-spinii au rolul de a fixa rostrumul in tegument , astfel incat prin miscare animalelor capusa sa

nu se desprinda

-prezinta la extremitatea libera lame chitinoase care sectioneaza tegumentul

-palpii sunt dispusi lateral si prezinta rol tactil avand senzori pentru temperature si pentru
emisia de CO2

-corpul propriu-zis(soma) are un aspect saciform, iar pe fata dorsala se gaseste scut dorsal la
masculi ocupand toata suprafata, in timp ce la female se gaseste doar in treimea anterioara. Pe
fata ventrala se deschid 2 orificii : genital situate anterior si anal situate posterior. Orificiu anal
este delimitat de o formatiune chitinoasa(silon anal), la masculi in jurul orificiului anal se gasesc
formatiuni chitinoase (scuturi anale).Pe partile laterale se deschid orificii respiratorii numite
stigma care sunt inconjurate de formatiuni chitinoase(stigma peritreme).

Genul IXODES

-principala specie este IXODES RICINUS

-capul de culoare galben-cenusie asemanator unor boabe de ricin

-femelele nehranite au o forma aproximativa de chitara

-rostrum lung baza rostrumului pentagonala, member subtiri si grupate in treimea anterioara,
peritremele au forma ovala

-des intalnita in sudul tarii in zonele de campie cu vegetatie joasa.

Genul RHIPHICEPHALUS

-culoare maronie (cunoscuta ca si capusa rosie a cainelui)

-rostrum scurt, baza rostrumului hexagonala, marginile laterale proeminente

-la masculi se gasesc 2 scuturi anale cu forma aproximativ triunghiulara

-membre groase, dispuse pana in aproprierea extremitatii posterioare

-intalnita in zonele urbane

Genul DERMACENTOR

-rostrum scurt, baza rostrumului patrata, scutul dorsal prezinta desen specific cu aspect
marmorat
-la masculi in mod characteristic la nivelul ultimii perechi de member, primul element de
articulare are o forma aproximativa de lama de topor

-principalul gen de transmitere a boreliozei(boala Lime) si virusul meningo-encefalitei

Capusile la pasari

Produse de 2 familii: ARGOSIDAE, GAMOSIDAE

-pot provoca la pasari iritatii cutanate, eritem, deplumari si sindrom anemic

-boala intalnita atat in cotet cat si in hale

Familia ARGOSIDAE

-reprazentant: argas persicus

-dimensiuni marei de aproximativ 2 cm, culoare maronie-roscata, member lungi, perechile de

piciare 1-2 pozitionate anterior, perechile 3-4 pozitionate posterior

-rostrumul este plasat subterminal sip e fata ventral

-ciclul evolutiv dureaza 3 luni

Familia Gamosidae

-Reprezentant capusa dermanisus galinae

-dimensiuni mici circa 2-3mm

-nehranita are culoare cenusie, hranita este maronie-roscata

-mai poarta denumirea de paduchele rosu al gainii

-corp cu aspect piriform, rostrumul lung cu 2 palpi dezvoltati

-perechea 1 de member este dezvoltata si are un aspect de lira(instrument)

-ciclul evolutiv de aproximativ 7 zile

-de regula se localizeaza la baza aripilor, gat si baza cozii

-la serpi este produsa de capusa OPHYONYSSUS NATRICIS

Raile la mamifere

-produse de acarieni din familia SARCOPTIDAE care se localizeaza la nivel epidermic, in diferite
stadia provoaca prurit, iritatii cutanate, formatiuni de cruste aderente, depilatii, suprainfectii
bacteriene

-se impart in 2 categorii: cu member scurte, cu member lungi

-Acarienii cu member lungi prezinta dimensiuni mari 800-900 microni, perechile de member 1 si
2 depasesc marginea anterioara a rostrumului, perechile 3 si 4 depasesc marginea posterioara a
rostrumului. Genuri: PSOROTES, CHORYOPTES, OTODECTES

-Acarienii cu membre scurte: dimensiuni mici 300-500 microni, membre scurte, perechile 1 si 2
nu depasesc marginea anterioara a rostrumului, 3-4 nu depasesc marginea posterioara a
rostrumului

-patrund in epiderma unde gasesc terminatii nervoase care sunt irritate, generand un prurit
intens

-Fac parte genurile SARCOPTHES, NOTOEDRES

Raia PSOROPTICA

-la ovine: localizare in zonele cu par lung, caracterizate prin forme de cruste aderente associate
cu prurit, grataj, urmat de deplumari pe zone extinse

-la cal: localizate in zonele cu par lung, determina formari de cruste aderente urmate de graj si
pseusotundere

-la vaca: localizare in zona dorsala la baza coarnelor, zona lombo-sacrala

-la iepure: localizare la nivelul auricular, determina formare de cruste groase galben-cenusii
aderente, dispuse in conductul auditiv extern si fata interna a urechii

-la capra: localizare la nivelul auriculelor

Genul CHORYOPTES- raia corioptica

-la vaca: localizare la baza cozii in “fosa anala” unde determina formare de cruste groase
aderente care se extend catre zona sacro-lombara sau catre jarete si mamela

-la cal: localizare la nivelul membrelor, chisita si bullet unde determina formare de cruste
groase aderente care se pot suprainfecta determinand hemoragii, intalnite la rasele cu par
dezvoltat in aceste zone
-la ovine: localizare la nivelul membrelor, chisitei si bureletului

Raia OTODECTICA

-localizare la nivelul auricular

-la pisici: localizare in conductul auditiv extern cu tendinta de extindere catre fata externa a
urechii si zona temporala. Crustele prezinta culoare maronie-roscata, sunt scate, provoaca
prurit violent, urmat in unele situatii de automutilari, raia produsa de acarieni cu membre
scurte

Raia SARCOPTICA

-prezinta character zoonotic deoarece se poate transmite de la om in special de la carnivore,

suine, caprine

-la oaie: localizare in zonele cu par scurt in special la nivelul capului unde determina formatiuni
de cruste groase aderente

-la capra: localizare initiala la nivelul capului, periocular, submandibular, baza coarnelor, cu
tendinta de extindere pe laturile gatului si torace unde se observa eritem, grataj,
hipercheratoza si suprainfectii bacteriene formate de noduli cu character purulent

-la bovine: afecteaza viteii, localizare initiala la nivelul capului in special periocular, cu tendinta
de generalizare la nivelul francului si membrelor

-la porc: la purceii intarcati la baza urechilor, submandibular, torace unde determina aparitia de
puncte rosiatice de aproximativ 1-2cm cu character prurigen si tendinta de generalizare. La
scroafe si very determina formarea unor cruste groase aderente localizate in special la nivelul
urechilor si zona dorsala

-la caine: se localizeaza initial la nivelul capului in special marginea urechilor si submandibular,
initial formand cruste fine associate cu inrosirea pielii si depilatii datorate pruritului, leziunile se
extend in special la nivelul membrelor. Prezinta potential zoonotic

-la om: Se localizeaza initial la nivelul membrelor superioare unde se observa uncte rosiatice de
0,5-1cm cu character prurigen, leziunile putand sa se extinda pe laturile gatului si subaxilar. La
om raia sarcoptica poate apare si prin contactul indirect sau obiecte contondente, in aceste
cazuri zona de localizare fiind in zona abdominala sau inghinala.

Raia NOTEDRICA

-prezinta dimensiuni mici(300 microni) si de aceea ajunge in straturile profunde ale epidermei
-la pisica: localizare la nivelul capului perinaza, submandibular, faza externa a urechilor

-la iepure: localizare perinazal si uneori submandibular

Diagnostic: se confirma prin examenul microscopic al raclatului

Demodicoza

-este considerate o acarioza care nu este incadrata in grupa railor din mai multe considerente:
demodicoza nu se transmite de la o specie la alta, nu se transmite prin contact direct, demodex
se localizeaza in glandele sebacee si feliculii pilosi spre deosebire de acarienii care provoaca raii
localizate in epiderma, aparitia clinica a demodeciei este conditionata de mai multi factori
imuno-supresivi

-demodex prezinta un aspect vermiform(morcov)

-rostrumul patrat, membrele sunt rudimentare dispuse parallel

-pe fata ventral prezinta striatii specific

Manifestari clinice:

-la caine evolueaza sub 2 forme: simpla(uscata) produsa doar de catre demodes sau
complicate(supurativa, umeda) produsa de complicatiile secundare de natura bacteriana sau
micotica

-forma simpla apare de regula la tineretul canin in primul an de viata. Initial leziunile se
localizeaza de regula la nivelul capului (periocular, peribucal, submandibular, fata externa a
urechilor) si au contur circular, la nivelul lor observandu-se depilatii

-prurit abundant, datorita stimularii glandei sebacee apare hipersecretia de sebum sesizabila la
palpare si formare de cruste fine neaderente

-forma complicate apare atunci cand speciile bacteriene care in mod normal se gasesc pe piele,
complica leziunile initiale. In aceasta faza pruritul este present si chiar insistent, urmand ca
nodulii sa se sparga datorita gratajului.

-diagnosticul se stabileste prin efectuarea raclatului profund fie prin examenul microscopic al
secretiilor purulente in care poate fi demodex, fie adulti fie oua
CHEILETIELOZA

-popular se mai numeste matreata umblatoare sau WALKING DANDRUFF si se intalniste la

caine, pisica, iepure si on

-este un acarian de dimensiuni mari(700-800 microni), sesizabil cu ochiul liber care nu patrunde
in epiteliu, ramanand fixate cu aparatul bucal la nivelul stratului cornos

-corpul prezinta in partea anterioara o portiune latita, iar palpii sunt prevazuti cu ghiare.

-la om poate determina aparitia unor leziuni delimitate, localizate de regula la nivelul
antebratelor sip e laturile gatului

Raile la pasari

-produse de un singur gen cu mai multe specii: CNEMIDOCOPTES, care se localizeaza la nivelul
structurilor cornoase

-cnemidocoptes masoara 400-500 microni, forma capului este rotunda, membrele fiind
atrofiate

-raia picioarelor sau varoasa se localizeaza initial la nivel interdigital, acarianul dezvoltandu-se
sub solzi, acestea determina proliferarea tesutului cornos ducand la aparitia unor cruste groase
aderente

-raia corpului este produsa de CNEMIDOCOPTES LAEVIS care se localizeaza la baza aripilor si
baza cozii

-determina formarea de cruste aderente cu aspect spongios urmate de deplumari

-raia gastelor: CNEMIDOCOPTES PROLIFICUS se localizeaza pe laturile gatului si baza aripilor,

provoaca deplumari si iritatii cutanate

-raia perusilor: CNEMIDOCOPTES PILAE?? Localizare la baza ciocului si tesutului cornos din jurul
narinelor unde determina formarea unor cruste groase aderente care deformeaza ciocul.
Leziunile pot apare sip e member cu dormare de cruste groase aderente care se pot extinde la
nivelul abdominal
ENTOMOZE
-boli parazitare produse de catre insecte in toate stadiile evolutive care pot avea fie un
character permanent, fie pot actiona ca vectori

Caracteristici morfologice:

-prezinta 3 perechi de member

-corpul este constituit din 3 parti: cap,torace,obdomen

-capul prezinta in mod characteristic un aparat bucal cu morfologie diferita in functie de modul
de hranire, se gaseste o pereche de ochi compusi si o pereche de antene articulate

-toracele poate fi format dintr-o singura piesa unitara sau poate fi compus din mai multe piese

-pe fata dorsala se insera aripile sau vestigiile de aripi, pe fata ventral se insera cele 3 perechi de
member

-membere sunt articulate de 6 articole terminate cu ghiare

-abdomen segmentat, format din 9-10 segmente, la nivelul ultimului segment gasindu-se
organe sexuale

-se inmultesc de regula prin metamorfoza incomplete, lipsind la unele genuri stadiul de ninfa

Paduchi:

-prezinta character permanent deoarece toate stadiile evolutive se desfasoara pe pielea

animalului

-capul este latit si prezinta un aparat bucal adaptat pentru rupt si sfaramat

-paduchii malofagi sunt la mamifere si pasari fiind fregvent in sistemul gospodaresc(ouale se

numesc linde), de regula au dimensiuni mici(0,5-1mm) si greu de observant datorita mobilitatii
lor, pe firele de par sau la baza penelor putand fi observate ouale acestora

-prezinta un aparat bucal format din 2 mandibule asemanatoare unor foarfece recurbate

-corpul este turtit dorso-ventral

-membrele sunt groase terminate cu ghiare care se prind de firele de par

Gen FAMOLINIA???:
-bovis: capul are aspect particular fiind rotunjit anterior, abdomenul prezinta pe fiecare
segment o pigmentatie maronie

-la caine:trihodectes canis- se localizeaza de regula in zona dorsala sip e flancuri, marine de
aproximativ 0,8-1mm, este gazda intermediara pentru cestodul care se numeste dipylidium

FELICOLA SUBSTRATA: paraziteaza la pisici si vulpi

-dimensiuni mici de aproximativ 0,5mm

-caracteristic este aspectul capului ascutit anterior si bifurcate

MALOFAGOZA PASARILOR(paduchi malofagi la pasari)

-se caracterizeaza clinic prin iritatii cutanate associate cu deplumari

-la pasari se observa ouale la baza penelor care sunt sub forma de gramezi si in infestatii cornice
poate apare sindromul de pica

-MENOPON: paraziteaza de regula la gaina, curca, fazan, masoara aproximativ 0,5-0,8cm, capul
are forma triunghiulara cu unghiurile laterale rotunjite, toracele este format din 2 piese,
abdomenul prezinta pe fiecare segment o pigmentatie cu forma dreptunghiulara cu culoare
deschisa

-TRINOTON: paraziteaza de regula la gaste, are dimensiuni mari aproximativ 1,2-1,5cm, capul
prezinta forma triunghiulara cu unghiurile rotunjite, toracele este format din 3 segmente, pe
fiecare segment gasindu-se o pereche de member

-GONIODES: paraziteaza la curca si bibilica, masoara aproximativ 0,5 cm, capul are aspect
characteristic fiind rotunjit anterior si prezinta pe partile laterale 2 prelungiri chitinoase
continuate cu filament

-COLUMBICOLA: paraziteaza la porumbei, au o morfologie specifica adaptata penajului de zbor,

corpul este alungit cu aspect de bastonas, se localizeaza in special la nivelul penelor aripilor sau
cozii, corpul are forma triunghiulara alungita, abdomenul prezinta marginile paralele, fiecare
segment prezinta lateral o pigmentatie maronie

Paduchii hematofagi

-aparatul bucal si conformatia corpului sunt adaptate pentru adaptat si supt, mandibulele
alungite si formeaza impreuna un canal ascutit anterior care functioneaza asemanator unei
trompe
Genuri:

-HEMATOPINUS: paraziteaza suinele, localizare in zona ochilor, axillar, inghinal, culoare maronie
si aproximativ 0,8-1 cm, capul are aspect alungit, toracele format dintr-o piesa, membrele
groase terminate cu ghiare dezvoltate, depun ouale pe firele de par

-LINOGNOTHUS: 0,3-0,5cm , paraziteaza mai multe specii: capra, oaie, caine

Ectoparazitismul cu purici

Genuri:

-caine: PHTENOCEFALIDES

-sobolan: XENOPSILLA

-om:PULEX- boala puliculoza

-clinic la caine purecii provoaca leziuni cutanate punctiforme associate cu prurit intens

-pe blana animalelor pot fi observate fecalele de purice, acestea avand aspect granular de
culoare negricioasa si in contact cu apa devin rosiatice

-prezinta corpul cu o morfologie specifica adaptata deplasarii prin sarituri si deplasarii printer
firele de par

-corpul este turtit lateral(plat), rotunjit anterior

-membre dezvoltate, perechea 3 fiind dubla la lungime fata de celelalte 2

-capul este rotunjit anterior, prezinta 2 ochi si 2 antene situate ventral

-aparatul bucal este reprezentat de o trompa orientate in repaus ventral

GENUL CTENOCEPHALIDES

-prezinta 2 forme chitisoase cu rol sensorial numite ctenidii cu aspect de pieptene

-la nivelul capului se gaseste un pieptene cefalic situate ventral

-toracele format din 3 segmente, pe fiecare segment fiind cate o pereche de member
ECTOPARAZITISMUL CU PLOSNITE

-intalnit la mamifere si pasari fiind produs de GENUL CIMEX reprezentat de 2 specii

LECTULARIUS si COLUMBARIUS

-provoaca la oameni intepaturi in special in zonele cu piele fina, intepaturile prezinta character
veziculos si determina prurit insistent

-plosnitele ataca noaptea, ziua fiind retrase in structurile lemnoase ale mobilierului sau
celulozice

-prezinta un miros specific

-capul are aspect pentagonal si anterior o trompa dezvoltata si este turtit dorso-ventral

-toracele pe fata dorsala are 2 rudimente de aripi

-masoara aproximativ 0,5-1cm,

MIAZELE

-Boli parazitare produse de larvele unor muste

-stadiile larvare sunt reprezentate de manifestari clinice, stadiul de adult fiind libera in natura

Miozele se impart in 2 categorii in functie de evolutia clinica

Miozele accidentale apar prin contaminarea unor plagi sau procese inflamatorii cutanate sau
mucosae cu larve de muste. Mustele care pot provoca mioze propriu-zise fac parte din mai
multe genuri: LUCILLI(mistele verzi), CALIPHORA (musca albastra), SARCOPHAGA si
MUSCA(mustele negre)

-stadiile larvare in special L3 pot fi observate la nivelul plagilor cu dimensiuni intre 2-3mm pana
la aproximativ 1cm

-corpul segmentat, ascutit anterior, fiecare segment prezinta spini cuticulari

-larvele elibereaza prin saliva enzyme histolitice si provoaca la nivelul ulcere, uneori cu formare
de traiecte inflamatorii

Miozele propriu-zise

-sunt mioze la care prezenta gazdei reprezentate de mamifer este obligatory

-din aceasta categorie fac parte: ESTROZA, HIPODERMOZA, GASTEROFILOZA

ESTROZA- mioza intalnita la ovine produse de larvele mustei OESTRUS OVIS care se localizeaza
in cavitatile nazale si produce stranut, jetaj mucopurulent sau serohemoragice, tendinta
animalului de a elimina larvele si uneori in forme complicate manifestari nervoase deoarece pot
ajunge in sinusurile nazale

-larvele din stadiul L3 masoara 1,5-2cm

-corpul segmentat format din 10-12 segmente, primul segment se segmental cephalic si
prezinta 2 rudimente mandibulare si 2 rudimente de antene

-cu ajutorul mandibulelor se fixeaza pe mucoasa

-pe fata ventral fiecare segment prezinta cate 4 randuri de spini orientate antero-posterior

-bureletii dorsali au aspect fusiform, iar cei laterali au aspect rotund fiind dispusi pe un singur
rand

-contaminarea oilor se realizeaza de regula in mai-iunie, iar subcutanat apar in decembrie-

ianuarie

HIPODERMOZA

-mioza frecvent intalnita la bovine si cerbidee care au loc la nivel subcutanat provocand noduli
inflamatorii proeminenti localizati in zona dorso-lombara

-este intalnita de regula in zonele de podis si unde curentii de aer prezinta intensitate scazuta

-Dimensiuni variabile in fuctie de stadiu: L1(0,5-0,6cm) , L3(ajunge la 3-3,5cm)

-corpul prezinta culoare negricioasa fiind segmentate fiind formate din 10-12 segmente, la
nivelul primului segment rudimentele de mandibule si antene punctiforme

-spinii cuticulari se gasesc pe fata dorsala

-larvele prezinta lateral 3 randuri de bureleti rotunzi care le permite sa se rasuceasca

-Din punct de vedere etiologic sunt intalnite 3 specii: intalnite la bovine( HIPODERMA BOVIS,
HIPODERMA LINCOTUM), intalnite la cerbidee( HIPODERMA DIANE)

-mustele adulte depun larvele pe pielea animalului care migreaza diferit in functie de specie. La
HIPODERMA BOVIS SI DIANE patrund prin piele si de la nivel subcutanat migreaza dea-lungul
nervilor spinali, traversand mediastinul pana la nivelul gaurilor de conjugare intervertebrale,
unde se orienteaza cu partea posterioara in sus si traverseaza musculature dorsala pana la nivel
subcutanat unde provoaca noduli inflamatori. La HIPODERMA LINEATUM larvele pt fi observate
pe firele de par pentru ca sunt dispuse seriat, de unde sunt deglutite si prezinta un stadiu de
naparlire la nivel esofagian, de unde se angajeaza prin mediastin de-a lungul nervilor spinali.

GASTEROFILOZA

-mioza fregvent intalnita la cai si magari, produsa de genul GASTEROFILUS care se localizeaza la
nivel gastric sau rectal si provoaca gastrita, hemoragii intestinale

-Genil GASTEROFILUS este reprezentat de mai multe specii: G VETERINUS, GHEMOROIDALIS,

GNIGRICORNIS

-larvele din stadiul L3 au dimensiuni de 1-1,5cm

-corpul este pe sectiune circular, segmental anterior fiind conic, fiecare segment prezinta
dispuse circular cate 2 randuri de spini proeminenti, la nivelul segmentului cephalic se gasesc 2
rudimente de madibule dezvoltate asemanator unor carlige, la nivelul ultimului segment se
gasesc orificii respiratorii

-la cai boala poate evolua cu 4 forme clinice correlate cu evolutia larvelor, larvele sunt depuse
pe firele de par de unde fie sunt deglutite fie patrund prin piele, cele care patrund prin piele la
nivelul capului determina mioza obrajilor caracterizate prin traiecte de natura conjunctiva in
zona maseterica. Larvele deglutite pot provoca gastrita ulcera12lcerativecere profunde cu
aspect crateriform care se exprima clinic prin sensibilitate in zona gastrica si hipersensibilitate in
zona de proiectie gastrica

HELMINTOZE(viermi)

Sunt produse de 5 clase:

1.TREMATODA(viermi plati) si provoaca boli: fascioloza, dicrocelioza, trematodoza pancreatica

la carnivore

2.CESTODA(viermi lati sau panglica sau tenii) si provoaca: moniezioza oilor, hidatidoza

3.NEMATODA(viermi rotunzi) si provoaca: ascarioza, dirofilarioza, trichineloza, singamoza

4.ACANTHOCEPHALA(helminti care fac legatura intre cestode si nematode) si provoaca:

acantocefaloza suinelor

TREMATODOZE

-au corpul plat asemanator unor Frunze

-prezinta la exterior o cuticula si 2 organe de fixare numite ventuze

-aparatul digestive este primitive fiind format dintr-un orificiu buco-anal si 2 cecumuri
infundate

-nu prezinta aparat respirator, circulator, iar aparatul nervos este primitive de tip ganglionar

-aparatul genital este hermafrodit si prezinta aparat genital mascul format din 1-2 testicule,
canale deferente si punga cirusului

-aparatul genital femel are un singur ovar, un uter dezvoltat sinuos si glandele vitelogene care
au rol in formarea cojii oualor

-trematodele in ciclul evolutiv trebuie sa prezinte obligatoriu cel putin o gazda intermediara

-stadiile evolutiei sunt: ou-miracidiu-miracizii care patrund in prima gazda intermediara-

sporochis-redie-cercari-metacercari

TREMATODOZELE RUMEGATOARELOR

-afectiune care este intalnita la rumegatoare mici si bovine produsa de fasciola hepatica.

-se localizeaza la nivel hepatic

-la nivelul canalelor biliare si in parenchimul hepatic provoaca angiocolita fibrinoasa si hepatita
traumatica hemoragica produsa de catre fasciole prin traversarea parenchimului hepatic

Clinic se manifesta prin evolutie cronica, icter sau subicter, sindrom anemic, ascita, edeme
declive si slabire progresiva

-masoara aproximativ 1,5-2,5cm si prezinta culoare maronie-roscada deoarece este

hematofaga

-in varful conului cephalic se gaseste orificiul buco-anal inconjurat de ventuza bucala

-cecumurile se gasesc lateral si au aspect ramificat, pot fi vizibile datorita continutului sanguine

-aparatul genital este format din: un testicul dezvoltat cu aspect ramificat in treimea
posterioara, ovarul este situate in treimea anterioara si se continua cu un uter sinuos care se
deschide la nivelul orificiului genital situate in treimea anterioara

-animalele bonlave elimina prin fecale oua de fasciola care pentru a evolua trebuie sa ajunga in
mediul acvatic pentru a contamina melcii acvatici care sunt gazed intermediare
-din melci se elibereaza cercari care sunt mobile in apa(aproximativ 2-3mm) si ajung la
suprafata apei sau pot urca pe firele de iarba unde se transforma in metacercari

-contaminarea se ralizeaza prin consumul de iarba de pe pasuni contaminate sau din nutret
verde contaminat cu metacercari

-dupa contaminare din metacercari se elibereaza formele tinere care la nivel intestinal migreaza
active sit rec prin cavitatea abdominala si traverseaza capsula lui Glisson ajung in parenchimul
hepatic

DICROCELIOZA

-trematodoza frecvent intalnita la rumegatoare care stau la pasuni cu musuroaie de furnici

-trematodul se localizeaza in vezica biliara si canalele biliare unde se hraneste cu bila(fiere)

-determina subcutanat doar in infestatii massive exprimate prin sindrom diareic nsi slabire
progresiva

-masoara aproximativ 3-4mm

-corpul are aspect de varf de lance si prezinta portiunea posterioara minchisa la culoare , cea
anterioara fiind deschisa la culoare

-ventuza ventral este dezvoltata si in portiunea posterioara unde se gaseste uterul plin cu oua
de culoare maronie-negricioasa

-testiculele sunt situate in portiunea anterioara dispuse oblic

-prezinta o gazda definitive si 2 gazde intermediare reprezentate de melcii teresti si respective

furnicile

-din fecalele animalelor infectate melcii se infesteaza de unde si formeaza progresiv stadiile de
miracidiu si sporochist eliberand din acestia cercari

-cercarii se gasesc pe firele de iarba de unde sunt consumati de furnici, iar in corpul acestora se
formeaza metacercari care reprezinta stadiul contaminant.Acestia provoaca tetanii furnicilor
care le fac sa ramana fixate pe firele de iarba de unde sunt consummate de rumegatoare

PARAMFISTOMOZA

-trematodoza specifica rumegatoarelor deoarece se localizeaza in rumen si retea intre papilele

ruminal unde provoaca deziuni ulcerative si distonii ruminale

-principalul agent etiologic este PARAMFISTOMUM CERVI

-masoara aproximativ 5-6mm si are aspect conic

-caracteristic acestui gen este ventuza ventral care este foarte dezvoltata cu aspect concave
numita acetabulum

-testiculele au aspect lobat si sunt in portiunea posterioara

-ciclul evolutiv este asemanator cu cel din fasciola, gazdele intermediare fiind gasteropodele
acvatice, contaminarea realizandu-se prin consumul de iarba infestata cu metacercari

TREMATODOZELE CARNIVORELOR

-sunt reprezentate de 2 boli:TREMATODOZA HEPATOPANCREATICA , TREMATODOZA

INTESTINALA

-trematodoza hepatica-pacreatica produsa de apistorhis felineus unde determina procese

inflamatorii insotite de reactii proliferative pseudotumorale

-marive aproximativa de 2-3mm

-are aspect lanceolat, portiunea anterioara fiind ascutita ceea ce ii permite sa patrunda in
epiteliu

-ventuza ventral este dezvoltata

-gazdele intermediare sunt reprezentate de melcii acvatici si pestii de apa dulce

-boala este intalnita la carnivorele care au acces leber la consumul de carna sau organe de
peste nepreparata termic

TREMATODOZA INTESTINALA

-produsa de mai multi agenti etiologici, principalul implicat clinic fiind echinochasmus
perfoliatus

-masoara aproximativ 1-2mm

-prezinta la extremitatea anterioara in jurul ventuzei bucale o coroana de spini caduci

-ventuza ventral este dezvoltata iar testiculele sunt situate linear

-ciclul evolutiv asemanator cu cel din trematodoza hepato-pancreatica

TREMATODOZELE PASARILOR

-reprezentate de 2 boli:trematodoza genital, trematodoza intestinala

TREMATODOZA GENITALA:

-produsa de PROSTOGONIMUS PELUCIDUS care se localizeaza in oviduct si cloaca unde

provoaca tulburari ale ouatului

-prezenta de coagula in galbenuz, manifestari de vitelina

-boala apare la gainile ouatoare care au acces liber la balti unde pot consuma larve de libelule

-masoara aproximativ 2-3mm

-corpul este piriform

-cuticula prezinta pe fata dorsala spini

-caracteristica este pozitia testiculelor situate in zona central dispusa parallel

-ciclul evolutiv: gazda intermediara este reprezentata de gasteropode acvatice si larve de

libelule care contin metacercari

CESTODOZE

-boli parazitare produse de helminti din clasa cestoda

-are importanta epidemiologica deoarece unele boli prezinta evolutie grava la oameni
HIDATIDOZA

-bolile produse de staiile larvare se numesc metacestodoza

-corpul este format din mai multe fragmente numite proglote care sunt unite asemanator unui
lant numai TROBILA

-lungimea lantului este variabila de la 3-4mm la 10-12m

-la extremitatea anterioara prezinta un organ de fixare numit SCOLEX care prezinta mai multe
tipuri de formatiuni: 4 ventuze, o proeminenta numita rostrum pe care se gasesc coronae si
carlige
-eliminarea acestora consta in desprinderea scolexului, daca scolexul nu se desprinde parazitul
revine ca lungime intr-un intervat de timp variabil

-nu prezinta aparat digestive, ele hranindu-se prin osmoza

-nu prezinta aparat respirator si circulator si au un system nervos simplu de tip ganglionar de
aceea ivermectinele nu au actiune specifica

-sunt hermaphrodite

-fiecare proglota hermafrodita prezinta orificiu pentru eliminarea oualor numit pori genital

-pozitia porilor genital constituie criteriu de diferentiere

-prezinta in mod obligatoriu gazda intermediara , in corpul gazdei intermediare dezvoltandu-se

stadiul larvar

-contaminarea gazdei definitive se realizeaza prin consumul gazdei intermediare sau organe
infestate cu stadiile larvare

CESTODOZELE RUMEGATOARELOR

-principala boala este moniesioza

-intalnita clinic la mieii scosi la pasunat in aprilie-mai si se caracterizeaza clinic prin abdomen
balonat, constipatie care alterneaza cu diaree si prezinta pe suprafata fecalelor proglote care
dar un aspect “brumat”
-datorita fenomenelor toxice apar manifestari nervoase exprimate prin contractii musculare,
pozitii anormale ale capului si contactii ale maseterilor

-principalele specii sunt: MONIEZIA EXDANSA, MONIEZIA BENEDeNI

-au aproximativ 60-80cm

-prezinta la extremitatea anterioara un scolex cu aspect globulos vrevazut cu 4 ventuze

-proglotele sunt deptunghiulare, latite si prezinta un aspect dantelat

-in proglotele hermaphrodite se gasesc uterul dispus central si foliculii testiculari dispusi lateral

-ovinele infestate elimina prin fecale proglota care contin oncosfere care sunt disseminate pe
pasune si consummate de gazdele intermediare reprezentate de acarienii de pasune

-in corpul acarienilor se dezvolta stadiul larvar

-mieii se contamineaza primavera la primul pasunat cunsumand acarienii de pasune

CESTODOZELE ECVINELOR

-intalnite frecvent la caii si magarii care au acces la pasuni infestate cu acarieni de pasune

-clinic se poate exprima pin sindrom de colici si afecteaza sistemul imun

-principalul gen este ANOPLOCEPHALA care se localizeaza la nivelul valvulei ileocecale unde se
gasesc placile PAYER

-are un aspect de fus retezat si masoara aproximativ 10-15cm

-scolexul are aspect maciucat si prezinta 4 ventuze

-proglotele sunt dreptunghiulare, latine, dispuse asemanator paginilor unei carti si unite in zona
mediana

-contaminarea se face prin ingerarea acarienilor de pasune

CESTODOZELE CARNIVORELOR

-produse de mai multe genuri :TAENIA, DIPYLIDIUM, MESOCESTOIDES, DIPHYLOBOTHRIUM

Genul TAENIA, specia ECHINOCOCUS

-stadiul larvar este chistul hidatic sau hidatida care provoaca la om si rumegatoare hidatidoza

-are dimensiuni mici de aproximativ 3-4mm

-prezinta la extremitatea anterioara un scolex prevazut cu 4 ventuze si o proeminenta

prevazuta cu 2 coroane de carlige

-corpul este format din 3-4 proglote, ultima fiind ovigera si contine oua

-stadiul larvar se numeste chist hidatic si prezinta dimensiuni variabile de la 2-3cm pana la 15-
20cm si se dezvolta in organelle parenchimatoase(ficat, plaman, rinichi, splina, cord)

-cainii infestati cu stadiul adult la nivelul intestinului elimina prin fecale proglote care contin
oua

-contaminarea se realizeaza prin ingerarea de oua dupa care se elimina embrionii hexacanti

-in organelle oarenchimatoase se dezvolta stadiul larvar

-carnivorele se contamineaza consumand organe infestate cu chisti organici