A elaborat: Moraru Ana,

Masterand, an.IM CEPM

Tehnologia vinului reprezintă un process
destul de costisitor deoarece se foloseşte
doar 70% din materia primă, 30% fiind
pierderile, numite “deşeuri”.
În ceea ce priveşte industria vinului, rezultă
anumite reziduri vinicole, cum ar fi:
Tescovina obţinută prin presarea
strugurilor,
Ciorchinii ce sunt separaţi înainte de
operaţia de presare,
tirighia şi borhotul rezultat în urma
distilării vinului.
 ACIDUL TARTRIC
• De rînd cu alcoolul etilic, compuşii acidului tartric sînt
cele mai importante substanţe, extrase din deşeurile
vinificaţiei, care se utilizează pe larg în industrie, în
special, cea alimentară, farmaceutică, electronică.
• Cristalele acidului tartric au proprietăţi piezoelectrice
puternic pronunţate, ce determină proprietatea lui de a
forma sarcini electrice la încălzire, compresiune sau
alungire sau de a-şi schimba dimensiunile sub
acţiunea curentului electric
 UTILIZĂRI
• Industria alimentară: ca adaos în gemuri şi marmelade (3g/kg), în pudra de cacao (5
g/kg), în maioneză (5g/kg), în concentrate de tomate pentru menţinerea ph -ului la
valoarea de 4,3, în conserve de pere, căpşune etc; la acidularea vinului tânăr sau
lichiorului etc;
• Industria electrotehnică -se utilizează sărurile AT. Datorită proprietăţilor piro-şi
piezoelectrice, proprietăţi de a forma câmp electroacustic şi a fonurilor de ecou
• Industria chimică: la vopsirea ţesăturilor pentru menţinerea îndelungată a culorii; la
depunerea vopselei pe metal; în calitate de reactiv la diferite analize chimice;
• Industria farmaceutică;
• Industria de panificaţie;
Cea mai mare parte din compuşii acidului tartric se
conţine în
• boştina dulce (cca 1%),
• în tartru, piatra de vin (PV) ce se sedimentează pe
pereţii sau pe fundul vaselor, cu un conţinut de 42-
95% de acid tartric,
• în borhot după distilarea alcoolului pentru coniac din
vin (0,2-0,5%),
• în sedimentele de drojdii şi alte deşeuri.
Tehnologia principală de extracţie a acidului tartric este
bazată pe transformarea compuşilor săi în tartru (PV).
 REACȚII CHIMICE DE OBȚINERE A ACIDULUI TARTRIC
• Reacţiile chimice de bază pentru obţinerea tartratului de calciu , ca produs
intermediar, se reduc la prelucrarea tartraţilor din deşeuri cu laptele de var în
rezultatul cărora tartratul de calciu cade în precipitat.
С4Н4O6 2- + Са(ОН)2 = СаС4Н4O6 + 2OH-
Acidul tartric se extrage din tartratul de calciu în urma descompunerii tartraților
cu acid sufuric
СаС4Н4O6+ H2SO4= CaSO4+ H2С4Н4O6
 METODELE DE OBŢINERE A TARTRAŢILOR DIN BOŞTINA
DULCE
• METODA ÎN FLUX. Această metodă este bazată pe extracţia compuşilor tartrici din
zeama fierbinte difuzionată din extractor cu neutralizarea lor imediată şi separarea
sub formă de tartrat de var. Răcirea soluţiei duce la micşorarea randamentului de
obţinere a tartratului de var, deoarece reacţia de neutralizare nu mai decurge complet
şi o mare parte din compuşii tartrici rămân în soluţie.
• METODA DE DECANTARE. După neutralizare, tartratul de var este limpezit timp de 4-5
ore. După ce soluţia s-a limpezit şi lichidul este decantat, asupra sedimentului de
tartrat de var este turnată o nouă porţie de zeamă de difuziune, destinată pentru
neutralizare, acest proces fiind repetat de 2-3 ori. Sedimentul de tartrat de var este
spălat cu apă rece şi îndreptat la uscare.
• METODA CONTINUĂ. Pentru a neutraliza zeama de
difuziune şi a obţine tartratul de var în calitate de
neutralizator pot fi utilizate defectoare cu acţiune
continuă. Defectorul reprezintă un rezervor cilindric
vertical cu un fund conic, în interiorul căruia se află
un agitator cu palete, care se roteşte cu o frecvenţă
de 75 rot/min. Zeama de difuziune şi laptele de var
prin racordul de alimentare sînt admise în partea de Figura 1. Hidrociclonul
jos a aparatului până la umplere, după ce sînt 1,7 – racordul de alimentare; 2 -
capacul; 3 – partea cilindrică; 4 –
agitate. După încheierea procesului de neutralizare, gura de evacuare inferioară; 5 –
racordul de golire;6 – gura de
are loc scurgerea lichidului prin robinetul din partea evacuare superioară.
de jos a aparatului, sedimentul este evacuat în
colectorul intermediar, centrifugat şi uscat.
 OBŢINEREA TARTRATULUI DE VAR DIN BORHOT
• PRELUCRAREA CU ACIZI MINERALI. Borhotul fierbinte după distilare este admis în
reactoarele cu agitatoare, unde are loc prelucrarea lui cu acizi minerali .
• PRELUCRAREA CU SODĂ CALCINATĂ. La prelucrarea cu sodă, borhotul este admis în
reactor până la o treime din volum. Borhotul este prelucrat prin agitarea neîntreruptă cu
soluţie de sodă calcinată de 20%. Alimentarea soluţiei de borhot se efectuează până în
momentul când hârtia de turnesol sau cu indicator universal nu va indica, că mediul
reactant are o reacţie slab bazică. Peste o jumătate de oră mediul reactant este din nou
controlat. Dacă reacţia mediului rămâne bazică, atunci rezervorul este umplut cu apă
până sus şi soluţia se omogenizează. Soluţia obţinută se filtrează şi se decantează timp
de 8-12 ore, după ce lichidul decantat este îndreptat în neutralizator pentru prelucrarea în
tartrat de var.
 SEPARAREA SEDIMENTULUI DE TARTRAT DE VAR
• Sedimentul de tartrat de var obţinut în urma procesului de
neutralizare a soluţiei de tartrat, este îndepărtat parţial în
hidrocicloane. De aceea suspensia este separată
suplimentar în centrifugele de decantare de diferite tipuri.
Cele mai bune rezultate sînt obţinute la separarea şi
neutralizarea tartratului de var în centrifugile de decantare
continuă cu descărcarea elicoidală a sedimentului rotorul
centrifugii reprezintă un tambur conic, în interiorul căruia se
Figura 2. Centrifuga de decantare
află un tambur cilindric cu şnec. Suspensia tartratului de de tipul НОГШ – 325 cu acţiune
în flux neîntrerupt cu descărcarea
var este admisă neîntrerupt în interiorul tamburului elicoidală a sedimentului:
cilindric, de unde sub acţiunea forţei centrifuge ajunge prin 1 – rotorul; 2 – tamburul exterior
(conic); 3 – şnecul; 4 – tamburul
orificiul 8 în tamburul conic, iar apoi în racordul de golire. interior (cilindric); 5 – ferestrele de
descărcare; 6 – racordul de golire; 7
– ţeava; 8 – orificiile de golire.
 COLECTAREA ŞI EXTRACŢIA TARTRATULUI DE VAR DIN
TARTRU
• Metoda mecanică este bazată pe colectarea tartrului de pe pereţii vaselor la
îndepărtarea fundului lor şi baterea cristalelor de pe pereţi cu ciocane ascuţite sau
cu cioplitoare arcuite bonderizate. Din rezervoare şi cisterne el poate fi înlăturat
prin încălzirea cu lampa de sudare. Tartrul brut colectat este spălat cu apă rece,
decantat, apoi uscat.
• La metoda extracţiei chimice a tartrului butoaiele, cisternele şi rezervoarele din beton
armat sînt spălate cu o soluţie de sodă sau acid mineral. Din soluţia fierbinte pentru
sedimentare tartratul de var se tratează cu clorură de calciu, introdusă sub formă de
soluţie de 20% sau în bucăţi.
 OBŢINEREA ŞI EPURAREA ACIDULUI TARTRIC
DEXTROGIR

Tartraţii şi tartratul de var obţinut în condiţii de fabrică de obicei conţin

impurităţi: coloranţi şi alte substanţe organice, compuşi ai fierului, aluminiului,
impurităţi insolubile.
Procesul tehnologic de prelucrare a tartratului de var include prelucrarea lui cu
acid sulfuric concentrat prin agitare. Drept rezultat are loc formarea
precipitatului de CaSO4 şi soluţia impurificată de acid tartric.
Filtrarea sedimentului se efectuează la filtrul Nutsche sau la centrifugă. După
aceasta filtratul se separă, iar sedimentul este spălat de 5-6 ori cu apă. Filtratul
se evaporă în mai multe trepte.
1,8 – reactoare,
2 – filtrul Nutsche,
3,5,10 – aparate de
evaporare,
4 – decantator,
6,11– cristalizatoare,
7 - centrifugă, presă
cu filtru;
9 – uscător;
12 – pompă.
• Preţul de cost al acidului tartric în prezent este destul de mare (100
g de acid tartric (99,9%), utilizat în industria farmaceutică
costă 80 -100$, sau 1 kg de acid tartric natural utilizat în industria
alimentară costă 30 - 40$.
 CONCLUZII
1. De rînd cu alcoolul etilic, compuşii acidului tartric sînt cele mai importante
substanţe, extrase din deşeurile vinificaţiei, care se utilizează pe larg în industrie,
în special, cea alimentară, farmaceutică, electronică.
2. Cea mai mare parte din compuşii acidului tartric se conţine în boştina, în tartru,
piatra de vin, în borhot, în sedimentele de drojdii şi alte deşeuri. Tehnologia
principală de extracţie a acidului tartric este bazată pe transformarea compuşilor
săi în tartrați insolubili
3. Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios include două etape:
separarea tartraţilor sub formă de tartrat de var la etapa iniţială şi obţinerea şi
epurarea acidului tartric.