Vinul cuşer.

Kosher wine

Bernád István – Nutriţie I.

2012.

1
Introducere:
Ce înseamnă cuşer?

Alimentele cuşer (kosher) se referă la legile dietetice religioase evreiesti ce fac parte din codul de legi
din Tora, care numesc alimentele ce se pot mânca şi cum se pot prepara pentru a putea fi consumate.
Cuvantul "kosher" deriva din evreiescul "kasher" care inseamna "potrivit" sau "pur". În ortografie
internaţională "kashrut" ‫( כשרות‬în pronunţia aşkenazită "kashrus"). Cuvântul ebraic „kashér” ‫ כשר‬înseamnă
„pregătit după ritual” şi, în cazul mâncării, garantat de a fi conform unor standarde de legi religioase evreieşti,
unele extrem de detaliate şi dificile pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu ele. Forma cuşer sau, după altă
transcripţie, "kusher", reprezintă pronunţarea ebraică aşkenazită obişnuită la evreii din România şi în graiul
limbii idiş vorbit în România a cuvântului ebraic ‫ כשר‬kashér. Evreii sefarzi îl cunosc pretutindeni, inclusiv în
România, în pronunţarea ebraică standard - kaşer sau kasher.
Kosher înseamnă autocontrol în primul rând; acesta te îinvaţă să mănânci controlat, să fii extrem de
"dur" cu propria persoana în privinta alegerilor pe care le faci atunci când mănânci, adică să faci faţă
tentaţiilor de a mânca alimente nepermise. Pentru israelieni, a mânca Kosher înseamna a fi în acord cu
divinitatea şi a mânca cu sens. Chiar dacă poporul evreu se ghidează şi în prepararea bucatelor după cuvântul
legii divine, aceasta nu înseamna că toată mâncarea este extrem de sănătoasă, dar oricum este o variantă sigură
pentru organism.
Ca băuturi, comunitatea evreiască se "scaldă" în ceai negru şi cafea turcească, iar vinul este la mare
căutare. Deşi era folosit numai în scop religios, în ritualuri specifice, de-a lungul timpului, evreii au adoptat
această băutura în mesele lor obisnuite, însă fără a exagera.
Regulile cuşer în ceea ce priveşte dieta şi alimentaţia, uneori, sunt privite ca fiind dificil de urmat. Se
crede că cele mai multe dintre aceste reguli alimentare işi au originea în Biblie. Regulile cuşer sunt aceleaşi
pentru toţi credincioşii evrei, indiferent de ţară. Cu toate acestea, sistemul de alimentare al evreilor se
adaptează inevitabil la diverşi factori, cum ar fi ingredientele disponibile în ţara respectivă şi producţia de
alimente. Cu toate acestea, regulile de bază cuşer sunt aceleaşi peste tot.
Unii evrei consideră că a mânca kosher este un deziderat religios, alţii adoptă acest tip de hrană pentru
că o consideră sănătoasă, iar alţii mănâncă kosher pentru că respectă modul de viaţă tradiţional. În Israel, cea
mai mare parte a mâncării este kosher, însă nu toţi israelienii aleg să mănânce aşa. Spre exemplu, restaurantele
unde se servesc preparate din carne, nu au în meniu produse lactate şi invers. A mânca kosher presupune
diferite niveluri de complexitate, în funcţie de cât de strictă este persoana care alege acest model alimentar.
In comerţ, mancarea de tip kosher, atunci când e vânduta în magazine trebuie să aibă un certificat
emis de un rabin care a supravegheat producerea sa şi îi poate atesta puritatea. Pentru ca mancarea să treacă
"testul rabinului", ea trebuie inspectată de un "mashgiac"; acesta verifică toate ingredientele în parte dar şi
echipamentul folosit la prepararea mâncării, urmând ca apoi să fie respectate niste reguli stricte stabilite în
urmă cu mai bine de 3000 de ani.
Dacă produsele indeplinesc toate criteriile, sunt certificate ca fiind kosher de una din organizaţiile de
tip "kashruth", şi li se ataşează o etichetă de confirmare. În Statele Unite, mâncarea de tip kosher este marcată,
de cele mai multe ori, cu litera U sau K, în interiorul unui cerc. Mâncarea care nu este kosher se numeşte
treyf.
În statul Israel alimentaţia în armată, în instituţiile statului inclusiv şcoli şi spitale de stat, trebuie să fie
kosher. Unele grupuri de evrei foarte religioşi (haredim, ultraortodocşi) nu se mulţumesc cu stricteţea
alimentaţiei rituale obişnuite, ca cea autorizată în Israel de rabinatul statului, al armatei sau de alţi rabini ai
iudaismului ortodox oficial. Ei consumă numai produse alimentare autorizate sub numele de „glatt kasher”
sau kasher pentru „observanţii cei mai stricţi” (kasher le'mehadrim) şi recunosc numai certificatele acordate de
aşa numitul tribunal religios de justiţie „Badatz”- vezi de pildă: Certificare kosher badatz sau de rabini
ultraortodocşi în care au încredere.
Câteva sfaturi pentru a urma dieta cuşer:
http://www.itips.ro/vacante-traditii/religie/mozaici/cum-sa-urmati-kosher-v631.html

Vinurile cuşer (în ebraică: ‫יין כשר‬, yayin kashér):

Legea Kosher nu interzice utilizarea de stiluri de vin specifice, soiuri de struguri sau de origine, prin
urmare orice vin, realizată în conformitate cu aceste legi pot fi Kosher. Aceasta explică "surprinzator" mare
varietate de vinuri cuşer disponibile din Israel, SUA, Franţa şi Italia.

2
Legea Kosher pentru vinificaţie necesită următoarele puncte:

1. Echipamentul utilizat pentru a face vinul este folosit în mod excepţional pentru producerea de produse
Kosher.
2. Numai evreii care ţin Sabatul, se pot ocupa cu vinuri din struguri (incepand de la zdrobirea strugurilor si
pana la imbutelierea vinului), cu excepţia cazului în care vinul este Mevushal (pasteurizat).
3. Numai produsele certificate Kosher (drojdie de bere, agenţi de filtrare, etc) pot fi folosite. Deşi procesul de
pasteurizare (Mevoshel) modifică aroma vinului, punerea în aplicare a acestui proces modern asigură faptul că
vinul rămâne neafectat. În plus, percepţia că vinurile Kosher sunt dulci se datorează în mare parte unor
circumstanţe istorice, care nu au nimic de a face cu supraveghere Kosher.
Struguri Concord, sunt disponibili numai pentru imigranţi evrei, care sosesc în zona New York-ului,
din ei făcându-se un must de struguri acidulat, care trebuie să fie echilibrat cu zahăr pentru a fi consumat ca
vin dulce. Cu timpul, acest fapt a fost acceptată de Kosher.
Astăzi, gama de soiuri de struguri utilizate pentru producerea vinurilor Kosher supravegheate s-a
dezvoltat foarte mult. Astfel, vinurile cuşer disponibile sunt făcute din soiuri provenind din toată lumea. Prin
angajarea vinificatorilor profesionişti, folosind doar struguri premium şi aplicarea celor mai moderne tehnici
viticole, vinurile Kosher moderne sunt de multe ori superioare sau cel puţin identice ca şi calitate comparativ
cu vinuri non-Kosher.

Vinul produs în Israel, este acceptat ca fiind Kosher, dacă instrucţiunile de mai jos sunt respectate
cu stricteţe:
1. În primii trei ani de la o viţă de vie care este plantată, fructele sale se numec Orla. Conform Bibliei (Tora),
este interzis să fie consumate în orice fel. Florile şi bobocile trebuie să fie eliminate înainte ca acestea să
prindă formă şi să devină fructe. Numai struguri începând cu a patra producţie pot fi utilizaţi pentru
fabricarea vinului.
2. Pe parcursul celui de-al şaptelea an (Shmita), câmpurile trebuie lăsate necultivate. Evreii ortodocşi (stricţi)
nu achiziţionează produse agricole cultivate în Israel, în cursul anului Shmita.
3. Din momentul în care strugurii ajung la fabrica de vinuri, numai evreilor care respectă Sabatul li se
permite să lucreze la producţia de vinuri. Intrarea în zona producţiei de vin este strict interzis pentru alte
persoane.
4. Toate substanţele utilizate în producţia sau clarificare a vinurilor trebuie să fie certificate ca Kosher stricte
pentru Paşte. Numai materiale 100% cuşer poate fi utilizat în vinificaţie, maturarea-maturizare, şi la procesele
de îmbuteliere.
5. O zecime (Maaser), ceea ce constituie 10% din vinul produs în fiecare an, se varsă în prezenţa rabinilor
importanţi şi a ucenicilor lor, simbolizând zeciuiala dată preoţilor (Kohanim), în timpul Templelor Sfinte
(Templul lui Solomon şi apoi Al Doilea Templu).
6. Doar viţă de vie poate fi plantată în podgorii.

Vinurile cuşer, de asemenea, nu poate avea nici un ingredient non-kosher. Acest lucru poate însemna
(dar nu neapărat), că substanţe de tipul cazeinei (care vine de la produsele lactate, gelatină (de la animale non-
kosher) şi clei de peşte (de la peşte non-kosher) nu vor fi adăugate în vin. Acestea sunt înlocuite cu înlocuitori
kosher.
La Paşte, există două tipuri de vin cuşer, care pot fi servite: meshuval şi non-meshuval. Credinţa
iudaică dictează că non-meshuval trebuie să fie manipulate numai de către evrei, penru a menţine integritatea.
Acest lucru rezultă din lunga istorie, în care multe religii ne-evreieşti au folosit vinul la anumite practici.
Potrivit legii iudaice, vinul nu este cuşer dacă a fost folosit pentru "idolatrie".
Vinul Meshuval este un vin care a fost tratat şi este aşadar considerat a fi sigur pentru a fi băut,
indiferent de cine a fost manipulat. În trecut, acest lucru a fost realizat prin fierberea vinului, care a schimbat
complet structura chimică a vinului şi prin urmare şi gustul său. Acesta este un alt motiv pentru care vinul
cuşer are o astfel de reputaţie proastă. Cu toate acestea, în zilele noastră, odată cu „pasteurizarea-flash” se
produce vinul meshuval, fără deteriorarea gustului acestuia.

3
Trecutul:

Talmudul, cartea Sfântă evreiască, rezumă situaţia:

"Vinul este capul tuturor medicamentelor,
în cazul în care vinul nu ajută, sunt necesare medicamentele."

În Israel:

Timpurile Biblice:

Producţia de vin este discutată mai întâi în Cartea Genezei: „Noe a început să lucreze pământul şi a plantat o
vie. El a băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezbrăcat în cortul său.” (Geneza 9:20-21)
Distincţia dintre alimentele curate şi necurate provin din vremea lui Noe, şi, prin urmare, este probabil
că Noe nu numai a fost primul producator de vin, dar, de asemenea, primul producator de vin cuser.
Vinul lui Noe este numit „yayin” în ebraică, şi este numele pe care este utilizat 141 de ori în Sfânta
Scriptură, mai mult decât oricare alt cuvânt. Producţia de vin are originea în Orientul Apropiat cu mult înainte
de primele surse scrise. În momentul în care prima carte a Bibliei a fost scrisă - mai mult de 4000 de ani în
urmă – vinificaţia era un meşteşug dezvoltat cu o istorie apreciată. Aproape oriunde în Ţara Sfântă, putem
găsi dovezi arheologice despre vinificare - au fost descoperite teascuri, cuve, amfore, filtre, cupe şi ulcioare.
Oare a fost "accidental" descoperirea vinului, sau erau acolo mai multe motive nobile? Din toate punctele de
vedere se pare că în Israel era o mulţime de apă de băut: "Căci El are să te conducă într-o ţară bună, o ţară cu râuri,
izvoare şi pâraie ce izvorăsc din văi şi din munţi, o ţară cu grâu şi cu orz, cu vii, cu smochini şi cu rodii, cu ulei şi cu miere, o
ţară unde nu vei duce lipsă de pâine şi nu vei avea nevoie de nimic"- (Deuteronom 8:7-9)
Înainte de apariţia religiei islamice în Palestina, vinul a fost o băutură populară. Vechiul Testament
spune despre Palestina că a fost faimoasă pentru struguri, vinul făcând parte din viaţa cotidiană; în Biblia este
menţionată ca fiind un aliment de bază: „deşi avem paie şi nutreţ pentru măgarii noştri, avem pâine şi vin pentru mine
însumi, pentru slujitoarea ta şi pentru tânărul care este cu slujitorii tăi, aşa că nu ne lipseşte nimic!” (Judecători 19:19)
-„atunci El vă va trimite ploaie pe pământ la timpul potrivit, ploaie timpurie şi ploaie târzie, ca să puteţi strânge grânele,
mustul şi untdelemnul” (Deuteronom 11:14)
Este probabil că au băut vin roşu, pentru că vinul este menţionat ca "sângele de struguri":
„– De ce-Ţi sunt hainele roşii şi veşmintele ca ale unuia care calcă în teasc?” (Isaia 63:2)
-„Şi ai băut vin, sângele strugurilor.” (Deuteronom 32:14)
Din Vechiul Testament ştim că viile sunt plantate în principal pe pante:
„Vei planta iarăşi vii pe dealurile Samariei, iar cei ce le vor planta se vor bucura de roadele lor” (Ieremia 31:5)
Şi despre viticultură vorbeşte Biblia: „Voi cânta Preaiubitului meu un cântec despre via Lui: Iubitul meu avea o vie pe un
deal fertil. A săpat-o, a curăţat-o de pietre şi a sădit în ea cele mai alese viţe. I-a zidit un turn de pază şi i-a săpat un teasc.
Apoi a aşteptat să facă struguri buni, dar ea a făcut struguri sălbatici.” (Isaia 5:1-2)
Din Biblie ştim de asemenea, că viţa de vie a fost sprijinită, rulată în jurul unui smochin, sau a unui ţăruş, şi
plivită în mod regulat. De asemenea recolta a însoţit spiritul vesel al acelor vremuri:
„Bucuria şi veselia au dispărut din livezi; în vii nu se mai cântă şi nu se mai chiuie de bucurie; nimeni nu mai zdrobeşte vinul în
teascuri, căci am făcut să înceteze strigătele de bucurie.” (Isaia 16:10)
Vinul apare de mai multe ori ca un simbol, în termeni atât pozitive cât şi negative: „înăuntrul meu este ca un vin
care n-are pe unde să iasă, ca nişte burdufuri noi, gata să plesnească.” (Iov 32:19)
„Argintul vostru s-a făcut zgură, şi vinul vostru este amestecat cu apă.” (Isaia 1:22)
Versiunile originale ale cărţi Bibliei folosesc cuvinte diferite pentru băuturi alcoolice: cel puţin 10 în
ebraică, şi cinci în limba greacă. Beţia este descurajată şi nu de puţine ori portretizat, şi unele persoane biblice
s-au abţinut de la alcool (naziri, Ioan Botezătorul). Vinul se consuma de asemenea, şi în locurile prevăzute
pentru ritualuri religioase.
Fitzsimmonds, pagina 1255: "Aceste două aspecte a vinului, utilizarea acestuia şi abuzul său,
beneficiile sale şi blestemul său, acceptarea sau neacceptarea vinului în ochii lui Dumnezeu, sunt scrise în
Vechiul Testament, astfel încât : inima omului se poate bucura (Ps. 104:15) sau vinul poate determina mintea
să greşească (Is. 28,7), acesta poate fi asociat cu veselie (Ec. 10:19) sau cu furie (Is. 5:11), acesta poate fi
utilizat pentru a descoperi ruşinea lui Noe (Gn. 9:21) sau în mâinile lui Melhisedec să-l onoreze pe Avraam
(Gn. 14:18 ).... Referinţele la alcool în Noul Testament sunt mult mai puţine ca număr, dar aspectele bune şi
rele sunt la fel de evidente ...."

4
 Textele biblice sunt, de asemenea, umplute cu avertismente. Solomon îi avertizează pe oameni că
"vinul este batjocoritor".
Anumitor persoane au fost interzise în vechiul testament să bea vin, din cauza jurămintelor şi
obligaţiilor lor. Imparaţilor au fost interzise abuzul de alcool ca nu cumva hotărârile lor să fie nedrepte. Acesta
a fost interzis la preoţi de serviciu, deşi preoţii au dat "cele mai bune vinuri noi" de la ofertele de „primele
fructe pentru consum” în afara cortului şi a templului.
„Există aproximativ 256 referiri la vin în cartea bună. Din aceste referinţe, cititorii află că vinul a fost
facut din struguri, smochine, curmale si rodii. Acestea au fost adesea consumate ca parte din dietă zi cu zi, în
perioadele de sărbători, în timpul nunţilor, ca daruri şi jertfe, şi ca un simbol al binecuvântării. În unele pasaje,
au fost chiar folosite în scopuri medicinale.”
În cartea Genezei, primul lucru pe care Noe a făcut, după debarcare a fost plantarea de viţă de vie. Ca
parte din regiunea mediteraneană, Israelul se află într-una din zonele cele mai vechi producătoare de vin din
lume.
Viticultura este cel mai bun între 30 şi 48 de grade nord. În Israel, acest lucru înseamnă între 31-33 de
grade nord, de la Marea Moartă până la Dan. Carey Ellen Walsh, scrie despre Israelul antic : "Viticultura a fost
practicat-a de-a lungul istoriei israelite pur şi simplu pentru că a înflorit în mediu şi a oferit beneficii sociale şi
economice a societăţii.”

• 3500-3000 î.Hr - Dovada de viticultură găsite în Ierihon, Lachiş şi Arad

• 2000-1550 î.Hr - în epoca bronzului faraoni egipteni au importat vin din Canaan
Producţia de vin pe terenurile israeliene au început de mii de ani în urmă, poate chiar înainte de epoca
biblică. Cu toate acestea, vinurile care au fost făcute în această perioadă de multe ori aveau gust aşa de rău că
sticlele expediate în Egipt au fost garnisite cu ceva care ar adăuga aromă. Oamenii adăugau aromatizanţi
pentru înbunătăţirea gustului, de la miere la boabe, de la piper la sare.
• Sticle trimise la Roma, deşi gustoşi, au fost atât de groase şi atât de dulci ca oricine care nu a avut un o
lingură, nu a fost în stare să le consume.
• 167 î.Hr – „Vinurile băute în vechiului testament nu au fost diluate cu apă, după cucerirea Palestinei
de către Alexandru cel Mare a fost întrodus obiceiul elenistic de diluarea vinului, astfel încât autorul a
2 Macabei vorbeşte despre vin diluat ca "o băutură mult mai plăcută". Vinul nediluat şi neamestecat
cu apă fiind daunatoare, neplăcut şi lipsit de gust.”

Vinul în timpul lui Iisus:

• 27-33 d.Hr
Iisus ca evreu, a respectat regulile cuşer, cu toate acestea, se dezlanţuie o dezbatere cu privire la faptul că El a
consumat băuturi alcoolice, ori nu.
În timp ce unii oameni insistă că Isus a băut vin, alţii insistă că el nu a făcut-o.
Unii teologi afirmă că cuvântul "vin" (în greacă: oinos) se referă la sucul de struguri nealcolizate, şi nu
a fost nimic mai mult. Dar, cei care iau o atitudine opusă, spun că există referinţe biblice prea multe de
avertizare împotriva utilizării excesive a "vinului". Dacă era doar suc de struguri, sau un vin fără alcool, nu ar
fi fost nevoie de măsuri de precauţie.
Cu toate acestea, vinul din epoca biblică a fost mult mai slab decât vinului pe care îl cunoaştem astăzi.
Un motiv pentru acest lucru a fost adăugarea de apă, un alt motiv a fost fermentaţia naturală (vin, care nu are
aditivi). Deoarece zahăr şi drojdie nu au fost încă adăugate în vin, conţinutul de alcool a rămas mai mică decât
in zilele noastre.
Interpreţi bibliei, în general, sunt de acord că în scripturile sunt condamnate beţia, ca un eşec şi
slăbiciune gravă, în pasaje, cum ar fi acestea:
„Nu fi printre cei care beau mult vin, nici printre cei ce se ghiftuiesc cu carne, căci beţivul şi mâncăul vor
sărăci, iar somnolenţa îi va îmbrăca în zdrenţe!” (Proverbe 23:20-21)
„Vai de cei ce se trezesc dimineaţa devreme ca să alerge după băutură! Vai de cei ce stau până noaptea târziu,
ca să se înfierbânte de vin! Vai de cei care benchetuiesc cu lira şi cu harfa, cu tamburina, flautul şi vinul, dar
nu ţin seama de faptele DOMNULUI , nu iau în considerare lucrarea mâinilor Sale!” Isaia 05:11-12
„Faptele firii sunt cunoscute ca fiind acestea: desfrâul, necurăţia, depravarea, idolatria, vrăjitoria, duşmăniile,
cearta, invidia, mâniile, ambiţiile egoiste, neînţelegerile, partidele, geloziile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri ca
acestea. Vă avertizez, aşa cum am făcut-o şi înainte, că toţi cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni
Împărăţia lui Dumnezeu.” Galateni 5:19-21

5
„Nu vă îmbătaţi cu vin, căci aceasta duce la destrăbălare, ci fiţi plini de Duh.” Efeseni 5:18
Naziriţii (engl. Nazarene) au exclus ca o parte din regimul lor ascetice nu numai vinul, dar, de
asemenea, oţetul, strugurile, stafide. Ioan Botezătorul a adoptat un astfel de regim.
Creştinii sunt instruiţi în ceea ce priveşte abstinenţa şi datoria lor faţă de creştini imaturi: "Nu
distrugeți lucrarea lui Dumnezeu de dragul unei mâncări! Într-adevăr, toate lucrurile sunt curate, însă este rău
pentru un om să mănânce ceva care pe celălalt l-ar face să cadă. Este bine să nu mănânci carne sau să nu bei
vin sau orice altceva care pe fratele tău l-ar face să cadă." Romani 14,20-21
Alcoolul a fost folosit în cele mai vechi timpuri pentru diverse scopuri medicinale, şi Biblia se referă la
unele din aceste practici. Acesta a fost probabil folosit ca un anestezic pentru durere surdă, şi interpreţi multe
sugerează că a fost în această calitate vinul care a fost oferit pentru Isus la crucificarea sa.
În parabola Bunului Samaritean, Isus le spune o poveste despre un om din Samaria, care ajută un om
rănit, printre altele, turnarea de ulei şi vin pe rănile lui. Ulei amestecat cu vin a fost un remediu comună în
lumea antică, pentru a curaţa rana şi a potoli durerea lor.

Timpurile Post Biblice:

"Binecuvântat eşti Tu, Doamne Dumnezeul nostru, Regele Universului, pentru îngrijirea Ta cu hrană, pentru vin şi cultura
viţei de vie" (Binecuvântare tradiţională ebraică după vin.)

• 636 d.Hr – după cucerirea musulmană a Palestinei, regimul invaziv interzice consumul de băuturi
alcoolice. Vinul a fost de proastă calitate, regimul musulman pune o oprire a producţiei vinicole locale
pentru 1200 ani.
• 1516-1917 d.Hr- În timpul stăpînirii otomane, legea musulmană a împiedicat pe evrei şi creştini să
producă vin. În acest timp, a fost permis doar a face "vinul casei" - ceea ce a fost permis non-
musulmanilor pentru a continua utilizarea vinului în timpul ceremoniilor religioase, etc. Vinificatorii
incepători au descoperit că sub dominaţia otomană, Israelul a fost neglijat, afectată de puţine resurse şi
de boli produse de mlaştini. Spre meritul lor, cu toate acestea, ei au reuşit să infiinţeze podgoriilor noi.
• 1848 - Prima fabrică de vin înregistrat se deschide în oraşul vechi al Ierusalimului, de către rabinul
Schorr
• 1870 - Efrat Winery fondata de Familia Tepersers
• 1870 – Au fondat Şcola Agricolă „Mikveh Israel”. Ei au plantat viţă de vie, viticultura a fost instruită,
predată. Au construit o fabrică de vin şi una dintre cele mai mari pivnite de vin ale zilei respective.
Primii care au folosit soiuri europene în Israel.
• 1882 - Baronul Edmond de Rothschild a direcţionat, Rishon LeZion şi Zichron Ya'acov pentru
viticultură.
• Carmel Winery este o podgorie care exista inca din 1882, fiind infiinţată de către Baronul Edmond de
Rothschild proprietar al Chateau Lafite Rothschild din Bordeaux, Franta, şi care deţine in ziua de azi
doua din cele mai mari podgorii din Israel.
• La sfarsitul anilor 1800, producţia de vin a început din nou în Israel. Baronul Edmond de Rothschild a
ajutorat evreii asupriţi (din Europa), să se adapteze la localităţile lor în Palestina. Apoi a ajutat să
planteze viţă de vie. Din aceasta cauza, el este cunoscut ca fondator al industriei vinului din Israel.
• Dar, bunătatea şi intenţiile nu au fost suficient pentru a salva vinurile israeliene, din reputaţiei sale
anterioare. Deoarece terenurile lui Israel şi clima nu au fost ideale pentru viticultură, vinul produs a
fost de multe ori de proastă calitate. Prea aspru şi prea dulce pentru a fi consumate, vinul israelian a
fost uitat până la doar câteva decenii în urmă.
• În aniile 1880, vinurile cuşer au primit un impuls de la Baronul Edmond de Rothschild. Încercarea sa
de a construi o fabrică de vin a fost oprit atunci când turcii au auzit că Rothschild a început
construirea unui "cetate", cu scopul de a elibera Palestina de turci (care este o altă lecţie de istorie.)
• În această perioadă vinurile au fost roşii, dulci şi foarte neatrăgători. În 1875, prim-ministrul britanic,
Benjamin Disraeli, a primit o sticlă de vin Kosher din Palestina pe care a gustat, a spus el că este ca un
elixir, pe care a primit de la medicul său pentru o raceala. Această revizuire nu a ajutat reputaţia
vinificaţiei din Israel.
• Strămoşul vinificaţiei israeliene moderne a fost baronul Edmund de Rothschild. La sfârşitul secolului
al 19-lea, el a trimis soiuri de viţă din sudul Franţei şi experţi francezi în Israel, pentru a ajuta pionieri

6
 evrei în cultivarea viţei şi a vinului. Podgoriile au fost plantate în Zichron Ya'akov lângă poalele
munţilor Carmel şi în Rishon Le Tzion, la sud de Tel Aviv.
• 1890 - prima recoltă în Rishon Le Zion
• 1892 - a început construirea vinăriei Ya'acov Zichron.
• 1906 - La ordinul lui Rothschild, o cooperativă de producători este stabilit, „Societe Co-operative
Vigneronnes de Grandes Caves Richon le Zion & Zichron Yaacov Ltd.”, (Agudat
Ha'Kormim).Fabrici de vin au acordat într-un act cu cultivatori, la un preţ nominal. (The wineries are
deeded to the growers at a nominal price.)
• 1952 – A fost fondată, înfiinţată „Eliaz Binyamina”
• 1957 - „Institutul Vinului Israeliene” (Israel Wine Institute) stabilit în Rehovot. A fost înfiinţat pentru
a îmbunătăţi calitatea vinurilor israelieni şi exportul lor în alte ţări. Consiliului său de administraţie
cuprinde producători de vin şi reprezentanţi ai ministerelor agriculturii, industriei-comerţului, şi
finanţe.
• Activităţile de cercetare sunt, în general, întreprinse în cooperare cu oameni de stiinţă de la Facultatea
de Agricultură de la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi de la Organizaţia de Cercetare Agricolă
(Volcani Institute).
• Un comitet sub auspiciile Ministerului Agriculturii reglementează activitatea în podgorii. Butaşi de
soiuri noi sunt de obicei obţinute din Franţa, pe portaltoi americani, şi propagat în Israel.
• 1957 - Familia Rothschild a vândut vinăriile Rishon Le Zion & Zichron Ya'acov la Carmel Wine
Growers Co-Op
• În anii 1960, reputaţia lui Israel pentru a face vin Kosher a continuat să fie criticat. În cele din urmă,
în anii 1980, cerinţa de vinuri mai sofisticate din Israel, au devenit cam la fel de comune cât şi călătoria
în străinătate.
• 1972 - Prof. Cornelius Ough (U.C.Davis) recomandă înălţimile Golan (Golan Heights) ca o regiune
de top pentru cultivarea viţei de vie.
• 1976 - Prima plantare a viţei de vie pe înălţimile Golan
• În 1980, a ajuns să fie o vinărie „state-of-the-art” (cel mai înalt nivel de dezvoltare - highest level of
development) a fost construit cu vinificatorii instruiţi de la Universitatea din California, Davis Winery
şi Golan Heights Winery. Din moment ce ei au început producţia, vinurile lor au primit premii şi o
medalie de aur în competiţiile internaţionale.
• La începutul aniilor 1980, apare o tendinţă spre producţia vinurilor cuşer uscate, de calitate premium,
cu acestea a început revigorarea industriei vinului israelian. Astăzi vinurile cuşer sunt obţinute nu
numai în Israel, ci în întreaga lume, inclusiv zonele de vin premium cum ar fi Napa Valley şi regiunea
St-Emilion de Bordeaux.
• De la anii 1980 industria de vin a Israelului a ajuns la maturitate - datorită tehnologiei din California,
agricultura high-tech israelian, şi vinificatorilor tineri aventuroşi.
• 1983 – înfiinţarea podgoriei „Golan Heights Winery”. Lansarea de „Yarden & Gamla” - acestea sunt
considerate primele vinuri de clasă mondială a Israelului
• Golan Heights Winery, situat în micul oraş Katzrin, deasupra Mării Galileii, a revoluţionat vinurile
israeliene prin plantarea soiurilor internaţionale, îşi exercită un control total de la must de struguri
până la sticlă (înbuteliere), şi introducerea de noi tehnici din lumea nouă, cu echipamente state-of-the-
art (cel mai înalt nivel). Nivelul său tehnologic, necunoscut în estul Mediteranei, utilizează staţii
meteorologice, în fiecare podgorie.
• 1985 – Înfiinţarea podgoriei „Cellars Baron”
• 1987 - Yarden (Golan Winery) câştigă medalia de aur şi trofeul special la IWSC în Londra
• 1988 - au fost plantate primele podgorii Dumaine du Castel
• 1989 - Margalit Winery introduce primul său Cabernet Sauvignon
• 1991 - Yarden castiga trei galbeni la Vinexpo Bordeaux
• 1992 – Este vândut podgoria Binyamina Wine Cellars
• 1993 – Infiinţarea podgoriei Tzora Vineyards
• 1993 - Yarden câştigă Grand Prix d'Honneur la Vinexpo
• 1993 - Barkan Cellars Ltd. câştigă aur la Vinexpo Bordeaux

7
 • 1995 – Podgoria Dalton Winery înfiinţat în Galileea de sus
• 1998 - Infiinţarea podgoriei Saslove Winery
• 2000 - primele vinuri produse într-o vinarie nouă în Galileea de Sus, un parteneriat între Golan
Heights şi Kibbutz Yi'ron
• 2001 - Lansarea primelor vinuri din noua podgorie Recanti Winery (Cabarnet, Merlot si Chardonnay
2000)

Israelul exportă vinuri în special în Statele Unite. Toate vinurile exportate trec printr- un control al calităţii
la Institutul Vinului Israeliene pentru a primi certificatul de cuşer.
În mod tradiţional cele mai multe vinuri cuşer au fost de culoare roşie, şi foarte dulci, sau subţiri şi lipsite
de gust, sau în cel mai bun caz, semi-uscati. De la mijlocul anilor 1980 soiul, calitatea, precum şi domeniul de
aplicare al vinurilor cuşer a crescut. În 2000, a existat o explozie de vinuri cuşer.
In ultima vreme, a existat o creştere a cererii pentru vinuri cuşer şi există un număr mare de ţări
producătoare de vin care produc în prezent o mare varietate de vinuri cuşer sofisticate sub supraveghere
strictă rabinice, în special în Israel, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania, Italia, Africa de Sud , şi
Australia.
Regiunile viticole israeliene din punct de vedere geografic, au o dimensiune în total ca oraşul New Jersey
şi cu o populaţie puţin mai mare decât Noua Zeelandă. Vinarii israeliene în ordine alfabetică sunt: Castel,
Yatir, şi Yarden, urmate de Carmel, şi de Munţii Galiliei. În ceea ce priveşte locaţia, vinuri din Israel provin de
la, Galileea, Înălţimile Golan, dealurile din Ierusalim, deşertul Negev, Samson, şi Shomron. Vinuri de calitate
Kosher sunt produse în Statele Unite, fabrici de vin cuşer se află în California, la nord de Napa on the
Silverado Trail şi în Rutherford, ambele situate în Napa Valley, în Santa Cruz în Muntii Santa Cruz; Valea
Edna; în Oxnard, şi în Santa Maria, în statul New York (în Valea Hudson), în statul Washington, Michigan, şi
Illinois. În alte ţări, vinării cuşer sunt situate în Argentina, Australia, Canada (Whitbourne, Terra Nova,
aproape de St. John's, Toronto, Ontario, Aylmer, Ontario, precum şi Alvinston, Ontario), Chile, Estonia,
Franţa (în special în sudul Franţei) , Georgia, Germania, Ungaria, Italia, Moldova, Noua Zeelandă, Portugalia,
Africa de Sud, Spania, şi Turcia.

În teritoriul Ungariei:

Producţia şi vânzarea vinului Kosher, a fost totdeauna privilegiul comunităţilor evreieşti.

Vinul Kosher a fost băut de evreii religioşi. Regiunea vitivinicolă Nord-Est a Ungariei Mare a fost de mare
importanţă pentru evrei în producerea şi comercializarea vinului. În regiunea viticolă Tokaj şi Bereg
comercealizarea vinului a fost făcut predominat de negustori evrei.
A fost strict respectată puritatea rituală, atât în pregătire cât şi în prelucrare. Folosirea vinului kosher a fost
permisă şi pentru ne-evrei. Dar în locuinţele evreieşti (locuinţă cuşer- engl: kosher home) au fost disponibile
numai vinuri cuşer. În comunităţile religioase evreieşti mai stricte, în special în nord-estul Ungariei şi în
comunităţile Hassidice, prepararea hranei cuşer, şi menţinerea unui gospodării cuşer, într-unele circumstanţe
foarte sărace, nu era totdeauna uşoară, dar în ciuda tuturor greutăţilor evreii au respectat aceste porunci. În
iudaism o gospodărie cuşer înseamnă devotament nediminuat, care a fost învăţat din copilărie.
Prima producţie de vin kosher a fost documentată în 1609, în Kosice (Kassa). În acest document,
cetăţenii lui Kassa plângându-se, arată că în localitatea Mád nişte evrei au produs vin cuşer. Nu numai
polonezi, dar şi evreii merg la Tokaj Hegyalja după struguri. Documentul, a descris cele mai importante
caracteristici de vinificaţie cuşer, care au fost, după cum scriau ei: "Au fost colectate, presate şi umplute în
butoaie de ei (evrei), fiind în casa stăpânului (boier) iar noi nu am avut acces la ele."
La împărţirea taxelor şi impozitelor între Batthyány Ádám şi Ferenc, în 1689, sunt menţionate evreii
din Rohonc şi Szalonak care plăteau taxă de producere de vin cuşer, care arată că proprietarul (boierul) cerea
taxa de impozit dupa producerea şi comercializarea vinurilor cuşer.
Vinul cuşer la Tokaj-Hegyalja a apărut în mai mare măsură, când în a doua parte a anului 1710
conducătorii din Szepes, care dispuneau şi de Tokaj-Hegyalja, au hotărât ca evreii emigranţi care s-au stabilit
acolo, venind din Moravia, Polonia sau din Silezia, trebuia să plătească impozit.
Aceste impozite plătite de evrei şi taxele de vin cuşer aduceau în bugetul oraşelor şi a camerei venituri
apreciabile, care au crescut rapid in secolul al XVIII.
In 1791, la 7 octombrie consiliul judeţean a judetului Zemplém a înăsprit legea liberală a vinurilor date de
József al II-lea, totodată a înăsprit comercializarea vinurilor de către evrei, şi a interzis producerea vinului

8
dulce din struguri stafidiţi, şi producerea din aceasta a vinului cuşer, şi a limitat permiterea producerii a vinului
cuşer din cauza că au apărut multe nelegiuiri în această privinţă.
În 1800 legea regelui cu nr 28142 a permis evreilor care aveau viţă de vie pe teritoriul Tokaj- Hegyalja, să
producă pentru familia lor dar numai pentru familia lor vin cuşer din struguri stafidiţi.
În Tokaj la producerea vinului cuşer, cel mai mare accent a fost pus pe igiena procesului de preparare .
Butoaiele pregătite pentru vinul cuşer erau atât de curate ca şi vasele pregătite pentru paşti.
Evrei care aveau permis de producere a vinului cuşer in Tokaj erau familiile Altman, Lipót şi Klein cine avea
şi ofabrică de lichioare, şi pivniţe reci pentru vin.
Rezultatele studiilor istoriei vinului cuşer, arată că pe teritoriul nord-estic a Ungariei unde locuiau comunităţi
hasidici, producerea vinurilor cuşer avea pondere mare, iar igiena procesului de cuşerizare era foarte strictă.
Negustorii evrei de vin cuşer aveau mare grijă, ca vinul cuşer să nu intre sub nici o formă în contact cu
untura de porc. Totdeauna au folosit butoaie noi la producerea vinului nou şi au lăsat la fermentat în pivniţe
bine curaţite.
Era mare nevoie de această vigilenţă, întru-cât şi pe teritoriul nordest al Ungariei mulţi viticultori foloseau
untura sau slănina de porc la tratarea butoaielor, pentru inbunătăţirea vinului. Aceste produse animale, care
erau interzise în Iudaism, în gospodariile neevreiesti au fost folosite ca stabilizator de vin care inhiba
refermentarea vinului. Slănina afumată, sau carnea afumată erau folosita ca antioxidant, care inhibau
inmulţirea microbilor de fermentaţie. Aceste lucruri erau piedici pentru negustori de vin evrei, pentru ca în
Iudaism este foarte important legile privind mâncărurile, ca să se ţină o gospodărie cuşer, cu vin cuşer şi
mâncare cuşer, pe care evreii ţineau cu stricteţe.
Studiile etnografice şi istorice arată că taxele şi impozitele puse pe producerea şi comercializarea
produselor cuşer (vin , carne, produse de panificatie, etc. cuser) erau o pondere buna în bugetul oraşelor, a
camerei, şi a comunitaţii. Evreii trebuiau să plătească taxă sau impozit de toleranţă pentru practicarea religiei
Iudaice în feudalism. Ei plăteau acest impozit proprietarului localitaţii unde s-au stabilit, unde dacă s-a stabilit
10 bărbaţi evrei (cu familia lor) au putut forma o comunitate religioasă Iudaică.
Episoade din cartea lui dr.Csoma Zsigmond intitulat „Szent Vincétől Szent János poharáig” in traducere
libera : De la Sfantul Vince pana la paharul Sfantului Ioan.

În SUA:

Vinurile cuşer au fost introduse în Statele Unite în ceea ce priveşte vinurile dulci Concord, fabricate de
fabricile de bere stabilite de către coloniştii evrei din New York.
Cu un secol în urmă, imigranţii evrei în America au găsit struguri Concord locale di belşug roditori.
Dar vinul produs din aceste struguri americane au avut un caracter aşa-numită "Foxy". Păstrarea vinurilor cu
gust dulci, le-a făcut mai gustoase, iar acest stil dulce a devenit sinonim cu vin cuşer.
Istoria mai recentă a fost blând cu producătorii de vin evreieşti. În prezent există o revoluţie în calitate
printre vinuri cuşer în întreaga lume. Aceste vinuri sunt produse din soiuri clasice de struguri, cum ar fi
Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Chardonnay şi Sauvignon Blanc atât din „Lumea Nouă”cât şi in cea
„Veche”. Cu acces la struguri „top notch” şi metode moderne de pivniţă, producătorii de vin cuşer crează
vinuri care pot egala sau depăşi pe cele care nu sunt kosher. Într-adevăr, se pare că producătorii de vin cuşer
au restaurat acum calitatea senzuală al acestei bauturi sacru la un nivel proporţional cu statutul său spiritual.
Doi dintre cei mai mari producători şi importatorii de vinuri cuşer din lume sunt: Kedem şi
Manischewitz, sunt ambele stabilite în nord-estul Statelor Unite.
După afirmaţia domnului Ernie Weir, prima seră de viţă de vie, în afara ţării Israel, care este acceptat
şi de evrei ortodocşi (mozaici), a apărut în California, cu numele de Hagafen Cellars, din Napa Valley, situata
chiar intre doua foarte importante teritorii viticole (AVA American Viticultural Areas) Stags Leap District si
Oak Knoll District, Hagafen a fost infiintata în 1979 de catre Ernie si Irit Weir. Vinurile produse de Ernie
Weir, ce deţine poziţia dubla de agricultor si de vinificator al podgoriei, au ajuns în scurt timp sa fie prezente
la Casa Albă în Washington DC, oferite în numeroase ocazii demnitarilor ce au vizitat Statele Unite. Cu un
concept conservatorism ancorat în tradiţie dar cu o tehnică modernă şi o practică ce minimalizează impactul
chimic şi de eroziune a solului, Hagafen Cellars produce o gamă impresionantă şi variată de vinuri precum
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Zinfandel, Syrah, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Riesling şi nu în
ultimul rând un vin spumant, Hagafen Brut Cuvee foarte apreciat în comunităţile evreilor ortodocşi. Folosesc
butoaie de stejar, manufacturate intr-o interesantă combinaţie din lemn provenit şi din Statele Unite şi din
Franta deopotrivă, iar mustul parcurge procesul de fermentare în mari containere moderne de inox. Daca
munca în podgorii, (partea de agricultura si culesul recoltei) poate fi facută de ori şi cine, supervizata de un

9
practicant al religiei iudaice, în momentul în care strugurii sunt striviţi, singura persoană care are dreptul de a
„atinge“ produsul trebuie să aibă statut de rabin, cu titlul de „posek” (persoana care susţine aplicarea legilor
religioase evreieşti), pentru ca vinul să fie catalogat drept „kosher”. Aceste vinuri, produse pentru evreii
ortodocşi, trebuie să poarte sigiliul „hechsher” al alimentelor aprobate de către Uniunea Ortodoxa,
„autoritate” care supravizează producţia şi procesarea tuturor alimentelor „kosher”. Dacă în general,
ingredientele interzise de catre „posek” nu sunt folosite în procesele standard de vinificaţie (amestecarea cu
ingrediente de origine animala), pentru a primi sigiliul „hechsher” vinul nu poate fi atins de catre o persoana
care nu practica religia evreiasca. Singura exceptie o prezintă vinurile „yayin mevushal”, adică fierte, care, chiar
dacă sunt produse şi atinse de un nepracticant al religiei Iudaice, pot fi consumate de către evreii practicanţi.
Dacă în trecut, pentru ca un vin să fie considerat „mevushal” era fiert, pierzând astfel foarte mult din
caracteristicile care-i dădeau savoare, în ziua de azi cerinţa este ca el sa fie adus doar pană-n 90 de grade
Celsius, temperatura la care vinul nu dă în clocot, salvând oarecum astfel din aromă şi tăria lui. O mai
modernă abordare este de asemenea şi „flash pasteurization“, într-o traducere ad hoc: pasteurizarea prin
inductie de caldură asupra lichidului, în cazul acesta a mustului, o practică relativ răspândită şi pentru fructe,
legume, bere şi produse lactate. Cu intenţia de a distruge microorganismele şi de a prelungii viaţa produsului la
raft, procesul păstrează mai bine culoarea şi caracteristicile gustului şi aromelor. Intr-un ciclu de circa 30 de
secunde, vinul sau orice produs intenţionat a fi trecut prin acest proces, este expus la temperaturi intre 70 si
75 Celsius, practic fără a aduce lichidul la temperatura de fierbere, fără a fi dat în clocot. De asemenea, legea
iudaică kashrut impune ca vinul pentru a fi considerat „kosher”, să nu fie folosit în ritualuri de idolatrizare
cum apare ăn practica altor religii. După spusele ghidului nostru procesul de producţie a unui vin kosher nu
este în detrimentul calitaţii, el fiind identic cu cel pentru vinurile non-kosher doar ca un astfel de produs poate
fi recomandat vegetarienilor şi celor ce practica dieta vegan (mai putin cele pentru a caror limpezire se
foloseste albusul de oua). Cu o productie de doar 8000 de lazi anual de vinuri atent meşteşugite, într-o
podgorie dotată cu utilaje moderne într-un cadru idilic şi plin de farmec accentuat şi de şirurile de maslini
aliniati la marginea viţei de vie, Hagafen Cellar este cu siguranţă un produs tipic al Napa Valley, cel mai
important teritoriu viticol din California.

Încheiere, Opinie:

Nu am gustat niciodată vin kosher, dar pare că este făcut bine, cu mare grijă. Este o idee bună să fii
curat, şi mâncarea să fie făcut curată, doar poate că este exagerat ce fac evreii ortodocşi.(urmaşii fariseilor –
asta nu este o prejudecare: „Iudaismul ortodox contemporan s-a format pe baza mișcării fariseilor (pirushim)
din perioada Macabeilor.” (wikipedia).
Iisus a vorbit despre curăţenia rituală, şi a condamnat acest comportament. Şi în timpul Lui, fariseii au creat
legi, care nu cerea Tora (Legea), ca de exemplu spălarea rituală a mâinilor:
„Atunci nişte farisei şi nişte cărturari au venit din Ierusalim la Isus şi L-au întrebat: – De ce ucenicii Tăi încalcă tradiţia
bătrânilor? Căci ei nu-şi spală mâinile înainte să mănânce!” (Matei 15:1-2)
„Nu ceea ce intră în gură îl spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl spurcă pe om!” (Matei 15:11)
„Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în stomac, iar apoi este aruncat afară, în latrină? Dar ceea ce iese din gură vine din
inimă şi aceea îl spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile rele, crimele, adulterele, curviile, furturile, mărturiile mincinoase şi
blasfemiile. Acestea sunt lucrurile care îl spurcă pe om! Însă a mânca cu mâinile nespălate nu-l spurcă pe om!” (Matei 15:17-
20)
Trebuie să ne uităm cu umilinţă la dragostea evreilor ortodocşi pentru Dumnezeu. Ne poate motiva şi pe noi.
Dar unele dintre legile lor (rituale, de puritate, etc.) nu sunt cerinţele lui Dumneze, numai a oamenilor, şi
asta nu poate să facă pe ei „mai mari” în faţa lui Dumneze (poate că cred asta), cum şi Iisus a zis:
„Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine! Degeaba însă Mi se închină ei, dând ca învăţături
nişte porunci de-ale oamenilor!” (Matei 15:8-9)

Vinul cuşer, trebuie consumat cu moderaţie, ca orce alcool. „Consumul alcoolului, dacă este cazul, trebuie
făcut cu moderaţie, până la o porţie pe zi pentru femei şi două porţii pe zi pentru bărbaţi, şi numai de către
adulţi care au împlinit vârsta legală de la care pot consuma alcool.
O porţie de băutură este echivalentul unei beri obişnuite, de 350 ml (5% alcool), sau a 150 ml. de vin (12%
alcool) sau a 45 ml. de băutură distilată (40% alcool). O porţie de bautură conţine în medie 17 ml. de alcool.”
Ghidul Dietetic American 2010 (USDA - United States Department of Agriculture)
Dar nu este cazul în cauza „mustului cuşer” întru-cât aceasta nu conţine alcool ... ☺

10
Bibliografie:
1. http://www.allhlwines.com/kosher.html
2. http://vinul.ro/somelier-globetrotter-vinurile-kosher-religie-si-traditie.html
3. http://www.religiousrules.com/Judaismfood13idols.htm
4. http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=130&rev=5
5. http://www.roportal.ro/articole/reguli-cuser-4046.htm
6. http://dictionarebraicroman.wordpress.com/2011/08/26/mancarea-kosher-si-bucataria-israeliana/
7. http://www.gandul.info/magazin/mancarea-cuser-ultima-moda-in-statele-unite-872974
8. http://www.culinar.ro/articole/culinar-prin-lume/kosher--mancarea-ideala-pentru-multi-dintre-
noi/202/1246/
9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Kașrut
10. http://inthemoodforfood.bucharestmonamour.com/2010/03/ce-inseamna-kosher-și-halal/
11. http://www.archimedia.hu/bor/borkeszites
12. http://www.archimedia.hu/bor/boresbiblia
13. http://www.allhlwines.com/history.html
14. http://www.allhlwines.com/wine_making.htm
15. http://blog.vintagecellars.com/2010/09/the-spiel-on-kosher-wine/
16. http://ezinearticles.com/?The-Wine-of-Israel-and-Wine-in-Biblical-Times&id=340401
17. http://www.taste-wine-and-enjoy.com/kosher-wine.html
18. http://www.angelfire.com/pa2/passover/kosher-wine/
19. http://en.wikipedia.org/wiki/Alcohol_in_the_Bible
20. http://en.wikipedia.org/wiki/Kosher_wine
21. http://www.nicks.com.au/Index.aspx?link_id=76.563
22. http://www.choosemyplate.gov/guidelines/index.html
23. http://www.gemsinisrael.com/e_article000033152.htm
24. http://www.allhlwines.com/BriefHistoryKosher.htm
25. http://en.wikipedia.org/wiki/Hagafen_Cellars
26. http://en.wikipedia.org/wiki/Carmel_Winery
27. http://en.wikipedia.org/wiki/Royal_Wine_Company
28. http://en.wikipedia.org/wiki/Manischewitz

11