedicate, montate pe aeronave sau avioane de mici dimensiuni, folosite la
masurarea supafeţelor întinse, până la camere montate pe aeromodele
telecomandate (UAV - Unmanned Aerial Vehicle) folosite la monitorizarea
suprafeţelor de mici dimensiuni.
Figura D.23 - Drone
UAV-urile sunt din ce în ce mai folosite deoarece permit achiziţia de date

într-un timp foarte scurt, raportat la măsurătorile terestre, în unele cazuri
atingând chiar şi cerinţele de precizie ce în trecut nu puteau fi atinse decât prin
măsurători terestre. Dronele aşa cum mai sunt numite UAV-urile se pot clasifica
în funcţie de mai multe criterii: greutate, tipul motorului, tipul constructiv sau
timpul de zbor.
În funcţie de:
- Greutate: a) ultrauşoare (< 2 kg)
b) mică (3-15 kg)
c) medie (< 150 kg)
- Tipul motorului: a) electric
b) combustie (cu piston sau turbină)
- Tipul constructiv: a) cu aripă fixă
b) elicopter
- Timpul de zbor: a) scurt (< 45 minute)
b) mic (< 1.5 ore)
c) mediu (2-6 ore)
Pentru a fi utilizate la culegerea datelor cu precizie ridicată dronele ar

trebui să poată transporta senzori mai grei de 300 de grame.
Un exemplu de dronă de dimensiuni reduse (ultrauşoară cu motor
electric) este X100 produsă de Gatewing (figura D.24).
Figura D.24 - Drona Gatewing X100
X100 poate prelua imagini de la înălţimi cuprinse între 100 şi 750 m în

mod automat, apoi imaginile sunt prelucrate obţinându-se ortofotoplanul şi
modelul digital ale terenului, ca ulterior pe baza lor să fie facute diferite analize.
Avantajul utilizării acestei tehnologii este acela că permite unui utilizator
să obţină rezultate într-un timp scurt, atunci când acesta doreşte, nemaiavând
nevoie de personal calificat şi de diverse alte autorizaţii (în cele mai multe
cazuri). Aplicaţiile în care poate fi folosit sunt variate, de la monitorizarea
vegetaţiei la măsurători pentru generarea modelelor 3D, putând în unele cazuri
înlocui tehnologia LIDAR sau completa măsurătorile terestre. Rezultatele se pot
obţine pentru ortofotoplanuri în decurs de câteva minute până la ore iar pentru
nori de puncte de la câteva ore până la zile, în funcţie de suprafaţa măsurată şi
puterea de calcul a calculatorului folosind soluţia software de la Gatewing.
Pentru o altitudine de zbor de circa 150 m (faţă de nivelul solului), cu acoperire
de 75% între imagini, într-un zbor de 45 de minute se acoperă o suprafaţă de 1,5
km2 cu aproximativ 600 de imagini, obţinându-se o precizie planimetrică de 5
cm şi altimetrică de 10 cm.
Figura D.25 - Utilizarea dronei Gatewing X100
O dronă din cea de a doua categorie de greutate, cu motor electric şi timp

de zbor de circa 100 de minute este BRAMOR UAS (Unmanned Aerial System)
bazată pe structură modulară de aripă fixă (figura D.26).
Figura D.26 - Drona BRAMOR UAS
Toate operaţiunile pentru funcţionarea sistemului sunt automatizate, de la

decolare până la produsul final, astfel că se poate măsura o suprafaţă de circa 10
km2 în mai puţin de 6 ore (figura D.27).

Figura D.27 - Modul de lucru cu drona BRAMOR UAS
Drona foloseşte sisteme electronice de ultimă generaţie pentru controlul

din timpul zborului, datele rezultate putând fi direct procesate cu aplicaţia
EnsoMOSAIC. Un mod tipic de procedură de zbor poate fi observată în figura
D.28.
Figura D.28 - Procedură de zbor cu drona BRAMOR UAS
Altitudinea de zbor a dronei variază între 100 şi 400 m faţă de nivelul

solului, putând avea o acoperire minimă între imagini de 60%, folosind o cameră
DSLR cu senzorul de 25 MP ajungându-se la o rezoluţie de 1,29 cm/pixel la
altitudinea minimă.
Din categoria dronelor de tip elicopter, de greutate medie, cu motor cu

combustie regăsim modelul GeoCopter 201 UAS (figura D.29).

Figura D.29 - Drona GeoCopter 201 UAS
Acest tip de dronă are două motoare cu turbină, cu posibilitatea de a zbura

în mod automat sau semi-automat, putând lua senzori diferiţi cu o greutate de
până la 30 de kg, altitudinea de zbor fiind de maxim 2000m într-un timp de până
la 1.5 ore. Senzorii ce pot fi încorporaţi direct sunt: sistem de înregistrare video
(termal, infraroşu) cu stabilizator, cameră digitală de fotografiat de format
mediu cu IMU, cameră digitală de fotografiat de format mic, scaner LIDAR,
radiometru pasiv cu microunde, aparat de fotografiat multispectral sau mini
sistem SAR.
7. SISTEME AMPLASATE PE PLATFORME SATELITARE
Sistemele amplasate pe platformele satelitare sunt folosite de obicei la

monitorizarea unor regiuni, continente sau planete. Pentru măsurarea
deformaţiilor Pământului, începând din anii 90, a fost introdusă o nouă tehnică
satelitară (figura D.30) denumită pe scurt InSAR (Interferometric Synthetic
Aperture Radar). Această metodă geodezică foloseşte două sau mai multe
imagini SAR pentru a genera hărţi de deformare a suprafeţei sau modele digitale
ale terenului, folosind diferenţele de fază a undelor transmise şi recepţionate de
satelit. Permite măsurarea deformaţiilor de ordinul centimetrilor, ce pot apărea
într-un interval de la câteva zile la ani. Metoda are aplicaţii pentru monitorizarea
geofizică a pericolelor naturale (de exemplu: cutremure, vulcani şi alunecări de
teren), dar şi în ingineria structurală (în special la monitorizarea tasărilor şi
stabilitatea structurală).

Figura D.30 - Geometria unui sistem satelitar InSAR
8. METODE SI APARATURA UTILIZATA LA MASURATORI BATIMETRICE
Acest gen de măsurători, permit cunoasterea reliefului fundului apei pe

diferite directii, fie pentru a intocmi planul albiei cu izobate sau curbe de nivel,
fie pentru a intocmi profile pe o anumită directie.
Izobatele sunt curbe batimetrice, curbe care unesc punctele de egală
adancime, in raport de un nivel conventional sau fată de nivelul instantaneu al
orizontului apei. De regulă, măsurarea adancimilor se face vara (in perioada
nivelului minim al apei) sau iarna pe gheată.
Figura D.31-Reprezentarea izobatelor

Principalele operatii:
 măsurarea adancimilor prin sondare in raport cu nivelul apei care a
fost inregistrat in momentul sondajului (nivelul de lucru Nl)
 determinarea pozitiei planimetrice a punctelor de sondaj
 reducerea adancimilor măsurate de la nivelul de lucru (Nl) la nivelul
apei cel mai scăzut (de navigatie) sau la un nivel conventional (Nc) in
raport de care se trec adancimile pe plan. Reducerea măsurătorilor
se face prin observatii asupra nivelului apei in postul hidrometric cel
mai apropiat.
a. Măsurarea adâncimilor pe râuri si lacuri
Acest lucru se face in punctele de sondaj dispuse in lungul unor trasee

perpendiculare sau oblice pe directia curentului apei - numite traverse sau
profile transversale.
Distanta intre traverse si densitatea punctelor pe fiecare traversă este
functie de scara reprezentării, lătimea raului, existenta bancurilor de nisip;
valori orientative fiind date mai jos:
Tabelul D.2 - Masurarea adancimilor pe rauri
Traversele trebuie legate de drumuirea planimetrică si altimetrică de pe

malul raului.

Figura D.32 - Trasee perpendiculare sau oblice pe directia

curentului apei
Dispozitive pentru măsurarea adancimilor:

 mirele de nivelment (pentru adancimi mici)
 bastonul de sondaj
 sonda de mană
 sonda mecanică
 sonda acustică
Sonda acustică este formată dintr-un dispozitiv emisie–receptie de unde

sonore ultrascurte, dispozitiv amplasat pe fundul unei ambarcatiuni.
Oscilatorul A emite impulsuri de unde sonore care se vor reflecta pe
fundul albiei si apoi vor fi receptionate in receptorul B.
h0 a a
B A
h
1
Figura D.33 - Sonda acustica
Dacă se inregistrează timpul (t) dus–intors, al undelor sonore pe traseul

AC+CB, se obtine adancimea (h) a albiei, cu relatia:

v2t2
h = l + h0 = √ - a2 + h0 (1.1)
4
unde:
v – viteza de propagare a sunetului in apa v = 1500 m/s
a = AB/2 – jumatatea distantei dintre axele verticale ale dispozitivului de
emisie-receptie
h0 – adancimea de cufundare a instalatiei sonare
Avantaje:
 se pot masura adancimi intre 0.5 – 60 m cu o eroare de 10 cm.
 se pot masura continuu adancimile 250 mas/min.
Tipuri de sonare moderne:

 SONAR vertical
 SONAR lateral – Scaner
vas vas
fascicol fascicol
sonar sonar
Figura D.34 - Sonar lateral
Directia fascicolului emis este perpendiculară pe traseul navei. Unghiul de

deschidere al fasciculului in plan longitudinal este de 1÷2g, iar in plan
transversal de 20÷30g. Impulsurile sunt transmise alternativ de cei doi
traductori, fiecare impuls fiind receptionat de către traductorul care la emis.
Traductorii sunt astfel montati, incat să asigure o acoperire transversală pe
directia de scanare.
 SONAR multifascicular – cu posibilităti de deschidere sau inchidere a

fascicolului sau cu fascicol ingust constant.

Figura D.35 - Sonar multifascicular
b. Realizarea profilelor batimetrice folosind sonarul Ceeducer Pro
Profilele batimetrice se pot executa cu echipament de tip Ceeducer montat

la bordul unei şalupe.
Figura D.36 - Salupa la bordul careia este montat echipamentul Ceeducer
Profilele transversale de pe mal pot fi continuate cu măsurători

batimetrice. In cazul în care nu se solicita profile din mal în mal, măsurătorile
batimetrice înspre albie, acolo unde este posibil, se executa pe o distanţă mai
mare. Această prelungire este necesară pentru ca relieful albiei să poată fi
exprimat prin curbe batimetrice în mod continuu. Pentru a se asigura
transformarea de cote în vederea integrării măsurătorilor, în timpul executării
profilelor, mirele existente sunt monitorizate prin determinări succesive din 6 în
6 ore. Acolo unde nu există mire în aproprierea zonei de lucru se monitorizeaza
nivelul apei cu ajutorul unei mire mobile. Un exemplu de miră mobilă este
prezentată în figura următoare.

Figura D.37 - Miră mobilă
Descrierea sonarului Ceeducer Pro

Ceeducer Pro este un sistem modern de măsurare, hidrografic, al
adâncimilor. Este produs în Australia de către compania Bruttour International
Pty.Ltd., fiind cunoscut şi sub numele de Sistemul Ceeducer.
Acest sistem poate fi utilizat cu success în mai multe aplicaţii după cum
urmează:
 Măsurători pe râuri şi estuare
 Navigaţie şi supraveghere
 Supravegheri portuare
 Măsurători inginereşti şi dragări
 Supravegerea lacurilor şi construcţiilor hidrotehnice
 Educaţie
 Realizarea de profile dea lungul plajelor, etc.
Caracteristici generale:
 Măsoară adâncimi cuprinse între 0.30m şi 99.99m
 Poziţionare internă şi exterioară
 Acurateţea măsurări adâncimilor este de 0.02m sau de 0.05% din
adâncimea măsurată
 Memorie de 16Mb, 32Mb sau 64Mb.
 Rata de măsurare a adâncimilor este de 6 măsurători/1 secundă
 Poziţionarea cu ajutorul GPS-ului se face odată la 2 secunde

 Ecran grafic cu cristale lichide. Se poate utiliza şi pe timp de noapte,

având posibilitatea de a seta iluminarea sau nu a ecranului precum
şi intensitatea acestuia
 Baterie internă de 12V. Permite şi alimentarea externă
 Transfer de date prin RS232, Ethernet sau Bluetooth
 Sistemul Ceeducer poate opera în sistemul de unităţi oficial în Marea
Britanie sau în sistemul metric.
Caracteristici fizice:
 Dimensiuni: 27x24x12cm
 Greutate: 5kg
Sistemul se compune din: sonda acustică, receptorul GPS şi unitatea de

procesare. Sistemul poate fi completat optional cu receptor de semnal
diferential.
Figura D.38 - Componente sistemului si unitatea de procesare Ceeducer Pro
Instalarea
Echipamentul inclus în sistemul Ceeducer este portabil şi poate fi instalat
cu uşurinţă pe orice vas fixându-se cu ajutorul unei plăci de fixare pe o parte a
ambarcaţiunii pentru a ataşa traductorul, Ceeducerul şi sonda în orice poziţie
convenabilă. Totuşi prin această modalitate de montare se poate interfera cu
utilizarea bărcii în timp ce aceasta este folosită pentru diferite operaţiuni de
navigaţie. În concluzie o tehnică buna de montare este prin aşezarea
traductorului în corpul navei.
Operaţii de birou
La finalizarea observaţiilor pe teren, datele sunt transferate de la unitatea

Ceeducer către un calculator de birou unde sunt evidenţiate procesele

următoare:
 Se introduc înalţimile mareelor
 Calculatorul verifică poziţionările şi adâncimile înregistrate şi le
afişează sub forma unui grafic sugestiv, printr-un program
specializat
 După afişarea graficului este disponibilă opţiunea de editare
manuală a adâncimilor şi a poziţionărilor
 Se lucrează cu un afisaj codat de culori (legendă de culori) ale linilor
şi adâncimilor de sondare, aceasta evidenţiind aria acoperită de
măsurători, facand corelatia cu caracteristicile fizice ale terenului
baleiat.
 Aria de interes este apoi delimitată şi apoi măsurătorile de adâncimi
sunt evidenţiate prin diferite culori funcţie de adâncimi pe un grid
marcat.
 Diferenţa dintre volumul materialului între studiul curent şi un
studiu de referinţă sunt deasemenea afişate.
 Pot fi afişate si printate secţiuni transversale ale terenului baleiat.
 Deasemenea un fişier de tip plot poate fi generat, având în
conţinutul sau sondări la intervale regulate de timp pe un grid.
 Se poate realiza o plotare ce are în concordanţă adâncimile cu
caracteristicile fizice ale terenului şi cu reţeaua cartografică.
9. MODALITATI MODERNE DE MATERIALIZARE A PUNCTELOR
Producătorii importanţi au conceput şi realizat diferite tipuri de repere şi

mărci. În cele ce urmează vom prezenta cîteva exemple de reperi şi mărci
produse pe continentul European şi Nord American, pentru a vedea alte
modalităţi de realizare a cestora.
Borne de beton de dimensiuni diferite, de la 10x10x60cm până la
15x15x90cm ca cele din figura D.39.
Figura D.39- Bornă de beton

Borne metalice cu bază pentru stabilitate orizontală, borne metalice la

care baza se rupe şi rămâne nemişcată dacă partea superioară este lovită cu o
anumită forţă, borne pentru autostrăzi ce permit extinderea către suprafaţă, o
dată cu turnarea unor noi straturi, fară a modifica poziţia planimetrică a cestora
sau permit ruperea parţii superioare dacă este lovită, figura D.40.
Figura D.40- Bornă metalică cu bază care se rupe şi borne pentru autostrăzi
Borne tip FENO, compuse din ţeavă cu ancore şi bornă din policarbonat
sau piatră şi borne metalice (din aluminiu sau otel inoxidabil) cu baza
deformabilă pentru ancorarea în sol, figura D.41.
Figura D.41- Bornă tip FENO şi borne metalice cu baza deformabilă
Borne concepute pentru zone mlăştinoase, figura D.42.
Figura D.42- Borne pentru zone mlăştinoase
Pentru marcarea punctului matematic se găsesc pe piaţa americană

diferite mărci, confecţionate din aluminiu sau bronz, figura D.43.
Figura D.43- Mărci de aluminiu sau bronz (zona americană)
În zona europeană găsim mărci din bronz sau din diferite metale ca cele
din figura D.44.
Figura D.44- Mărci din bronz sau diferite metale (zona europeană)
Dacă la marcare se folosec pilaştri turnaţi, există plăci pilastru ce se pot

achiziţiona şi încastra în aceştia ca cele din figura D.45.
Figura D.45- Plăci pilastru şi bolţ pilastru
Pentru marcarea punctelor mai există posibilitatea materializării cu

diferite tipuri de cuie, unele prevăzute cu şaibe aferente cum sunt cele
prezentate în figura D.46.

Figura D.46- Cuie şi şaibe
În unele cazuri când natura obiectului nu permite gaurirea acestuia pentru

a introduce marcaje, se pot folosi mărci lipite ca cele din figura D.47
Figura D.47- Mărci lipite
Pentru materializarea punctelor pe obiecte monitorizate se pot amplasa

diverse tipuri de ţinte reflectorizante, ţinte pentru laser scaner sau miniprisme
ca cele din figura D.48, amplasate aşa cum se vede în figura D.49.
Figura D.48- Ţinte de vizare
Figura D.49- Modalităţi de

amplasare a ţintelor
Pentru măsurători de precizie ridicată există ţinte şi suporturi pentru

repere ca cele din figura D.50.
Figura D.50- Ţinte de vizare şi

suporturi pentru repere
Pentru marcarea punctelor de referinţă altimetrice există repere de

adâncime ce se pot proteja cu cutii ca cele din figura D.51.
Figura D.51- Reperi de adâncime
Marcarea punctelor altimetrice pe obiectele monitorizate se pot face cu

mărci de tipul celor din figura D.52.
Figura D.52- Mărci de tasare

Aparatura Folosita in Achizitia Datelor Spatiale PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aparatura Folosita in Achizitia Datelor Spatiale PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologii de culegere, prelucrare și reprezentare a datelor spatiale – prelucrarea si integrarea datelor GNSS în GIS 2014

D. APARATURĂ GEODEZICĂ FOLOSITĂ LA ACHIZITIA

Aparatura geodezică folosită în prezent variază de la aparatură clasică

Staţii totale sunt considerate toate aparatele electronice de măsurat

Figura D.1 - Staţii totale dedicate utilizării în construcţii

b. Staţii totale destinate măsurătorilor curente; sunt staţii totale de

Figura D.2 - Staţii totale destinate măsurătorilor curente

c. Staţii totale destinate măsurătorilor curente şi măsurătorilor

Figura D.3 - Staţii totale destinate măsurătorilor curente şi măsurătorilor speciale

d. Staţii totale destinate măsurătorilor speciale (precizia unghiurilor

Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 52 -

Figura D.4 - Staţii totale destinate măsurătorilor speciale

e. Staţii totale cu functii inovatoare; sunt staţii totale de precizie medie

Figura D.5 - Staţii totale cu functii inovatoare (Imaging Station)

Figura D.6 - Staţii totale cu functii inovatoare (Smart Station)

Nivelele digitale permit efectuarea citirilor pe mire (cu coduri de bare)

software ce permite calcularea diferenţelor de nivel, a cotelor, iar în unele cazuri

Figura D.7 - Nivele digitale de precizie medie

Nivele digitale de precizie ridicată, cu abaterea standard pe dublu km

Figura D.8 - Nivele digitale de precizie ridicată

Tehnologia GNSS a avansat foarte mult permiţând în prezent

mişcărilor punctelor. Exemple de aparatură se gasesc în figurile D.9, D.10,

Figura D.9 – Aparatură GNSS folosită la măsurători de precizie dm

Figura D.10 – Aparatură GNSS folosită la măsurători de precizie cm

Figura D.11 – Aparatură GNSS folosită la măsurători de precizie mm

4. SISTEME DE SCANARE LASER

O data cu dezvoltarea tehnologiei scanării laser si pentru latura

Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 55 -

tehnologiei scanării laser este referitor la posibilitatea măsurării unei

NOR DE PUNCTE (X,Y,H)

Figura D.12 - Componentele unui sistem de scanare laser static

Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 56 -

Producători de sisteme de scanare laser încercă să ţină pasul cu avântul

Figura D.13 - Laser scaner DeltaSphere-3000 şi Laser scaner FARO

Figura D.14 - Laser scaner ScanStation C10 şi Laser scaner VZ – 400

Figura D.15 - Laser scaner ILRIS şi Laser scaner Trimble GX

Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 57 -

SOFT DE CONTROL SOFT PRELUCRARE

UNITATE DE CONTROL UNITATE DE CONTROL

APARAT FOTOGRAFIC TINTE DE VIZARE UNITATE DE PRELUCRARE

NOR DE PUNCTE (X,Y,H)

Figura D.16 - Componentele unui sistem de scanare laser dinamic

b. Sistemele de scanare laser dinamice pot fi terestre, marine sau

360 de grade cu posibilitatea efectuării măsurătorilor până la 300 m cu o rată de

Figura D.17 - Sistem de scanare dinamică Pegasus

Figura D.18 - Sistem de scanare dinamică Street Mapper 360°

Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 59 -

Figura D.19 - Sistem de scanare dinamică MDL Dynascan

Figura D.20 - Componentele sistemului de scanare dinamică MDL Dynascan

Sistemul conceput de Optech, Lynx Mobile Mapper (figura D.21), are

Figura D.21 - Sistem de scanare dinamică Lynx Mobile Mapper

Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 60 -

Aplicaţiile la care este utilizat cu succes sunt legate de monitorizarea căilor

5. SISTEME LASER TRACKER

Un laser tracker este un dispozitiv de măsurare optică care este capabil să

masuratori ale laser trackerului cu măsurători de la alte dispozitive. Există trei

API Tracker 3 [71] Faro Xi v2 [75] Leica LTD 640 [85]

Șef lucr. univ. Dr. Ing. NEGRILĂ Aurel - 62 -

grosieră (1,3 μm în modul IFM şi 0.14 secunde de arc pe unghiuri), în timp ce

6. SISTEME DE FOTOGRAFIERE TERESTRE SAU AERIENE

Sistemele de fotografiere folosite în decursul anilor s-au transformat

Figura D.23 - Drone

UAV-urile sunt din ce în ce mai folosite deoarece permit achiziţia de date