BAROC

Arhitectura barocă
Planificare urbană
 BAROC-ISTORIC

 Definire: Barocul este un stil continuator al Renașterii, însa spre

deosebire de Renașterea bazată pe geometrie, forme clare, volume simple,
Barocul este complex, inovator, bazat pe elipse, linii curbe, foarte multe statui
și in general o foarte mare cantitate de decorații și opulență a mijloacelor
arhitecturale și artistice. Cei mai mari arhitecți ai Barocului au reușit să creeze
iluzii de percepție, cei mai putin subtili s-au limitat la a crea senzația de
opulență.
 BAROC-ISTORIC

 Periodizare: Barocul s-a născut în Italia, spre sfârșitul sec. XVI și

a continuat până la mijlocul sec. XVIII. Stilul s-a răspândit degrabă și
în restul Europei, iar în sec. XVII barocul arhitectural spaniol a
pătruns și în America Latină.

 Reprezentanți: Carlo Maderno, Pietro da Cortona, Gian Lorenzo

Bernini, Francesco Borromini, Carlo Fontana, Guarino Guarini,
Bernardo Vittone, François Mansart, Louis Le Vau,
 BAROC - ISTORIC
 Barocul și Biserica
 Barocul este un stil arhitectural pe care îl vom regăsi exclusiv în spațiul Catolic,
fiind la origine un stil de propagandă a religiei prin artă.
 Biserica Catolică a transformat o slăbiciune, opulența și luxul oamenilor bisericii
într-un punct forte, arătând că de fapt toate sunt destinate în final tot credincioșilor.
 Daca la început barocul a reprezentat triumful Bisericii Catolice asupra
reformelor protestante, după aceea stilul a fost folosit drept demonstrație vizuală a
monarhiei absolutiste.
 Arhitectura barocă a avut doua mari cereri: bisericile si palatele.
BAROC- CARACTERISTICI
 Arhitecții perioadei au înțeles clădirile precum mase pe care le puteau modela.

 Arhitectul baroc abordează clădirea precum o sculptură masivă.

 Clădirile baroce aveau design-uri complexe, bogate și dinamice.

 Barocul a introdus forme geometrice complexe, ovale și elipsoidale.

 Planurile au rezultat în clădiri cu pereții curbați reprezentativi pentru stilul baroc. Aceștia nu
doar că prezentau clădirea ca o masă unitara, ci ilustrau și un alt motiv esential al barocului: ideea
de mișcare. Odata descoperite, ondulațiile arhitecturale au devenit un motiv dominant al
întregii arte baroce.

 Clădirile baroce se remarcă prin tavanele și acoperișurile boltite, tip cupolă, o consecință
directă a motivului ondulațiilor. La nivel constructiv, se remarcă prezența contraforților necesari
pentru susținere.
BAROC- CARACTERISTICI

 Cel mai evident detaliu: abundența ornamentelor. Elementele

constructive erau adesea sculptate, păstrându-se motivele ondulate și
bogăția detaliilor. În interioare predomina finisajele din aur, argint,
bronz si marmura, adica elegante si opulente.
 Un nou concept - ideea de a nu lăsa nici un spațiu nedecorat
sau liber în fațadă.
 SANT ANDREA AL
QUIRINALE – GIANLORENZO
BERNINI

Pentru construcția acestei biserici,

Bernini preia un plan antic și
fascinant, Pantheonul din Roma, pe
care îl reduce ce-i drept ca dimensiuni
dar îl distorsionează în formă eliptică.
 SAN CARLO ALLE QUATRO
FONTANE. FAȚADA -
FRANCESCO BOROMINI

Fațada este curbă dar adevarata

știință a maestrului se observă în
senzația de prăbușire a fațadei peste
privitorul aflat în zona intrării. Acesta
percepe eronat fațada ca nemaifiind
dreaptă și fiind inclinată către stradă.
FONTANA DI TREVI
BAZILICA SANTA CROCE, FLORENȚA
DETALIU
STUDIU DE CAZ –PLAZA
M AYO R , S A L A M A N C A
 Construită în stil baroc tradițional spaniol între 1729 și 1755.

 Proiectată de Alberto Churriguera în gresie.

 Plaza este un pătrat neregulat și nici una din fațadele sale nu are aceeași înălțime.

 Fațadele clădirilor sunt de trei etaje, cu arcuri și balustrade semicirculare.

 Plaza are 6 intrări care conduc spre străzi diferite din zonele opuse ale pieței și
dispune de un turn cu ceas și 5 intrări mai mari ale fațadei, pe numai 2 etaje, pe zona
frontală sub ceas.

 Pe partea de nord se află Primăria, o clădire barocă care are cinci arcade de granit
și o cultură decorată cu figuri alegorice.

 Are 88 de arcade ridicate pe stâlpi.

 Plaza are de asemenea 247 de balcoane.

DETALIU FAȚADĂ
STUDIU DE CAZ –PIAȚA SAN
PIETRO
 Bernini, in calitate de arhitect al Vaticanului, organizeaza in mod
magistral piata din fata bisericii, incercuind-o printr-o elipsa-colonada,
pe ambele parti, asemeni 2 brate care cuprind intreg spatiul.
 Urmand exemplul lui Michelangelo de la Piata Capitoliului Bernini
formeaza o prima piata trapezoidala, avand ca laterale 2 fatade drepte
insa care nu sunt paralele ci se apropie spre capat si se departeaza spre
fatada Catedralei.
 Acest procedeu creaza iluzia subconstienta a accelerarii spatiului
daca se priveste inspre biserica, fara ca privitorul sa inteleaga prea
usor caracteristicile adevarate ale spatiului.
 Accelerarea spatiului si senzatia dinamica este generata de faptul ca
exista si o panta si in susul pantei se afla fatada gigantica, din piatra.
 Prin faptul ca fatada catedralei parea sa isi fi facut loc printre cele 2
constructii laterale, privitorul credea ca intr-adevar exista un proces de
alunecare la vale al intregii fatade colosale, ca si cum intreaga cladire
tinde sa coboare catre el.
 A 2-a iluzie este reprezentata de piata eliptica. Bineinteles ca un
privitor neavizat o evalueaza gresit ca fiind o piata circulara. Dar, in
aceasta piata pe care o crede circulara, coloanele laterale sunt
inexplicabil mai departate si cele din colturi mult mai apropiate. Se
creeaza de asemenea o senzatie a compresiei spatiului pe directie
longitudinala, compresie interpretabila la nivel inconstient prin
iminenta depalasarii la vale, catre privitor, a intregii catedrale.
 O a 3-a iluzie este generata in piata eliptica de faptul ca pardoseala
acesteia nu este orizontala sau nici macar nu este plana ci are mai
degraba forma unui castron/antene parabolice. Curbura este mica,
indeajuns sa nu frapeze cand in piata sunt putini oameni, insa in
momentul in care piata se umple privitorul asista la un fenomen
socant prin faptul ca desi este intr-o multime, reuseste sa vada fetele a
mii de oameni in jur ceea ce nu se intampla in mod normal intr-o
multime de oameni unde majoritatea indivizilor au aceeasi inaltime si
stau pe un teren plat.
S E O B S E R VA C U R B U R A F O A R E F I N A A P I E T E I O VA L E
DA R S I PA N T A A S C E N D E N T A A P I E T E I T R A P E Z O I DA L
 IN LATERAL SE OBSERVA
ARHITECTURA COLONADEI
PROIECTATE DE BERNINI.
Colonada in sine, ca si constructie, este
impunatoare fie si doar prin marime si
masivitate. Pe langa rolul de a ascunde
cladirile din spate, aceasta distrage atentia
si o focuseaza catre fatada Catedralei.
Ca si la alte constructii Baroce,
pretentioase, in continuarea axelor
stalpilor, la partea superioara, peste
cornisa sau balustrada, se regasesc statui
de cea mai buna calitate artistica.
 SE OBSERVA CURBURA
COLOANELOR EXAGERATA,
INALTIME ACESTORA,
NEOBISNUITA, PASUL FOARTE
MIC.

Imaginea din apropierea colonadei si

din interiorul acesteia sunt
coplesitoare, aproape de a genera
senzatii de frica, insecuritate,
claustrofobie, aceasta fiind si intentia
autorului, de a crea un intreg spectru
de emotii privitorilor.
Se observa ca acestea obtureaza
perfect vederea inspre constructiile
din spate, jucand practic rol de
paravan.
Trecatorul este coplesit de
masivitatea coloanelor, ingustimea
spatiului si curbura coloanelor ce
sugereaza presiunea foarte mare.
Pentru multi acest culoar este
claustrofobic.
 BIBLIOGRFIE/WEBOGRAFIE

 Autor: Dr. Ing. Arh. Turcanu Costin Radu – Cursul de arhitectura este creat pentru disciplina numita
Elemente de Arhitectura, https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-4-renasterea-europeana-barocul-
italian/
 Autor: Claudia Gorunescu, Lectia de arhitectura - emblemele stilului baroc
http://www.spatiulconstruit.ro/articol/lectia-de-arhitectura-emblemele-stilului-baroc-object_id=20427
 Autor: History of Art,Baroque Architecture Definition, History, Origins, Characteristics. http://www.visual-
arts-cork.com/history-of-art/baroque-architecture.htm#italian
 Autor: Melinda Erdei-Vörös, Introducere în stilul Baroc, https://ro.historylapse.org/introducere-in-
stilul-baroc
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectură_barocă