Colagenul

Ciocanel Mihaela Adelina

BIM III, grupa 4
 Colagenul
1)Colagenul este o proteina
fibroasa ce prezinta in
organism o serie de functii
precum: asigurarea unui suport
structural, protectie pentru
organele interne carora le
confera flexibilitate si
elasticitate,legarea,depozitarea
si eliberarea factorilor de
crestere.

Reprezinta circa 5% din

greutatea corpului si 25-35%
din cantitatea totala de proteine.
Moleculele de colagen prezintă două zone distincte:
o zonă cu structură “ordonată” sau “cristalină” : ordonată este
constituită, în primul rând, din glicină, alanină, prolină, hidroxiprolină, iar
legăturile de hidrogen se repetă periodic, la intervale regulate de-a
lungul lanţului;
o zonă cu o structură “dezordonată” sau “amorfă”: este constituită, în
primul rând, din amino-acizi cu resturi laterale voluminoase şi cu
polarităţi diferite. Ea reprezintă cam 1/3 din molecula proteică;
Colagenul:

conferă rezistenţa şi integritatea structurală a ţesuturilor;

este implicat în morfogeneză şi în mecanisme de reglare complexe,
ca cel al creşterii şi al vindecării rănilor;
in organismul matur, colagenul are mai ales rol structural, iar datorită
proprietăţilor sale imunologice a fost propus ca adjuvant în unele
intervenţii chirurgicale şi reparatorii;
2)Tipuri de colagen:
Colagenul de tip I :
mai abundent in organism;
se gaseste în tendoane, oase,piele şi alte ţesuturi;
reprezintă substratul natural pentru ataşarea,
creşterea şi diferenţierea celulelor;
asociat cu antibiotice / antiseptice şi aplicat topic
devine sistem de eliberare şi controlează infectarea
rănilor prin eliberare locală;
Tipul II -este prezent doar in tesuturile
cartilaginoase si desfasoara un rol fundamental in
cazul discurilor intervertebrale si a articulatiilor;
Tipul III – în ţesuturile cu creştere rapidă, în special
in etapele timpurii de cicatrizare a ranilor. Acesta
este înlocuit mai târziu de tipuri mai puternice şi mai
dure de collagen;
Tipul IV – in membrana capilarelor;
Tipul V, VI – în general găsita alături de tipul I ;
Tipul VII – in epitelii (mucoasatractului
gastrointestinal, ale tractuluiurinar, etc);
Tipul VIII – in peretii vaselor de sânge;
Tipul IX, X, XI – in cartilagii;
Tipul XII – alături şi in interacţiune cu tipurile I şi
II;
3)Proprietati:
Starea coloidala a colagenului , in solutie, ii confera toate proprietatile
fizico-chimice caracteristice sistemelor coloidale , cum ar fi:
presiunea osmotic mica;
putere de difuzie mica;
tensioactivitate;
•colagenul are un caracter
amfoter conferit de grupele
bazice si acide ale catenelor
laterale ale lanturilot
polipeptidice;

colagenul poate exista atat in stare de gel cat si in stare de sol;

caracterul coloidal se datoreaza dimensiunilor macromoleculei sale;
datorita caracteruli coloidal al colagenului , prezenta sa va influenta
repartitia unor ioni din solutiile separate prin membrane semipermeabile;
Alte proprietati:

colagenul este solubil in solutii diluate de acizi, baze si saruri neutre;

sub actiunea acizilor si bazelor se denatureaza;
privita din punct de vedere chimic, molecula de colagen produsa de
fibroblaste este formata din 3 siruri incrucisate de proteine (circa 1400 de
aminoacizi); astfel de structura este responsabila de rezistenta si de
flexibilitatea cartilajelor;
biocompatibilitate excelentă;
antigenitate redusă ;
permite controlul timpului de cedare şi biodegradare prin reticulare ;
formează compozite cu materiale ceramice şi polimeri sintetici;
4) Aplicatii biomedicale

1)Sistemele de cedare a medicamentelor pe baza de

colagen tip I sunt dispozitive biocompatibile care eliberează
agenţi terapeutici în locul dorit din organism şi/sau asigură
eliberarea adecvată, îmbunătăţind eficienţa şi/sau siguranţa
medicamentului transportat.
MEC – partea extracelulară a ţesutului – este un agregat
ordonat complex format din: glicozaminoglicani şi
proteoglicanii acestora, care imprimă rezistenţă la compresie;
glicoproteine adezive care leagă colagenii şi proteoglicanii
între ei şi de suprafaţa celulelor; proteine fibroase – colageni şi
elastină – ce asigură rezistenţa mecanică. Combinarea,
imobilizarea şi organizarea spaţială a biopolimerilor din MEC
conduc la aranjamentele caracteristice ţesuturilor şi organelor.

2) Creme pe baza de colagen: "Ideea de la baza acestor

produse este că moleculele de colagen pătrund în piele şi ajută
proteina conţinută în mod natural de piele.
Sferele de colagen sunt însă mult prea mari, iar
pielea respinge astfel de substanţe", a spus Richard Guy,
profesor de ştiinţe farmaceutice la Universitatea din Bath.
3)Comprese hemostatice pe baza de colagen resorbabil :
 este o compresă sterilă, albă, fină şi foarte flexibilă;
este alcătuită exclusiv din colagen nativ de Tip I liofilizat nedenaturat;
opreşte sângerarea în 2 pana la 6 minute în funcţie de intensitatea
hemoragiei;
 acţionează mai rapid decât: ceilalţi bureţi pe bază de colagen, tifonul
celulozei regenerate oxidate;

compresa poate fi lasata in situ după oprirea

sângerării, dacă condiţiile o permit;
compresa hemostatica cu colagen aderă bine la
locul hemoragiei, rămânând intactă;
nu se dezintegrează atunci când devine umedă ;
este resorbita in mai putin de 8 saptamani;
4)Hidrogelurile de colagen sunt reţele tridimensionale formate din fibrile
interţesute la întâmplare, care înglobează cantităţi mari de fluide.
Reţinerea apei se datorează grupelor hidrofile: amină, carboxil şi hidroxil, ce
permit şi formarea legăturilor de hidrogen şi a interacţiunilor ionice şi
hidrofobe, care le asigură consistenţa.
Proprietăţile mecanice sunt determinate de integritatea structurii sale fibrilare
şi de uşurinţa de deplasare a fluidului printre fibrilele care formează reţeaua.
Acestea se îmbunătăţesc prin reticulare cu agenţi chimici sau fizici.
5)Tehnologia de realizare a firelor chirurgicale CATGUT din
pastă de fibre de colagen :

6)Fibroblasti injectabili:
-injectarea celulelor producatoare de colagen
(fibroblaste) in loc de colagen in sine;acestea vor produce
colagen o perioada mult mai lunga de timp;
 -utilizarea acestei metode este extrem de dificila,
datorita incompatibilitatilor dese care apar’
-una dintre alternativele disponibile in prezent este de a
recolta fibroblaste din esantioane mici si proprii de piele,
sa fie crescute in culturi de tesut in laborator, ca apoi sa fie
injectate in riduri sau cicatrici;
metoda este extrem de scumpa si inca in studii;
Bibliografie:
1) Biopolimeri si composite naturale, Nr.1, autor Mihai Chirita, Editura Tehnica Info
Chisinau, 2001
2) http://noventis.ro/compresa-hemostatica-pe-baza-de-colagen-resorbabil/
3) Rezumatul tezei de doctorat: biomateriale pe bază de colagen şi extracte din plante
pentru tratarea leziunilor dermice, Conducător ştiinţific Prof. dr. Minodora Leca,
Doctorand Fiz. Dorin Şulea,2011