Sisteme Informalionale Geografi ce Achizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Capitolul 3. Achizi(ia datelor gi integrarea

lor in S.I.G.

-40 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

3.1 Metode de achizitie a datelor

Care sunt metodele de achizilie a datelor intr-un S.I.G.?

Sistemul Informafional Geografic este

un produs complex

prin

. . . .

intermediul cdruia se pot modela lumea gi fenomenele lumii reale. Pentru a putea fi posibil acest lucru, sistemul trebuie incdrcat cu date grafice qi alfanumerice specifice fiecdrui domeniu de interes. Sursele de date pentru un proiect S.I.G. pot fi multiple qi au fost enunlate in capitolul unu. Metodele de achizilie a datelor necesare unui proiect S.I.G. sunt urmdtoarele: achizilia datelor de pe planurile qi ha4ile existente; achizilia datelor fotogrammetrice; tchizilia datelor din teledetecfie; achizilia datelor din mdsurdtori directe.

3.1.1 Achizi(ia datelor de pe planurile gi

hir(ile

existente

Care sunt procedurile de achizilie?

HSrlile gi planurile existente reprezintd o sursd importantd de

date

pentru orice proiect S.I.G. Acestea conlin o cantitate mare de informatii a$fi calitativl cAt qi cantitativd, disponibild la diferite scdri. Culegerea datelor grafice de pe planuri qi hd(i se realizeazd prin urmdtoarele metode:

. o

SCzIIOfei

digitizare;
vectorizareautomatS. Prin metodele enumerate, datele culese sunt transformate din format analog in format digital.

3.1.1.1 Achizi(ia datelor prin scanare

Prin scanare informaliahdfiii este transformatd in informa{ie numericd, utilizAnd un dispozitiv numit scaner. Principiul scan6rii constd in realizarea unei matrice de celule (pixeli) cu ajutorul unei surse de lumind care baleiazd suprafafa ha4ii.
-41 -

Sisteme Informa{ionale Geografice Achizilia datelor gi integrarea lor in S.I.G.

Acuratefea informafiei scanate este datd de rezolulia folositd in

procesul de scanare.

Rezolulia reprezintd numirul de puncte pe unitatea de lungime (dots/inch sau dpi). Acest lucru inseamnd cd precizia informaliei
numerice va creqte pe mdsurd ce se va mdri rezolutia de scanare. Pentru integrarea informafiei de pe hd(ile existente intr-un proiect S.I.G., se recomandd scanarea lor la o rezolulie de 300 - 400 dpi, cdreia ii corespund 12 - 16 puncte pe mm. Achizilia datelor prin scanare este o metodd rapid6, care consumd timp pulin qi implica costuri mici. Dupd scanare harlile sunt aduse pe pozilia lor spalial5 prin procedeul georeferenlierii. In procesul de georeferenliere se folosesc coordonatele geografice sau rectangulare ale punctelor cunoscute. Mediile software S.I.G. includ funclii specializate pentru a realiza procesul de georeferenfiere. He4ile digitale in format raster sunt folosite in analiza fenomenelor, utilizAnd platforme S.I.G, dar servesc qi ca suport pentru transformarea informaliei raster in format vectorial. 3.1.1.2 Achizi(ia datelor prin digitizare

Digitizarea este procesul prin intermediul cdruia datele analogice ale hd4ii sunt transformate in date vectoriale. Existd doud procedee de digitizare, care sunt descrise in continuare.

a.

Digitizarea prin intermediul planqetei de digitizare

acest proces exisd o planqeta de digitizare, conectatd la calculator, care conline o relea densi de senzori qi un mous special, cu o extensie in care existd o lupi strlbdtutd de doud fire reticulare. inaintea inceperii digitizirii au loc urmdtoarele operalii: harta se intinde perfect qi se lipegte cu bandd adezivd pe plangeta

in

. . .

digitizoare; se defineqte sistemul de proieclie al hd4ii qi se ataqeazd proiectului curent; se calibreazd digitizorul prin raportarea in mediul S.I.G. a punctelor cunoscute gi prin realizarea corelaliei dintre aceste puncte. in acest fe1 digitizarea se va realiza direct in sistemul de coordonate al hdrtii.
-42 -

Sisteme Informa{ionale Geografice Achizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Ob{inerea poziliei spa{iale a datelor vectoriale se face urmdrind contururile geometrice ale ha4ii, folosind pentru aceasta lupa strdbdtutd de firele reticulare, marcdnd cu mous-ul punctele caracteristice.
Digrtizarea pe planqetd este un proces greoi, care se realizeazd cu multe erori de pozilionare in plan a informafiei. Lipsa ulterioar[, din proiectul S.I.G., a suportului martor (harta scanatd), deformalia suportului hdrfii analogice in timpul procesului de digitizare sunt doud elemente care suslin renunlarea la aceastd metodd qi utilizarea metodei care este descrisd in continuare.

b.

Digitizarea on-screen (in spaliul ecranului)

Drgttizarea in spafiul ecranului foloseqte ca suport martor harta scanatd qi georeferentiatd. $i in acest caz informalia vector va a.vea coordonatele sistemului de proieclie al hd(ii. Pentru marcarea punctelor caracteristice ale he4ii se folosegte mous-ul calculatorului. Precizia acestei metode este mult mai bund decAt in cazul precedent, deoarece aici pot fi folosite funcJiile de m6rire (ZOOM) qi de prindere (OSNAP) ale mediului software. Digitizarea se poate face cu sau frrd ataqare de date alfanumerice.

3. 1.1.3

Vectorizarer automatl

Toate programele S.I.G. moderne con{in functii specializate de lucru cu imagini raster pentru a,xdtare, pentru georeferen{iere qi pentru vectorizarea automatd sau semiautomatd a acestora. Aceste programe rcalizeazd in timp scurt transformdri raster - vector qi vector - raster. Un exemplu de astfel de program este GTX, care realizeazd vectorizarea unui trapez la scara 1:5000 in maxim treizeci de secunde.

Yectorizarea automatd se poate face cu acest program numai pe imagini bitonale. Inainte de vectorizare se lanseazd o func{ie de curdlare a datelor
reziduale, rez:ultate din procesul de scanare. Urmeazd uniformizarea grosimilor liniilor prin intermediul unei funcfii specifice. Func{ia de vectorizare urmdreqte axul liniilor qi plaseaz5 un element vector av6nd grosimea qi culoarea predefinite.
-43 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Dupd vectorizare informafia oblinutd este prelucratd pentru

continuitate qi este aqezatd pe straturi tematice, pentru a manipulat.
3.1.2 Achizitia datelor fotogrammetrice
Caie este

a aYea

fi mai uqor de
qb w @

sirsa,datel* otoEyammb.*iie Si bxm se

achizilioneazd?

Fotogrammetria este o sursd importantd de date oblinute prin mdsurdtori executate din zbor (fig.3.1) sau de la sol.

Figuro

3.

Schema zborului fotogrammetric

digital

Datele fotogrammetrice sunt confinute

in fotograme (aeriene sau

terestre), care reprezintd, imagini instantanee ale unor zone terestre. Existd urmdtoarele tipuri de fotograme: fotograme alb - negru - limitele qi trdsdturile terenului se pot identifica prin intermediul tonalitdlilor alb - negru qi al intensitdlii acestora; fotograme color - zofla rcprezentatd este redatd in culorile ei naturale, ceea ce duce la identificarea cu ugurinld a detaliilor; -44 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

fotograme tn infraroSu
termice ale obiectelor.

prezintd informalia pe baza caracteristicilor

Tipurile de fotograme enumerate sunt

in

format analogic, iar

prelucrarea lor in vederea numerizdrii presupune operalii de scanare qi digitizare. Procesarea qi interpretarea fotogramelor necesit6 software specializat qi aparaixd specificd, care implicd costuri mari.

domeniu a propulsat o noud tehnologie qi anume aerofoto grammetria digitala. Un exemplu de tehnologie aerofotogrammetricd digitala este VEXCEL IMAGING (fig. 3.2), care ridicd in mod substanlial calitatea qi economicitatea fotogramei, deoarece lanful de produclie este in totalitate digital.

Evolulia tehnologicd

in

Figura 3.2 Aparat de zbor Si comerofoto digitatd ULTRACAMD

Camera foto digitalS ULTRACAMD este una dintre cele mai modeme camere digitale, av6nd in componenld opt obiective. Caracteristicile acesteia sunt urmdtoarele : Unitatea senzor (SU) formatul panacromatic imaginii 1 1500x7500 pixel@9prm, 103,5 x6J ,5 mm; distanla focald a obiectivului qi deschiderea - 100 mm, f 115,6; Cdmpul viz:ual inlpe direclia de zbor - 55"137"; Multispectral (R/G/BAIIR) -4008 x 2672 pixel@9pm; Vitezele de obturare - 1/500 1160 secunde; Compensarea miqcdrii - comandd TDI; Rate de prelucrare a imaginii - p6nd la 1,3 imaginil60 secundd; Rezolufia radiometricd - 12:14 bili (16 bili inregistrat);

al

-45 -

Sisteme Informajionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

. . . . . . . . o o .

Dimensiuni - 45 cmx 45 cmx 65 cm; Greutatea- circa 35 kg. Unitatea de memorie gi de calcul (SCU) Volum de memorie - > I TB; Capacitatea imaginilor - > 277 5 imagini; Dimensiuni - 55 cm,. 40 cm ,65 cm; Cele doud componente sunt alimentate de la o sursd de curent de 850w.. T ehno 1o g ia pr ezentatd r ealizeazd pe fl uxul tehno 1o gic urm 5to are le : imagini digitale fotogrammetrice de mare rezolulie; imagini pancromatice: color RGB (multispectrale) qi NIR (infraroqu); imaginile digitale direct din avion; aerotriangulalie automatd; modelul digital al terenului (MDT) in sistem automat; ortofotoplanul cu precizie mare.

Avantajele tehnologiei VEXCEL IMAGING sunt prezentate in

continuare.

l.

. . o
o a

Rezolutia radiometricd ridicatl asigurd inregistrarea de imagini digitale f6ri distorsiuni, cu o rezolu(ie de 12bi1ilpixel, fa15 de 8 bili/pixel cdt au rolele de film scanate. Acest lucru este posibil, deoarece raportul dintre senzor gi zgomot este mai bun in cazul senzorului digital fa(d de granulajia filmului. Combinarea acestor factori duc la urmdtoarele efecte: realizarca unei rezolu{ii ridicate prin combinarea unor rezolutii superioare geometrice qi radiometrice; vederea stereoscopicd qi modelul stereoscopic se realizeazd cl precizie ridrcatd; are loc o interpretare ridicatd a imaginilor digitale; toate procedurile de lucru se automatizeazd; este realizatd, o independenld fa(i de starea vremii, luminozitate qi pozilia soarelui, fapt care duce la creqterea numirului de zilrein care se pot efectua aerofotografi eri.
Precrzia geometricd ridicatd se datoreazd existenjei unui singur sistem de coordonate impus qi a unui singur punct principal. Figura 3.3 prezintd doud imagini: cea din st6nga este un film scanat, iar cea din dreapta este imaginea digitald a aceleiaqi zone. Se observd cd, prin mdrire, claritatea imaginii digitale nu se schimb6.

2.

-46 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Figura 3.3 Comparareo unei imagini scanate cu o imagine digitald

3.

Realizarea unei calitdli superioare a zborului se face prin controlul acestuia cu tehnologia G.P.S. qi prin prelucrarea datelor pe parcursul procesului. Acest lucru permite firnrzarea imaginilor direct la sol precum qi arhivarea datelor in siguranld,,fard, a fi deteriorate in timp.

4.

Furnizarca

suprapunere de 70% + 90oA a acestora permite oblinerea unei precizii ridicate pentru aerotriangulafie, realizarea uqoard a ortofotoplanurilor gi crearea rapidS a modelului numeric al terenului. Sesiunea de inregistrare a imaginilor este de pAnd la qase ore, av6nd un grad de acoperire mare. Yiteza de preluare imaginilor (1,3 imagini/secund6) permite colectarea a doudzeci de imagini pentru fiecare punct, fbrd sd creascd costurile proiectului.

unui numdr mare de imagini redundante printr-o

5.

6.

. . . o

Profitabilitatea investi{iei rezidd din: eliminarea cheltuielilor cu achizilia qi depozitarearolelor de film; eliminarea cheltuielilor cu procesarea imaginilor; eliminarea cheltuielilor cu scanarea imaginilor; realizarea fotogramelor digitale color qi in infraroqu nu necesitd cheltuieli suplimentare.
-47 -

Sisteme Informafionale Geografi ce Achizi[ia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

in tabelul 3.1 sunt prezentali parametrii unei benzi de zbor in lungime

de 30 km, la o vitezd de zbor de 360 km/h (100 m/s) qi o acoperire de peste 80o , pentru diferite inalfimi.

Tobelul 3.1 Parametrii de zbor pentru

situalie dotd, folosind

Intervalul
de

tehnologia VEXCEL IMAGING

In5lti mea de zbor (m)
M6rimea Ldfimea
Supraf. inreg.

Distanla
de

Lungimi
pe

pixelului
la sol (cm)

beruii
de zbor

p"l . rmagme
Gm1

iregistrare

iregistrare

lao
acoperire de 85Yo (m)

lao
acopenre de 85Yo (sec)

bandd de 30

km

5500 3700 1 100

50 JJ
10

5750 3800 I 150

22,0 9,6 0,9

560 370
110

5.6 3.7
1,1

54
81

243

. o . . o . . o

Analizdnd datele tabelului se poate concluziona utilitatea tehnologiei pentru: realizarea suportului digital al cadastrului; realizarea unei baze de date de mare precizie pentru proiectele inginereqti; fototriangulalie cu determinarea punctului cu valori sub dimensiunea pixelului; cartografrerea spa{iului naturii folosind canalul infraroqu; aerofotografieri pe timp de iarnd, prin folosirea unei ldlimi mari a benzii senzorilor, in scopul elimin5rii raporturilor extreme lumin6umbrS;

domeniul silviculturii, datoritd vizibilititlii bune a pantelor de umbrire gi a gradului mare de detaliere; domeniile planificdrii, managementului qi controlului in agriculturS, prin real i zar ea de inre gi strdri multitemporale ;
SUtPfindereacatastrofelornaturale.

$i in domeniul

fotogrammetriei [a sol tehnologia digitald qi-a f5cut simfitd prezenfa, fapt pentru care putem aminti de existenfa tehnologiei
Leica-SmartScan. Tehnologia se compune dintr-o parte hard, care constd intr-o stalie scaner portabilS (ex: Leica HDS3000 fig. 3.a) qi un software pentru prelucrarea datelor (Cyclon). -48 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

,D

N N

.,.,tii4ai.{@li$,ffi;i}iri
F.S-Vj:$n$:e*,a*.Ss,

Mffi$tr$S$

iI

Cyclone & ClmudWmneq

r ri[s$$N*].\\\.=:rl

Figura 3.4 Stalii sconer

Si

programul

de

prelucrare a datelor

Sta{ia scaner are posibilitatea rotirii automate in jurul axei sale, iar fascicolul laser, prin intermediul cdruia are loc scanarea, baleiazS sub un unghi de 270 grade (fig. 3.5). Aparatul se cupleazd" la un calculator portabil, folosit pentru inregistrarea directd a coordonatelor punctelor scanate. Dupi scanare are loc prelucrarea datelor sub programul Cyclon, rezultdnd in final modelul 3D al obiectivului scanat. Aceastb noud tehnologie a frcut un pas uriaq cdtre achizilia datelor 3D pentru aplica{iile S.I.G. In figura 3.6 este prezentatd o sta{ie scaner, aqezatd pe trepied, in vederea scanirii unui pod.

-49 -

isteme Informaf ionale Geo grafi ce Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.
S

""""--

i=
iil=

l:=
::'=

ii.*

,=
i tiiri:i:=r:.],:.: -:

Figura 3.5

Figura 3.6 Stayie scaner Leica tn lucru

-50 -

Sisteme Informa{ionale Geografice Achizilia datelor gi integrarea lor in S.I.G. 3.1.3 Achizitia datelor din teledetectie tt
Care este sursa datelor din teledeteclie Si cum se achizitioneazd acestea?

caracteristici ale suprafelei Pdm6ntului, ob{inute prin captarea radialiilor electromagnetice emise de obiecte gi transformarea lor in
imagini digitale. Fiecare obiect sau fenomen din naturd emite semnale proprii (ca o semndturd) care sunt receptate de senzori gi transformate apoi in imagini. Datele inregistrate de satelit sunt amplificate qi transmise la sol, unde sunt receptate prin intermediul unor stafii de receplie. Analiza gi interpretarea imaginilor de teledeteclie se face prin intermediul unor programe specializate. Programe S.I.G. precum IDRISI, ERMAPER, etc., au capabilitafi de prelucrare qi analizd, a imaginilor satelitare. Principalele surse de date cunoscute sunt cele doud sisteme de teledetecfie: Landsat din S.U.A qi SPOT din Franfa. Odatd cu perfecfionarea aparaturii care furnizeazl imagini cu rezolulie mare, tehnologia satelitard gi cea fotogrammetricd digitald vor deveni in viitor principalele surse de date pentru Sistemele Informalionale Geografice.
3.1.4 Achizitia datelor din

Datele din teledeteclie sunt imagini satelitare, care prezintd

mlsurltori directe
Si

Care este sursa datelor din mdsurdtori directe cum se achizilioneazd acestea?

Mdsurdtorile directe reprezinti ridicdri ale unor suprafele de teren, in vederea evidenlierii proprietSfilor sau pentru evidenlierea, pe planuri la scard mare, a detaliilor planimetrice qi altimetrice. Ridicdrile topo-cadastrale sunt necesare, deoarece precizia cerutd de determinarea suprafelelor este mare, iar tehnologia fotogrammetricd clasicd nu asigurd aceastd precizie. ln cazul tehnologiei fotogrammetrice digitale, descrisd in acest capitol, ridicdrile sunt necesare acolo unde exist5 neclaritSli in ortofotoplanul realizat.
-51 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Existd doud procedee de achizi[te a datelor din mdsurdtori directe, care sunt descrise in continuare.

3.1.4.1Achizi{ia datelor cu sta{ii totale

Staliile totale sunt tahimetre moderne, electronice, dotate cu calculatoare qi dispozitive de mlsurare prin laser, care realizeazd, mdsurarea automatd a unghiurilor qi distanjelor, compensarea
mdsurdtorilor qi calculul coordonatelor rectangulare ale punctelor. Datele mdsurate sunt transferate, in formate compatibile, direct in proiectul S.I.G. Ultimele aparate moderne in acest domeniu sunt staliile robotizate, dotate cu un ecran interactiv pentru definirea schilei ridicdrii, care realizeazd singure vizarea (fig.3.7). in momentul transferului datelor unirea punctelor este realizatd attomat.

Figura 3.7 Stayie totald robotizatd

3.1.4.2 Achizi(ia datelor cu echipamentele G.P.S.

Tehnologia G.P.S. Navstar (fig.3.8) se compune dintr-o relea de 24 de satelifi, situali pe orbite la indlfime foarte mare, prin intermediul cS.rora se determinS, cu precizie foarte bund, pozilia spa{ial5 a obiectelor
terestre.

-52 -

Sisteme Informa{ionale Geografi ce Achizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

La sol tehnologia dispune de receptoare G.P.S. (fig. 3.9), plasate in punctele de interes, care receplioneazd undele hertziene emise de
sateli1i.

Pentru determinarea coordonatelor poziliei unui punct de pe

receptorul trebuie sd primeascd semnale de la cel pulin patru sateli1i.

sol

Figura 3.8 Releaua de satelili Naystar

.-,,,,

.,,iiElffi,=
,,,
: ::: ::

:
,.::= I
ll : 1

::

.,. # :
::
: :::

::::::

::

:::i,
:ili:

."*,'rl#

trigura 3.9 Receptoare G.P.S.

-53 -

Sisteme Informafionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Tehnologia G.P.S. este deosebit de util6 pentru mdsurdtori de precizie, care trebuie efectuate in zone inaccesibile. De asemenea ea a pdtruns in domeniul transporturilor terestre, maritime qi aeriene. Ea este util6 qi pentru orientarea celor aflafi in zone dificile qi greu accesibile qi pentru semnaliz area pozifiei lor. Datele achizilionate prin intermediul acestei tehnologii pot fi transferate, prelucrate qi integrate in proiectele S.I.G..
3.2. Erorile proceselor de achizitie a datelor
Care sunt erorile de achizilie a datelor?

w
@

Problematica erorilor este tratatd,, in acest material, pentru faza iniliald de realizare a unui proiect S.I.G.. in aceastd fazd trebuie sd se {ind cont de toate posibilitalile tehnice gi tehnologice existente, pentru a folosi surse optime de date, avAnd cheltuieli minime. Sursa cea mai importantd de date este inventarul planurilor qi al harlilor
existente. in acest caz existd urmdtoarele tipuri de erori:

a. erori cauzate de deforma{ia suportului (dacd acesta este din h6rtie); In acest caz, se mdsoard in mediul S.I.G. laturile qi diagonalele
suportului scanat precum qi distanfele dintre punctele de intersecfie ale caroiajului kilometric cu limita cadrului geografic, pentru a determina zofla deformaliilor gi mSrimea acestora. Func{ie de m5rimea qi locafia deformaliilor se va stabili numdrul de puncte pentru georeferenfierea imaginii, in vederea minimizdrii mdrimii acestora. Fiecare trapez trebuie sd aibd ataqat un tabel cu informafii, care s5 conlind atdt date informative de pe hartd, cdt qi mdrimile erorilor
calculate.

b.

erori cauzate de neactualizarea informajiei hd(ii;

Dacd informafia din conlinutul planului nu mai corespunde in propor,tie de p6nd la 30Yo, atunci se va face reambularea planului prin mdsurdtori directe. -54 -

Sisteme Informa{ionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

Dacd informafia lipsd depSqeqte acest procent, atunci se va apela la tehnologia fotogrammetricd digitala.

c.

erori ale procesului de digitizare.

Acestea sunt erori de punctare ale operatorului, care constau in abateri ale vectorului de la imaginea suport. Erorile de punctare sunt: linii duble;
capete de

a a a
a a a

linii;

linii neinchise in noduri;

poligoane neinchise; linii care atdmd; intersec{ii aparente ale liniilor (nu se int6lnesc in noduri). Toate erorile enumerate se pot elimina in limita unor toleranfe, prin intermediul unor funclii specializate ale S.I.G. Procesul de realizare a unui proiect S.I.G. implicd qi alte tipuri de erori, care sunt tratate in literatura de specialitate.

3.3 Calitatea datelor in cadrul S.I.G.

Ce presupune conceptul de

calitate tn S.I.G.?

Deoarece proiectul S.I.G. manipuleazd baze de date grafice qi alfanumerice foarte mari, date care deservesc domenii diverse cu cerinle de precizie diferite, se impune existenla unui concept unitar qi complet al calitdlii acestora. Calitatea. in domeniul proiectelor S.I.G., poate fi definitd sub doud
aspecte qi anume
:

1. "Conceptul de calitate in cadrul unui proiect S.I.G. se referd

existenla unei analogii intre caracteristicile produsului S.I.G. cerinfele utilizatorului".

la
qi

2. "Conceptul de calitate in cadrul unui proiect S.I.G. se referd la forma

de filtrare a elementelor lumii reale, in vederea reprezentdrii lor in format digital". Acest Iucru inseamnd cd procentul de aproximare a lumii reale in formatul digital di valoarea indicelui de calitate.
-55 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizitia datelor gi integrarea lor in S.I.G.

Referitor la baza de date geograficd, conceptul de calitate impune

urmdtoarele:

. o . o o

toate fiqierele de date sd aibd specificatd denumirea platformei software pe care au fost create; sd fie specificate toleranlele in limita cdrora trebuie sd se incadreze erorile datelor introduse in sistem.

Din punct de vedere al conlinutului, obaza de date trebuie si cuprindd: definirea termenilor specifici gi inventarul lor; schema de organizare a informa{iei; nolrne de calitate pentru fiecare palier de organizare a datelor.
Calitatea datelor trebuie evaluatd prin efecttarca de mlsurdtori in teren gi prin determinarea diferenlelor dintre situa{ia reald qi cea digitala. Exemplu: se mdsoard in teren elemente liniare sau unghiuri, ale cdror valori se compard cu cele existente in formatul digital. Diferen{a rezultatd, reprezintd eroarea formatului digital qi trebuie sI se incadreze in eroarea impusd proiectului.

Parametrii de calitate ai unui proiect S.I.G. urmdresc qase condilii, care sunt descrise in continuare.

1.

Calitatea privind sursa datelor Acest parametru impune existenla in proiect a urmitoarelor precizdri: data c6nd a fost culeasd informalia; modul sau procedura prin care a fost culeasd informalia; de cdtre cine a fost culeasi informafia.
Calitatea privind pr ecizia elementelor geom etrice

. o .
2.

. . o .

Precizia elementelor geometrice trebuie sd ofere informafii despre: mdrimea coeficientului de precizie; mdrimea eqantionului de date; eroarea medie pdtraticd; media erorilor.

-56 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

3. Calitateaprivind semantica

datelor

Calitatea semanticii datelor presupune ca valorile elementelor inregistrate in bazele de date sd corespundl cu cele existente in
realitate. Acest lucru se referd la modul de clasificare a obiectelor gi la codifi carea atributelor.

4.
a
a a o

Calitateaprivind coerenla datelor.

Parametrul de coerenld se referd la: existenla unui identificator unic pentru un element; orice atribut trebuie sd aibd o valoare; sd existe specificatdprecizia de reprezentare a terenului; sd fie specificatd mdrimea minimd a suprafefelor reprezentate.

5. Calrtateaprivind actualizarea datelor.

Orice proiect S.I.G. trebuie sd permitd, prin criterii stricte, act:ualizarea datelor. El trebuie sd confind: data validdrii informafiilor; data expirdrii informafiilor; posibilitatea de schimbare in timp a informaliilor.

a a

6. Controlul calitdtii.
Sistemul trebuie sd fie prevdzttt cu interfa{d de verificare a datelor de intrare (validarea datelor), d6ndu-se posibilitatea de acceptare sau de refiz al acestora.
3.4 Integrarea datelor intr-un Sistem Informa(ional Geografic
Ce

presupune integrarea datelor?

Deoarece proiectele S.I.G. au un nivel de complexitate deosebit de mare, iar costurile iniliale de realizare sunt semnificative, se impune rcalizarea unui concept unitar la nivel nafional, care sd fie standardizat. Standard izar ea este ne c e s ard deo are ce I a r ealizar e a pro ie ctului p artic ip d specialiqti qi organizalii din domenii multiple, care trebuie sd aibd un limbaj qi o metodologie comunl de lucru. -57 -

Sisteme Informalionale Geografice Achizilia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

In

realizarea proiectului ar trebui sd se

lind cont de urmdtoarele

elemente: care domeniu de specialitate impune cea mai bund precizie datelor gi care este aceastd exigenld (cadastru). Acest lucru presupune o clasificare a exigenlelor domeniilor utilizatoare ale S.I.G.; plecAnd de la exigenfa cea mai mare se va stabili sursa de date care asiguri aceastd cerinld; se vor stabili tehnologiile care vor fi folosite, inclusiv platforma sau platformele S.I.G.. in alegerea platformelor trebuie stabilit dacd acestea sunt compatibile in transferul datelor; analiza qi georeferenlierea hd4ilor sd fie frcutd de singurd organizatie, pentru a realiza continuitatea informaliei de pe suportul raster. Proiectul S.I.G. reahzat trebuie si aibd baze de date structurate pe domenii de specialitate, dar care s5 permitd gi schimbul de informafii

intre acestea.

La nivelul larii ar trebui sd existe asamblatd, ca intr-un intreg, toatd

baza de date geografic5, structuratd pe nivele ierarhice, din care sd se poatd obline bazele de date regionale, locale, etc.

3.5 Rezumatul capitolului

Care sunt principalele probleme studiate?

intr-un Sistem Informafional Geografic existd patru surse de date:

date de pe planurile qi h54i1e existente;

. . . .

datefotogrammetrice; date din teledetecfie; date din m6surdtori directe.

2. Datele de pe planurile qi h5(i1e existente reprezintd cea mai importarfid

sursd de date.

3.
o

Achizilia datelor de pe planuri qi ha4i se face prin:

SCOllOfOi

. .

digitizare:, vectorizare automatd.

-58 -

isteme tnformalionale Geografi ce Achizitia datelor qi integrarea lor in S.I.G.

S

4. Fotogrammetria digital[ qi teledetecfia vor

principalele surse de date ale proiectelor S.I.G.

reprezenta

in

viitor

s.

Datele din mSsurdtorile directe pot G.P.S.-uri.

fi achizilionate cu Stalii Totale qi cu

hA4ii, erori

6. in p.o""sul de achizi\ie a datelor apar erori ale suportului

de conjinut qi erori din procesul de digitizare.

7.

Conceptul de calitate in cadrul unui proiect S.I.G. se referd la existenla unei analogii intre caracteristicile produsului S.I.G. qi cerin{ele utilizatorului. Parametrii de calitate ai unui proiect S.I.G. urmdresc qase condilii:

8.

. . . . . o
9.

privind sursa datelor; privind preciziaelementelor geometrice; privind semantica datelor; privind coerenfa datelor; privind actvalizarea datelor; controlul calit5tii.
calitatea calitatea calitatea calitatea calitatea

Integrarea datelor unui proiect S.I.G. trebuie si se facd in baza unui concept unitar, la nivel na{ional, pe baza unor standarde care s5 rSspundi qi cerinlelor de integrare cu alte Sisteme Informationale Geografice.

-59 -