Invențiile științifice și tehnice din

perioada Renașterii

Ceapchi Nicolae
 Cuprins:
I. Scopul prezentării
II. Caracterizarea Renașterii, relaționată la subiect
III. Motivația invențiilor
IV. Direcțiile invențiilor
V. Importanța realizărilor științifice și tehnice ale Renașterii
VI. Surse bibliografice
 Scopul prezentării

Prezentarea dată a fost elaborată cu scopul de a introduce spectatorul în

lumea științifică și tehnică din perioada Renașterii. Acesta va fi realizat
prin intermediul prezentării și argumentării a descoperirilor marcante
din cele mai dezvoltate și valorificate domenii ale timpului – ingineriea
și medicina, precum și a personalităților care stau în spatele acestora.
 Caracterizarea generală a Renașterii

I. Renașterea este termenul utilizat pentru a descrie una din cele mai fertile
perioade, din punct de vedere cultural, științific, artistic, din istoria omeniri,
care cuprinde secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai întâi în Italia și apoi în
cea mai mare parte a Europei.
II. Fenomenul dat este caracteristic, în primul rând, înfloririi economice și
culturale a unor orașe Italiene, în care s-a format climatul favorabil pentru a
realiza cercetări și diverse proiecte inginerești etc. Cu timpul acest fenomen
s-a răspândit și în Europa, în mod special în Germania.
III. Renașterea a cuprins largi domenii de dezvoltare, însă marele său merit este
cel de revalorificare a surselor antice.
IV. Imaginea tipică a Evului Mediu este lăsată de către mințile Renașterii, care
priveau epoca anterioară printr-o prismă pripită și adesea eronată.
 Motivația descoperirilor

I. I. Îmbinarea esteticului cu tehnicul. Istoricul american John Nef scrie

„imaginația științifică și imaginația artistică erau încă atât de apropiate
una de alta, încât puteau trece drept părți ale aceleiași inspirații”.
II. II. Utilitatea invențiilor, formată datorită necesităților și aspirațiilor
intelectualilor renașterii spre o viață mai comodă și mai bună.
III. III. Dorința de a cunoaște universul, lumea, natura lucrurilor.
IV. IV. Adaptarea noilor tendințe științifice la arta militară.
V. V. Popularitatea pe larg a meseriilor de tehnician, inginer, medic etc.
 Inginerii europeni

În Europa interesul pentru inginerie este adus puțin mai târziu, încă
aceasta nu scade din importanța invențiilor. Acest domeniu capătă
avânt în marile centre culturale ale timpului, precum era orașul
german Numberg, în care au activat mai mulți ingineri, pictori,
sculptori etc. La fel ca și în Renașterea italiană, se observă
redescoperirea lucrărilor antice și sporirea interesului pentru
invențiile militare grecești sau romane.
 Konard Keyser „Bellfortis”

Konard Keyser este un inginer german,

cu originea dintr-un oraș prosper a
timpului, Praga.
Meritul ingineresc al acestuia constă în
revalorificarea scrierilor inginerului
antic Frontinus.
În lucrarea sa „Bellfortis” acesta
realizează o descriere, însoțită de
ilustrații, a diferitor arme din epoca
antică și medievală, precum ar fi: tunuri
de război, trebuchete, care de război etc.
Trebuchet-a și ascensorul
Ceasul lui Giovanni de-Doni și
„oul din Numberg”

Giovanni de-Doni este un matematician,

astronom și fizician venețian care se
consideră a fi precursorul ceasornicăriei
mecanice. Acesta a inventează, în 1364,
la Padova, ceasornicul astronomic.
Peter Henlein este un inginer german
care inventează ceasul de buzunar,
cunoscut în acele perioade drept „oul din
Nubmerg”
 Tiparul lui Gutenberg

Johannes Gutenberg este un inventator

german care a inventat primul tipar
Inițial, acesta avea un algoritm unic,
care era biblia. Deci, o placă de metal
avea ca relief text biblic. Însă peste un
timp tehnologia a fost remodificată și
adaptată pentru alte texte, ceea ce a
permis apariția manualelor pentru
universități.
Inginerii italieni

In Italia ingineria s-a concentrat în orașele prospere din punct de vedere

economic și cultural, precum ar fi: Padova, Florența, Veneția etc.
Ingineria era o meserie prestigioasă în acest timp, deoarece ea cuprinde
multe sfere de activitate, respectiv, oamenii care cunoșteau tehnicile de
lucru în domeniu erau foarte întrebați. Aceasta a sporit considerabil
interesul și motivația oamenilor de a mișca lucrurile.
 Filippo Brunelleschi

Filippo Brunelleschi este un inginer din

Florența, care a acceptat provocarea
autorităților de a ridica o cupolă imensă.
Totodată, acesta s-a remarcat prin
inventarea unui aparat manual de depistare
a perspectivei. Acesta din urmă se
consideră a fi unul dintre primele în
domeniu.
 Robert Valturio

Robert Valturio este un inginer

ingenios, cunoscut pentru lucrarea sa
„De re militari”, care conține
nenumărate invenții militare originale.
De sigur că majoritatea din acestea
rămân a fi doar proiecte, însă aceasta nu
scade din originalitatea lor.
 Leonardo Da Vinci

Leonardo Da Vinci a fost unul

dintre cei mai reprezentativi oameni
ai Renașterii. În inginerie acesta
realizează unele invenții
semnificative, precursoare a unor
armamente moderne, precum ar fi:
tanc, mitralieră etc. Totodată, acesta
era foarte mult pasionat de zboruri,
ceea ce la motivat să inventeze
parașuta și paraplanul.
 Giovanni Fontana
Giovanni Fontana

Giovanni Fontana este autorul a

unuia din primele tratate inginerești
ai Renașterii, sub numele de
„Bellicorum instrumentorum liber”.
Această lucrare conține descrierile
unor arme inovatoare pentru acea
perioadă, precum și ilustrarea
acestora.
 Augustino Ramelli

Augutstino Ramelli este un inginer

Italian cunoscut pentru invenția sa
neobișnuită, care este masa de lectură în
formă de roată. Totodată acesta
elaborează un mecanism de ridicare a
greutăților, care pare a fi o fântână
mecanică.
Medicina și alchimia

În perioada Renașterii medicina a cunoscut dezvoltare considerabilă

datorită inițiativei îndrăznețe de a explora corpul uman din interior, ceea
ce era o revoluție a înțelegerii a anatomiei, fiziologiei, chirurgiei etc. Cu
toate acestea, medicina nu cunoaște o răspândire atât de largă. Acum se
pun bazele, iar procedurile medicale rămân la nivel mai degrabă teoretic
decât practic, excepțiile fiind cercetările unice ale oamenilor pasionați.
 Leonardo Da Vinci și
medicina

Interesul neînsetat a lui Leonardo Da Vinci

către natura umană l-a motivat să realizat
unele din cele mai importe lucrări de
medicină pentru acele timpuri. În 1498
acesta elaborează un tratat important de
medicină sub numele „Tratat de anatomia”,
în care acesta îmbină abilitățile sale de
pictor cu interesul către fiziologia umană.
 Andreas Vesalius
Andreas Vesalius

Andreas Vesalius este un anatomist olandez

care a lăsat umanității unul din cele mai
importante tratate medicale ale Renașterii
„De humani corporis fabrica” Acesta
redescoperă opera medicului roman
Claudius Galenus.
 Santorio
Santorio

Santorio a mișcat considerabil

medicina italiană prin cercetările
sale. Studiul său era îndreptat spre
fiziologia umană, în mod special spre
studiul metabolismului uman. În
1626, acesta inventează termometrul
cu mercur, împreună cu Galileo
Galilei.
 Ambroise Pare

Ambrois Pare este considerat unul

dintre părinții medicinii moderne
datorită cercetărilor sale în domeniul
chirurgiei. Acesta a perfecționat
tehnicile de prelucrare a rănilor și a
întors în medicina medievală operația
cezariană și întoarcerea la picior a
fetusului.
 Paracelsus
Paracelsius este un alchimist al
Renașterii germane. Acesta a fost
pionerul în multe aspecte a medicinii
Renașterii. Acesta a inventat
medicamentul „laudanum”, foarte des
folosit în medicină până în secolul al
XIX-lea. Totodată, el a introdus
termenul de „zink”, pentru elementul
chimic eponim.
 Importanța realizărilor științifice și tehnice ale
Renașterii
I. În multe domenii, Renașterea a deschis căi noi de cercetare pentru
modernitate
II. Datorită documentării oamenilor Renașterii s-au revalorificat mute
texte antice, astfel fiind copiate și transmise umanității
III. Dorința de a simplifica unele activități a dus la propulsarea
imaginarului ingineresc și artistic, ceea ce a permis realizarea unor
invenții semnificative
IV. Viața omului a devenit mai lungă, mai comodă și mai prosperă datorită
noilor invenții
V. S-a schimbat, treptat, atitudinea oamenilor asupra medicinei, artei etc.
 Surse bibliografice:

I. Delumeau Jean „Civilizația Renașterii” vol I

II. Ovidiu Drimba „Istoria culturii și civilizației” vol XII, XIII
III. https://prezi.com/s9rqpmnsvj9z/medicina-renasterii/