http://cursfoto.blogspot.ro/ reguli foto Imbunatatirea calitatii serviciilor foto si prelucrare imagine 7. http://cursfoto.blogspot.ro/search/label/TEHNICI%2 !

"T" #calitatea img foto$

Ce aparat foto s cumprm?

Este o ntrebare pe care o citesc, formulat n diferite feluri, n emailurile de la voi. Dei, la nceput, am ncercat s rspund fiecaruia n parte (pentru aceasta documentndu-m de pe paginile productorilor camerelor exemplificate de voi), am a uns la conclu!ia c cel mai bine este s pre!int aici, n blogul nostru, un mic g"id pentru aceia dintre voi ce doresc s ac"i!i#ione!e primul aparat de fotografiat. $adar, ave#i probleme n a decide ce aparat s cumpra#i% &u ti#i ce camer foto poate rspunde necesit#ilor voastre% PAII INIIALI
1. Notai care este scopul vostru principal. De ce anume avei nevoie de o camer foto? Dac tot ceea ce vrei s fotografiai sunt imagini din vacan sau plimbri ocazionale, ieiri cu familia sau prietenii, atunci o camer foto digital ieftin este ceea ce avei nevoie. 2. Notai de cte ori credei c vei folosi camera foto. u ct mai des o vei folosi, cu att mai mult vei dori s facei un upgrade al acesteia. !adar, buy nice or buy twice.... ". Notai ce buget deinei pentru a cumpra aparatul foto. #ste cea mai bun metod de a evalua calitatea camerei foto pe care o vei putea cumpra. Nu v temei dac vei depi bugetul iniial $ vei avea astfel o camer mai performant i care va ine mai mult timp. %. Decidei dac dorii un aparat foto digital de tipul point and s&oot sau un D'().

Care este diferena dintre un point and shoot i un DSLR? $a cum se poate deduce din denumire, point and s"oot este un aparat foto pe care l ndrepta#i ctre subiectul pe care dori#i s l fotografia#i, apsa#i pe declanator i

reali!a#i cadrul. 'r prea multe bti de cap, aparatul avnd presetri ce v vor uura munca, cu minusurile lor n ceea ce privete calitatea imaginii reali!ate. (e de alt parte, un D)*+ este un aparat foto profesional (sau semi-pofesional), unde ave#i posibilitatea sc"imbrii obiectivului, putndu-i aduga, dup ca!, un obiectiv macro, pentru close-up, sau un tele!oom, pentru fotografii de la distan#. *a acest tip de aparat ave#i i posibilitatea s alege#i desc"iderea diafragmei, timpul de expunere dorit, a sensibilit#ii ,)- etc.
1. *otri+v ce v dorii cu adevrat, fotografiile pe care vrei s le realizai se ridic la preteniile pe care le ofer o camer foto D'()? Nu uitai c un D'() este mult mai scump dect un simplu point and s&oot -diferena de pre depete 1... lei/. 2. Dac fotografia este un &obb0, putei cumpra un point and s&oot cu setri mai avansate, 1n care s avei posibilitatea s 1nvai elementele de baz, pn cnd vei considera c e timpul pentru un D'(). 2n plus, este mult mai ieftin dect acesta din urm.

PONTURI Dac fotografia nu este un "obb., atunci, mul#umi#i-v cu un aparat ieftin i simplu, fr s c"eltui#i inutil banii pe un D)*+ pe care nu l ve#i utili!a prea des. /ompara#i ades produsele i mrcile pe care dori#i s le ac"i!i#iona#i. )unt foarte multe siteuri de profil, forumuri n care utili!atorii semnalea! minusurile i plusurile aparatelor respective. 0tili!a#i aceste informa#ii n folosul vostru. &u uita#i s include#i n bugetul ini#ial i accesoriile1 cureaua, care uneori nu este inclus n pac"etul de ba!, o geant n care ve#i #ine aparatul, cardul de memorie (de preferat un card cu o vite! ct mai mare) etc. De asemenea, aten#ie cnd v alege#i un D)*+1 marea ma oritate a aparatelor profesionale se vnd doar bod., ceea ce nseamn c va trebui s v cumpra#i un obiectiv separat (cuta#i, de regul, un 2it complet camer plus obiectiv).
#aparate foto$ %. http://ro.&i'ipe(ia.org/&i'i/!otografie #istoric$ ). http://microphotostoc'er.com/process*ro.htm 2. http://&&&.cursurifoto.ro/in(e+.php,i(-2.curs-amat /. http://&&&.t&in0pi+els.com/categor1/photograph1/ 2. a(obe.com 0 pro(ucts0 (esign an( photograph1 #programe$ 3. 4(obe photoshop http://ro.&i'ipe(ia.org/&i'i/4(obe*5hotoshop #istoric6 calitatea img (upa prelucrare$ (oc 0 (es'top0b20tileaga0general fotografie 7. http://&&&.foto0maga8in.ro/foto0tehnica*open.php, art-ftm2 /archives/2 7/ 7/(espre*ra&.html

Despre RAW
Cuprins: 1. Ce sunt fisierele RAW. Diferente intre RAW si JPEG 2. Ce sa alegem, Raw sau JPEG? 3. !tinerea si "es#ar#area fisierel$r RAW %. A&ustarea !alansului "e al!, a e'punerii, a saturariei #ul$ril$r si re"u#erea (g$m$tului ). C$re#tarea "ist$rsiunil$r $pti#e, a&ustarea mi#r$#$ntrastului. C$n#lu(ii 1. *ntr$"u#ere Odinioara, cand se lucra pe film, fotograful avea la dispozitie mai multe puncte decisive pe parcursul obtinerii fotografiei, in care putea interveni si ajusta unele erori. De exemplu, filmul negativ putea fi developat mai mult, pentru a suplini absenta unui film mai sensibil, sau putea folosi revelatoare compensatoare daca subiectul era foarte contrast, ori, din contra, revelatoare contrast pentru subiectele mai terne. Apoi, la marirea negativului, putea folosi hartie contrast sau moale, pentru a reproduce in copia finala subiectul asa cum ar fi dorit fotograful. De asemenea, negativul putea la fel de bine sa fie prelucrat si marit oriunde, fara a fi nevoie de a respecta riguros un anumit revelator, un anumit aparat de marit, un anumit sortiment de hartie, etc. Acum, o data cu trecerea la fotografia digitala, lucrurile s-au mai complicat. Fiecare producator de aparat foto digital produce un fisier brut de imagine in format proprietar ( A!" si care trebuie prelucrat cu un soft#are dedicat pentru a putea fi exploatat. Fisierele A! produse de aparatele firmei $ nu pot fi prelucrate cu programul elaborat de firma %& De ce' (entru ca fiecare producator codifica intr-un mod propriu datele de imagine, iar schema codificarii nu este totdeauna cunoscuta. )a chiar si ma mult& Acelasi producator modifica uneori modul de inscriere al informatiei in fisierul de imagine, prin lansarea de noi modele. *ste de notorietate actiunea firmei +i,on care a refuzat sa faca publice metodele de decodificare a informatiei din fisierele A! (+*F" ale modelului lor D-$. ca rezultat, fisierele acestui model de camera trebuie prelucrate obligatoriu cu programul elaborat de +i,on. O prima incercare de a se /vorbi aceeasi limba/ a fost elaborata de un grup de experti fotografi (0oint (hotographic *xperts 1roup sau prescurtat 0(*1", care au elaborat un set de norme referitoare la structura fisierelor (norme intitulate 0F2F" si la modul de comprimare al imaginilor (0(*1". Aceste norme au fost facute publice si rapid, toata lumea a aderat la ele, in sensul ca, pe de o parte, toate camerele foto digitale pot transforma si comprima imagini in format 0(*1, iar, pe de alta parte, toate programele de prelucrare a imagini sunt compatibile cu formatul 0(*1. (rincipala problema care apare la compresia 0(*1 este aceea ca reducerea ponderei fisierului se face cu pierdere de date. *xpertii 0(*1 au dorit sa reduca cat mai mult posibil dimensiunile fisierelor si au pus la punct un algoritm care permite eliminarea diferentelor foarte mici intre pixelii invecinati din fisierul de imagine si pe care marea majoritate a privitorilor nu le percepe. Asadar, formatul 0(*1 nu curpinde toate informatiile pe care le poate furniza captatorul camerei foto digitale. (entru a putea oferi totusi imagini de calitate, toti producatorii au adaugat (cel putin la camerele digitale cu oarecari pretentii" si posibilitatea salvarii de fisiere brute, A!. 2. Ce este "e fapt fisierul RAW? 3pre deosebire de 0(*1, A! nu reprezinta vre-un acronim misterios ci are originea in cuvantul englezesc /ra#/ care inseamna /materie prima/. *ste binecunoscut faptul ca fotoelementele componente ale captatorului digital nu inregistreaza decat date de luminanta. 2nformatiile de crominanta sunt obtinute printr-o cale mai ocolita4 in fata fotoelementului este asezat un filtru colorat (in general rosu, verde, sau albastru". Filtrul lasa sa treaca doar lumina de culoarea proprie si blocheaza celelalte culori. (rin urmare, fotoelementul va inregistra intensitatea luminii colorate in culoarea filtrului suprajacent. (rin imediata invecinare a fotositurilor cu filtre rosu, verde si albastru, se poate interpola informatia de culoare in asa fel incat sa se poata aproxima cu o buna precizie, informatia de cromianta pe intreg spectul si pentru fiecare pixel din imagine. Asezarea filtrelor rosu, verde si albastru ca si raportul dintre ele respecta (la majoritatea camerelor foto digitale" standardul propus de )a5er. *xpus la lumina, fiecare fotosit inregistreaza o anumita cantitate de lumina, pe care o transpune intr-un semnal electric (tensiune". 2n continuare, convertorul analog-digital trasforma semnalul analogic intr-un semnal discret, sub forma unui numar, de regula de pana la 6- biti. (rin urmare, fiecare fotosit al unei camere foto digitale obisnuite poate genera -76- 8 9.:;< nivele diferite de semnal. Aparatele foto de inalta performanta convertesc informatia pe 69 biti. Datele sunt apoi asamblate sub forma unui fisiser in care sunt introduse informatii referitoare la pozitionarea fiecarui fotosit, ca si date referitoare la parametrii de expunere, modelul camerei folosite, etc.

Acest fisier poate fi transferat pe cartela de memorie sub forma de fisier A! sau poate fi prelucrat in continuare, in camera foto digitala. 3unt acum aplicate setarile4 balansul de alb, contrastul, ajustarea acutantei, eventuale filtre digitale, etc. +ivelul de semnal per pixel este redus la = biti. Daca fotocamera permite (si utilizatorul prefera acest format", imaginea poate fi salvata in acest moment ca fisier >2FF. 2n final se face transformarea in fisier 0(*1, prin indeprtarea datelor considerate prea /asemanatoare/ in scopul reducerii dimensiunilor fisierului de imagine.

Prelu#rari fisier

+ip fisier

3emnal captator, >ransformare analog - digital (opulare header fisier Aplicare setari camera4 - balans de alb - contrast - acutanta - saturatia culorilor - aplicare filtre digitale - redimensionare la rezolutia presetata ?onversie 6- -@ = biti ?omprimare 0(*1

A!

>2FF

0(*1

Ce este inter,alul "inami#? +otiunea de interval dinamic a fost introdusa in electronica audio si se refera la raportul dintre cel mai puternic semnal (nedistorsionat" si zgomotul de fond, la un amplificator. *ste exprimat in d) (deci)eli" si are o progresie logaritmica in baza 6:. Alterior a fost preluat si in fotografie, sub forma raportului dintre densitatea maxima (Dmax" a unei zone comparativ cu densitatea minima (Dmin deasupra zonei de voal". De exemplu, daca un film are Dmax 8 B,B iar Dmin 8 :,B intervalul dinamic este B,B - :,B 8 B. 2n termeni de expunere, un indice de expunere (2*" echivaleaza cu o crestere a densitatii de :,B. ?ontinuind cu exemplul anterior, un interval dinamic de B echivaleaza cu 6: trepte de expunere. Filmele alb-negru uzuale au intervalul dinamic -,9 - -,C (adica = - ; 2*", filmul diapozitiv color in jur de - (< - C 2*", scannerele de uz casnic B,< - 9 (6- - 69 2*" iar ochiul uman -,6 (echivalent C 2*, fara modificarea diametrului pupilei". 2ntervalul dinamic maxim perceput de ochiul uman este echivalent cu -9 2*& 2n cazul imaginilor digitale, intervalul dinamic maxim teoretic al unui fisier pe = biti este de4 - 7 = 8 -D< biti. log(6:" -D< 8 -,9 2n schimb, un fisier pe 6- biti4 -76- 8 9:;<. log(6:" 9:;< 8 B,< Care ar fi "iferentele intre RAW si JPEG? Fiecare dintre aceste tipuri de fisiere prezinta avantaje si dezavantaje pentru utilizator. O prima diferenta este data de informatia stocata in fiecare pixel. Fisierul A! stocheaza informatia pe 6- biti, ceea ce creeaza o diferenta maxima teoretica de semnal de la : la 9:;D sau, sub forma de raport4 6 4 9:;<. 2n cazul fisierului A!, intervalul dinamic este de B,< (pentru fisierele pe 6- biti" sau 9,- (pentru fisierele pe 69 biti". Fisierele 0(*1 sunt codificate pe = bitiEcanal de culoare. 2ntervalul dinamic scade in cazul acestora, neputind depasi -,9&

A,anta&e JPEG

A,anta&e RAW Fisierul contine intreaga informatie furnizata de captator (ermit modificarea ulterioara a unor parametrii de expunere dar mai ales4 temperatura de culoare si 2*

Fisiere de dimensiuni mai mici, mai economice 3unt manipulate mai rapid in camera

(ot fi imediat imprimate pe hartie

Fisierul poate fi convertit in imagini >2FF de 6< bitiEcanal (relucrarile sunt aplicate doar in momentul salvarii in format >2FF sau 0(*1 si nu afecteaza fisierul A!

O a doua diferenta majora intre cele doua tipuri de fisiere este aceea data de standardul lor4 fisierul 0(*1 utilizeaza un standard deschis si deci imaginea poate fi vizualizata cu orice progam capabil sa manipuleze imaginile. in schimb, fisierele A! utilizeaza standarde proprietare fiecarui producator, ba chiar si mai mult& Acelasi producator introduce modificari de la un model de camera la altul. De exemplu ?anon a schimbat modul de codificare, o data cu introducere modelului ?anon *O3 -:D, sau +i,on la modelul D-$.

De(,anta&e JPEG

De(,anta&e RAW (rocesarea fisierului este consumatoare de timp +u exista un standard general valabil. Fiecare producator are propriul format, unii producatori chiar mai multe& +u exista nici o garantie ca producatorul va pastra pe viitor compatibilitatea cu vechile formate +ecesita programe dedicate. unii producatori le vand separat de camera.

+u permit decat procesari de mica amploare (rocesarile si salvarile repetate altereaza rapid calitatea imaginii ?alitate uneori nesatisfacatoare pentru imprimari de inalta calitate.

2n fine, diferenta cea mai importanta pentru utilizatorul neprofesionist este dat de timpul consumat pentru pregatirea pentru imprimare (postprocesarea". Daca in cazul fisierelor 0(*1 sunt necesare doar putine prelucrari, deci un timp scurt de lucru asupra fisierului de imagine, in cazul fisierelor A! timpul consumat este mult mai mare. 2. C$n,ersia fisierului RAW

2ntrucat in fisierul A! informatia stocata este cea furnizata de captator, valorile inregistrate pentru fiecare pixel sunt direct proportionale cu cantitatea de lumina incidenta. Ochiul uman percepe luminanta in mod diferit, adica este mai sensibil la variatii mici ale luminozitatii in zonele mai intunecoase si proportional mai putin sensibil la variatii similare ale intensitatii in zonele luminoase. Fodul in care sunt inregistrate sau percepute variatii ale luminozitatii unui subiect este definit ca /gamma/. fisierul A! este inregistrat in mod nativ cu gamma 6, pe cand ochiul uman are gamma -,-. (ractic toate converterele A! lucreaza cu gamma -,-

econstituirea crominantei se efectueaza o data cu deschiderea fisierului A!. Deoarece fotositurile sunt acromate, pentru a putea reprezenta culorile, in fata fiecarui fotosit a fost asezat un filtru de o anumita culoare, ca un mozaic. mozaicul )a5er reproduce crominanta prin utilizarea de filtre colorate in rosu, verde sau albastru. (entru ca in imaginea finala, fiecare pixel sa reproduca toate nuantele de culori, semnalul unui fotosit, de exemplu verde, este completat prin interpolarea informatiei furnizate de fotositurile invecinate, colorate in rosu si respectiv albastru. (rocesul de interpolare a crominantei este numit in literatura anglo-saxona4 /demozaicare/.

2. 1. -ta!ilirea !alansului "e al! )alansul de alb este o functie automata a camerelor foto digitale prin care procesorul acesteia determina proportia necesara din fiecare culoare fundamentala (rosu, verde si albastru" in asa fel incat albul subiectului sa fie reprodus tot alb in imagine. Ajustarea balansului de alb este efectiv realizata doar in cazul conversiei fisierelor brute in 0(*1 sau >2FF. in cazul in care fotograful alege salvarea in format A!, balansul de alb este doar estimat si inregistrat ca date de intrare in header-ul *$2F al imaginii. Din aceasta locatie este apoi citit si aplicat imaginii in momentul in care se realizeaza conversia.

De regula nu apar probleme deosebite la redarea culorilor. 2n practica apar doua situatii particulare. (rima dintre ele, cel mai frecvent intalnita este aceea in care fotograful doreste modificarea intentionata a reproducerii corecte a culorilor, pentru a pastra atmosfera unui apus de soare, de exemplu. Daca fotograful lasa procesorul camerei sa determine in mod automat balansul de alb, imaginea isi va pierde practic orice dominanta de culoare iar fotografia orice interes. O solutie posibila ar fi setarea camerei in modul de fotografiere presetat /apus de soare/ sau al balansului de alb in modul /umbra/ (shado#". O a doua situatie in care reproducera corecta a culorilor este mai dificila, este intalnita in cazul scenelor iluminate cu multiple surse de lumina, cum ar fi, de exemplu, interioarele iluminate atat de lumina solara cat si de becuri fluorescente, sau alte combinatii de surse de lumina cu temperaturi de culoare diferite. 2n aceasta ultima imprejurare, determinatea balansului de alb se recomanda a fi facuta inainte de fotografie, prin etalonare pe mostre gri 6=G Deoarece fisierele A! nu au aplicat balansul de alb, ele pot fi afisate cu orice mod al balansului de alb posibil in camera.

(rofilul de culoare defineste modul in care sunt reproduse culorile, dupa ce balansul de alb a fost stabilit. (rofilul de culoare este specific fiecarui dispozitiv care intervine in lantul de captura si reproducere a imaginii, de exemplu4 camera foto digitala, monitor, imprimanta, etc. An anumit profil de culoare poate reproduce mai multe nuante de culori decat altul (de exemplu un monitor ? > reproduce mai multe culori comparativ cu o imprimanta". 3patiul de culoare este o reprezentare grafica a culorilor si a nuantelor ce poate fi reprodus de un sistem etalonat.

2n practica sunt utilizate mai frecvent doua spatii de culoare4 a" s 1) - util in prezentarea imaginii pe displa5-urile calculatoarelor si in imprimarea cu ajutorul imprimantelor uzuale cu jet sau laser si b" Adobe 1) - un spatiu mai larg, ce il include pe precedentul si care este utilizat in prelucarea si tiparirea imaginilor in mediul industrial. O data stabilit blanasul corect de alb si utilizind profilul specific de culoare, toate culorile subiectului vor fi reproduse in mod corect in imagine, inclusv sub aspectul saturatiei (intensitatii". >otusi fotograful poate modifica saturatia culorilor, prin amplificare sau prin reducere, pana la cazul extrem - fotografie alb-negru.

(rima prelucrare pe care o efectuez se adreseaza stabilirii punctului de alb. 2n mod implicit, majoritatea convertoarelor citesc setarea din camera si o propun utilizatorului, care o poate accepta sau poate alege alta setare.

(entru o etalonare precisa, se recomanda utilizarea unui etalon alb sau gri 6=G 2n lipsa unui astfel de etalon, putem estima balansul de alb cu ajutorul pipetei, prin preluarea unui esantion dintr-o zona despre care stim sigur ca a fost alba in scena fotografiata.

2.2. C$re#tarea e'punerii 2n functie de subiectul fotografiat, de multe ori este nevoie de modificarea expunerii, in scopul de a pune mai bine in evidenta zona de interes din imagine. ?onvertoarele A! permit corectarea cu pana la H E - - indici de expunere, desi rareori este nevoie de mai mult de 6 2* in plus sau in minus, cel mai frecvent doar fractiuni de unitate. educerea expunerii intr-o fotografie supraexpusa va duce la pierderea detaliilor in lumini, iar amplificarea expunerii la o imagine subexpusa va atrage dupa sine sporirea zgomotului in umbre.

C$ntrastul 2n practica, nivelul curentului inregistrat de fiecare fotosit, in mod proportional cu lumina incidenta, este transpus in imagine sub forma unui punt mai luminos sau mai intunecos. Deoarece ochiul uman nu percepe in mod linear variatiile de intensitate luminosa ci pe o scala logaritmica, a fost necesara introducerea unei functii de conversie neliniara tensiune - luminozitate si care poarta numele de gamma (discutat mai sus". ?alculatoarele tip (? folosesc un gamma de -,- iar cele de tip Fac de 6,=. 2n absenta acestei corectii, imaginile provenite din fisiere A! vor fi foarte intunecoase, aparent puternic subexpuse.

?ontrastul imaginii reprezinta distanta dintre zonele cele mai intunecoase ale imaginii si cele mai luminoase, cu

toate nuantele intermediare. O imagine cu alb pur, negru profund si numeroase nuante intermediare reprezinta o imagine cu contrast normal. Daca numarul de nuante de gri este redus, imaginea are un contrast mare. Daca numarul de nuante de gri este suficient de mare dar nu exista alb pur si negru profund, contrastul imaginii este mic. eprezentarea grafica a intensitatii si a ponderei diferitelor nivele de luminozitate poarta numele de histograma.

(entru modificarea contrastului, convertorul

A! pune la dispozitia utilizatorului mai multe cai si mijloace.

O prima cale ar fi modificarea globala a contrastului prin comanda omonima. Daca modificarea contrastului se face prin comanda /Ievels/, fotograful poate modifica intr-o masura grosolana contrastul in zonele intunecoase, ale griului mijlociu sau in zona de lumini.

Cur!e An pas mai departe in ajustarea fina a contrastului este reprezentat de comanda /?urbe/ (?urves", prin care pot fi ajustate nivelele pe domenii mult mai inguste. Aceasta permite recuperarea detaliilor in Ambre si in Iumini. Atilizind ajustarea pe curbe extindem intervalul dinamic reprodus in imagine.

Fodelarea curbei de expunere poate ameliora zgomotul in zonele intunecoase ale imaginii.

2.3. Re"u#erea (g$m$tului Jgomotul din imaginea digitala apare datorita imperfectiunilor circuitelor electronice si este echivalentul granulatiei din fotografia argentica. ?resterea sensibilitatii la lumina a captatorilor este realizata de fapt prin amplificarea mai puternica a semnalului furnizat. o data cu semnalul util este amplificat si zgomotul, ceea ce se traduce prin sporirea granularitatii imaginii. educerea zgomotului din imagine poate fi realizata prin aplicarea de filtre dedicate in programele de prelucrare a imaginii sau prin utilizarea de programe specializate anti-zgomot.

%. A&ustarea saturatiei #ul$ril$r

De multe ori, mai ales daca fotografiile urmeaza a fi expuse pe !*), este nevoie de accentuarea saturatiei culorilor, dar aceasta operatiune trebuie facuta cu moderatie. Accentuarea cu 6D - -: G este suficienta in majoritatea cazurilor.

2n cazul in care in imagine apar si persoane, cresterea saturatiei culorilor poate duce la culori prea puternice ale pielii asa incat este nevoie de multa atentie. >ot acum se poate face conversia in alb-negru daca aceasta este intentia fotografului. 2.%. C$re#tarea "ist$rsiunil$r $pti#e Fajoritatea obiectivelor zoom deformeaza /in butoi/ la capatul superangular si /in perna/ la capatul teleobiectiv. Kignetarea (scaderea intensitatii luminii transmise prin obiectiv de la centrul cadrului spre periferie" este mai evidenta la diafragmele larg deschise si la superangulare. Aberatiile cromatice sunt determinate de proprietatile luminii4 capacitatea de refractie este dependenta, printre altele si de lungimea de unda a luminii incidente. Asa se face ca in planul de proiectie, razele luminoase de

culoare albastra sunt focalizate intr-un plan situat mai aproape de centrul optic in comparatie cu radiatia rosie, altfel spus, o sursa de lumina va fi reprodusa ca o pata alba inconjurata de un halou rosiatic spre periferia cadrului si unul de culoare albastra spre centrul cadrului.

?onverterul

A! trebuie sa posede subrutine prin care sa se corecteze si aceste aberatii optice.

2.). A&ustarea mi#r$#$ntrastului 3porirea microcontrastului se poate realiza prin exploatarea capacitatii ochiului uman de a fi foarte sensibil la diferentele de contrast ce apar la limita dintre doua suprafete. 2n principiu, aceste filtre sporesc densitatea de gri pe o latime de 6 - - pixeli in zonele mai intunecoase si cresc luminozitatea in cele mai luminoase, realizind un efect similar cu cel de /margine/ de care sunt capabile unele revelatoare ale filmelor argentice. 3porirea microcontrastului poate duce la cresterea zgomotului in imagine.

3e recomanda a fi ultima prelucrare aplicata fisierului de imagine. (rogramele de conversie A! permit doar ajustarea globala, in schimb, programele de prelucrare a fotografiilor pot ajusta microcontrastul pe zone selectate in prealabil.

2... De#uparea imaginii si sal,area fisierului Daca este nevoie, se poate decupa din fotografie zona sau zonele care nu contribuie la mesajul fotografiei si se alege locatia pentru fisierul de imagine prelucrat. Fisierul A! inmagazineaza informatia pe 6- biti (unele modele de camere foto digitale pot furniza informatia pe 69 biti" ceea ce permite reproducerea a peste 9.::: nuante. Dupa reconstituirea crominantei, fisierul poate fi salvat in format >2FF cu = sau cu 6< biti E culoare. Desi nu toate programele pot prelucra fisiere cu 6< biti E culoare, acestea poseda suficienta informatie, atat in umbre cat si in lumini, pentru a putea fi supuse la prelucrari intensive, fara alterarea calitatii imaginii (posterizare". 2n schimb, fisierele care stocheaza informatia de culoare doar pe = biti E canal se altereaza vizibil daca sufera modificari de amploare.

3. Prelu#rarea pe l$turi Daca au fost luate mai multe imagini in aceeasi locatie, ajustarile efectuate asupra unei imagini pot fi salvate si aplicate asupra unui intreg lot. (relucrarea imaginilor pe loturi este foarte utila daca avem de prelucrat mai multe fotografii efectuate in aceleasi conditii (de exemplu o sesiune de fotografii in studio".

C$n#lu(ii (relucrarile fisierelor in convertoarele A! sunt aplicate doar in momentul convesiei in fisierul 0(*1 sau >2FF, de aceea este recomandabil de a efectua cat mai multe ajustari in aceasta etapa si a lasa pentru prelucrare in (hotoshop, de exemplu, doar ajustarile zonale, filtraje, etc.

*fectuarea ajustarilor asupra fisierului A! permite interventii multiple si precise. De cele mai multe ori, convertoarele dispun atat de cursoare, pentru ajustari ample si rapide, dar si de casete numerice, in care se pot face modificari de finete.

(entru a obtine rezultate optime si repetabile, este obligatorie etalonarea hard#are a intregului lant care intervine in preluarea, prelucrarea si imprimarea imaginilor.

?are sunt #ara#teristi#ile esentiale ale unui convertor A!' - interfata simpla si intuitiva - suport pentru profile de culoare ale camerei foto si monitorului - afisarea histogramei fisierului rezultat - previe# al principalelor functiuni4 corectie balans de alb, expunere, etc. - posibilitatea de a salva si reutiliza setari - posibilitate de a prelucra fisiere in loturi - posibilitatea de a salva fisiere >2FF pe 6< biti

#).2 calitatea img (upa prelucr$ http://&&&.savemoment.ro/ro/fotografie.html save moment http://&&&.stu(ioimagic.ro/ 9tu(io Imagic http://).bp.blogspot.com/*:7;'e/%i!2%/924g/1"r<HI/444444444!I/*5=9/*>a 2?s/s)7 0h/revista@5hoto.Apg http://&&&.eneme(e.t'/ natalie eneme(e ). 9ervicii foto si prelucrare imagine ).) 9ervicii foto 4parate folosite ect Calitatea imaginii brute ).2 9ervicii prelucrare imagine 5rograme folosite Calitatea imaginii (upa prelucrare 2. 9aveBoment servicii /. 9tu(io Imagic servicii 2. Nat Eneme(e servicii 3. 5ropuneri (e imbunatatire >upa o anali8a amanuntita am aAuns la conclu8ia ca Comania este o DfabricaD (e fotografi analfabeti in meserie. 4cest lucru este posibil (in cau8a faptului ca fiecare persoana care se tre8este cu un aparat in mana se numeste generic DfotografD. >e aceea se impune o scolari8are mai riguroasa pentru a evita acest boom (e fotografi6 cei mai multi prestan( servicii (e calitate inferioara cu ceea ce se prestea8a in alte tari6 (ar acest lucru se (atorea8a si mentalitatii clientilor care se multumesc cu asemenea servicii prost prestate6 (in motivul ca sunt mai ieftine si (upa vorba ca Dmerge si asaD. 3.) Infiintarea (e scoli speciali8ate pe fotografie si (esign foto 3.2 5ractica obligatorie Nivel I: anii )02 fotograf amator 0 fotograful va efectua voluntariat la evenimente strangan( un portofoliu Nivel II: anii /03 asistent fotograf 0 fotograful isi poate (epune acum portofoloiul la un fotograf profesionist cu care acesta va colabora imp (e / ani pentru formarea e+perientei Nivelul III: fotograf profesionist 0 abia (upa 3 ani (e munca si e+perienta6 fotograful poate profesa in (omeniu 3./ >e8voltarea unui concept

este nevoie (e (e8voltarea unui nou concept care sa puna accent pe calitatea serviciilor foto si (e prelucrare imagine6 care sa0i faca pe clienti sa constienti8e8e raportul calitate0pret si sa fie astfel mai pretentiosi can( achi8itionea8a un serviciu6 cgiar (aca costa mai mult. En astfel (e concept ar putea fi...