ANTRAXUL

(dalac, talan, cărbune, însplinare,buba neagră,

pustula malignă)

ASPECTE GENERALE
• boală infecţioasă telurică
• evoluţie sporadică, rar enzootică
• manifestări grave septicemice cu moarte rapidă sau
edeme s.c. sau ale ţes.conj.
• apariţie : din cele mai vechi timpuri, î.Cr.
• în România : semnalări începând cu anul 1809
• şcoala veterinară românească a adus contribuţii
importante la studiul agentului şi bolii
• N. Stamatin, în 1931-1938 a obţinut tulpina 1190 R,
acapsulogenă, apatogenă, sporogenă şi edematogenă,
foarte bună imunogenă – folosită la prepararea vaccinului
anticărbunos
 AGENT ETIOLOGIC
Bacillus anthracis, aerob, Gram pozitiv, cu habitatul în sol (sporii)

CARACTERE EPIZOOTOLOGICE

• receptive : toate speciile de animale homeoterme

- mai sensibile : ovine, caprine, taurine, bubaline, cabaline, cu
evoluţie sistemică (generală)
- porcinele şi carnasierele : forme localizate
- păsările : rezistente in mod nativ

• surse de infecţie : cadavrele şi animalele bolnave, solul, apa freatică,

furajele, apa, obiectele de inventar

• căi de infecţie : digestivă, respiratorie, transcutanată (leziuni, insecte)

Bacillus anthracis – coloraţie cu albastru de toluidină
(splină)
 Bacillus anthracis - coloraţie Gram
(bacili Gram pozitivi, grupaţi în lanţuri)
 TABLOUL CLINIC (1)

• incubaţie : 1-8 zile, rareori mai mare

• mod de evoluţie : tipic (2 forme) - septicemică
- tumorală
atipic (diverse forme) - cutanată
- intestinală
- pulmonară
- apiretică
- avortată
• la ovine şi caprine
• evoluţie tipică, supraacută,septicemică şi moarte  24 ore
• hipertermie, abatere, hiperemia mucoaselor, dispnee, spumozităţi sangvinolente
la nivelul orificiilor naturale, decubit, uneori apoplexie şi moarte (rămâne în urma
turmei, convulsii, cădere şi moarte)
 TABLOUL CLINIC (2)

• la taurine şi bubaline
• evoluţie supraacută şi acută, septicemică
• moarte în 24-48 ore, chiar 2-5 zile (forma tumorală)
• clinic, semne similare cu cele de la ovine, cu cord pocnitor metalic, şoc cardiac,
atonia prestomacelor, meteorism, diaree hemoragică, hematurie
• evoluţie în forma tumorală: edeme s.c. păstoase, invadante, localizate la salbă,
substernal, subabdominal şi la membre, şchiopături

• la cabaline
• evoluţie tipică septicemică sau cu tumori
• dar şi evoluţie atipică, forma apiretică, cu colici şi moarte
•
 TABLOUL CLINIC (3)

• la porcine
• de regulă, evoluţie de 1-2 săptămâni în forma tumorală,
subacută, cu sfârşit letal; localizare perifaringiană =
glosantrax
• evoluţii atipice – formă intestinală, pulmonară, cutanată
• uneori, în formele foarte uşoare – vindecare spontană

• la carnasiere
• evoluează de regulă ca glosantrax
• uneori -septicemic acut, cu diaree hemoragică şi hipertermie
Antrax la bovină – abdomenul
destins al cadavrului
Antrax la bovină – sânge lichid emis pe la nivelul
orificiilor naturale (cavitate bucală, nări)
 TABLOU MORFOPATOLOGIC
- NU se recomandă deschiderea cadavrelor (este chiar interzisă de legislatia s-v)

- în evoluţia supraacută : leziuni mai discrete

- în evoluţia acută : leziuni caracteristice
- balonare, lipsa rigidităţii cadaverice, secreţii serosanguinolente la orificiile
naturale, prolaps rectal, sânge negru, necoagulat
- diateză hemoragică, edeme gelatinoase, splina mărită de 2-10 ori,
turgescentă, de culoare închisă, cu margini rotunjite, noroioasă pe secţiune
(ramolită)
- în glosantrax: amigdale hemoragice sau hemoragico-necrotice, infiltraţii
seroase sau serohemoragice în zona gloso-faringiană
- la porc, deseori – antraxul = surpriză de abator
 DIAGNOSTIC
• Ex. bacteriologic (bacterioscopic)  edificator

• Dg. se presupune cu mare certitudine pe tabloul

clinic şi apariţia în aşa-zisele “zone blestemate”

• Ex. serologic : seroprecipitare (reacţia Ascoli-

Valenti)
ANTRAX- Hemoragii în corticala renală
ANTRAX- Splină bovină (splenomegalie,
focare necrotice mari)
Antrax la om - leziune erozivă,
ulcerativă
Antrax la om-leziune necrotică
 PREVENIRE
• Măsurile de profilaxie generală - au eficienţă limitată !
- asanarea păşunilor contaminate
- ecarisarea corectă a cadavrelor - incinerare
- evitarea scoaterii la păşune a animalelor bolnave
- supravegherea circulaţiei animalelor
- efectuarea vaccinărilor anticărbunoase
• Vaccinarea - obligatorie
• VACCIN VIU dintr-o suspensie de spori ai tulpinii acapsulogene R-1190,
care conţine glicerină, geloză şi saponină
- Vaccinarea anuală la :
- bovinele de peste 2 luni
- cabalinele de peste 6 luni
- ovinele de peste 3 luni
- în perioada martie-mai, cu completări lunare
- vaccinarea se execută cu cel puţin 14-21 zile înainte de scoaterea la
păşune a animalelor
- în zonele cu antecedente în ultimii 10 ani : vaccinarea se repetă la 6 luni
 COMBATERE / TRATAMENT

• măsuri generale şi specifice

• izolarea animalelor bolnave

• incinerarea cadavrelor în locuri special destinate

• tratament : penicilină + ser anticărbunos

• dezinfecţii ale adăposturilor

• vaccinarea în focarul de boală, după serumizare