Programare Avansata cu FPGA - 1

1. Circuite programabile. Prezentare generală

Circuitele integrate se pot împărţi în trei clase principale:
 personalizate
 semi-personalizate
 Standard
Cele semi-personalizate se împart la rândul lor în:
 programabile prin intermediul unei măşti (gate array, ROM )
 programabile de către utilizator (PROM, CPLD, FPGA).
Circuite programabile. Prezentare generală

Integrated Circuits

Full custom Standard circuits

(ASIC)
Semi-custom

Mask programmable Field programmable

Gate array ROM CPLD FPGA

PROM
Circuite programabile. Prezentare generală

Trei dintre tipurile de circuitele prezentate mai

sus au un succes din ce în ce mai important
pe piaţă în ultimul timp:
 ASIC-urile care au avut un mare succes în anii 80
şi 90
 CPLD-urile pentru aplicaţii ce nu necesită foarte
multe porţi logice şi nici performanţe ridicate
 FPGA-urile ce pot fi folosite într-o multitudine de
domenii dintre cele mai variate din domeniul
electronicii sau al ştiinţei calculatoarelor şi nu
numai.
CPLD Avantaje / dezavantaje

CPLD (Complex Programable Logic

Devices)
 sunt de obicei produse de aceleaşi
companii ca şi circuitele FPGA
 din punct de vedere al costului sunt între
ASIC-uri şi FPGA-uri
 din punctul de vedere al performanţelor
sunt întrecute de ambele.
CPLD Avantaje / dezavantaje

Sunt construite dintr-o matrice de blocuri logice

interconectate printr-o matrice de switch-uri
programabile.
În mod curent fiecare bloc logic conţine patru până la şase
macrocelule, în funcţie de arhitectură.
Una din primele companii producătoare de CPLD-uri şi cea cu cel
mai mare succes pe această piaţă este Altera cu familia MAX
(Multiple Array Matrix) ce are la bază două componente
principale:
 LAB (Logic Array Blocks)
 PIA (Programmable Interconnect Array).
Familii de FPGA-uri

În ultimii ani, numărul firmelor producătoare de circuite FPGA

aproape că s-a dublat, existând în acest moment cel puţin 7
firme importante pe piaţă în acest domeniu:
 Xilinx
 Altera
 Actel,Lucent, Atmel, Lattice Semiconductor şi QuickLogic.
Numărul mare de firme producătoare se explică prin extinderea
pieţei FPGA-urilor după cum urmează:
 1999: 442.000.000 US$
 2000: 620.000.000 US$
 2002: 2.300.000.000 US$
 2004: 2.940.000.000 US$
 Distribuţia pe procente a pieţei de FPGA-uri
în patru ani consecutivi:
1998 FPGA Market Share 1999 FPGA Market Share
2.8 1.3 0.2 2.6 1.2 0.1
8.8 7.8
Xilinx
Xilinx
Altera 11.6 Altera
14.4
Actel Actel
Lucent Lucent
54.1
QuickLogic 57.2 QuickLogic
Atm el 19.4 Atm el
18.5 Others Others

2000 FPGA Market Share 2000 FPGA Market Share

2% 1% 1% 2% 1% 1%
6% 6%
Xilinx Xilinx
12% Altera 12% Altera
Lattice Lattice
45% 45%
Actel Actel
Cypress Cypress
QuickLogic QuickLogic

33% Atm el 33% Atm el

FPGA-uri Xilinx

După cum se poate observa şi din

graficele prezentate anterior, firma
Xilinx Inc. deţine poziţia de lider pe
piaţa actuală de FPGA-uri.
Principalele familii de astfel de circuite
produse sunt:
 Spartan (XL, II, II-E, III)
 Virtex/Virtex-E.
 FPGA-uri Spartan
Familia de FPGA-uri Spartan a fost dezvoltată începând cu anul 1998 şi
are următoarele caracteristici principale:
 sunt FPGA-uri de tip SRAM ce au incorporată şi memorie RAM pentru
uzul clientului şi nu doar ca resurse interne de rutare;
 prima familie de FPGA ce poate înlocui cu succes ASIC-urile din
punctul de vedere al performanţei;
 cel mai bun raport preţ/performanţă din industria de profil;
 performanţă înaltă din punctul de vedere al frecvenţelor de ceas
suportate (100MHz - 200MHz);
 preţ foarte scăzut: 2.49$ pentru Spartan-XL;
 cele mai avantajoase din punctul de vedere al puterii consumate
(50% faţă de FPGA-urile cu acelaşi număr de porţi produse de alte
companii);
 sunt cu cel puţin 10% mai rapide decât produsele similare ale
competiţiei;
Familia de FPGA-uri Spartan (XL, II şi II-E)
 FPGA-uri Virtex

Familia Virtex este cea mai nouă şi mai modernă familie de FPGA-uri
Xilinx, este dezvoltată începând cu anul 1999 şi are următoarele
caracteristici mai importante:
 densitate de porţi logice pornind de la 50000 şi până la 3 milioane
de porţi logice;
 suportă 20 de standarde de I/O printre care şi trei standarde de
intrare / ieşire diferenţiale;
 până la 804 I/O la peste 311 Mb/s fiecare;
 au până la 832Kb de memorie BRAM internă;
 suport simultan pentru voltaje diferite (1.8, 2.5, 3.3 şi 5V);
 suportă frecvenţe de ceas de peste 300 MHz;
 suportă transfer de date DDR între două FPGA-uri de acelaşi tip;
 prezintă cozi de date interne;
 prezintă suport pentru standardul PCI-X;
 sunt cele mai rapide FPGA-uri de pe piaţă în acest moment;
FPGA-uri Virtex
FPGA-uri Altera

Altera ocupă în prezent cea de-a doua poziţie pe piaţa de circuite

FPGA, dar ocupă primul loc în ceea ce priveşte producţia de
circuite CPLD.
În ultimii ani diferenţele de volum de producţie dintre Xilinx şi
Altera s-au micşorat în favoarea celor din urmă.
Din punctul de vedere al tipurilor de tipurilor de arii logice
programabile, Altera produce atât FPGA-uri SRAM (de exemplu
familia FLEX) cât şi FPGA-uri ce se bazează pe tehnologia
EPROM (familia MAX de CPLD şi FPGA).
Principalele familii de arii logice programabile oferite de Altera sunt:
Acex, FLEX, APEX, Cyclone şi Stratix.
 FPGA-uri Altera

Familia de FPGA-uri FLEX are trei ramuri principale:

FLEX6000, FLEX8000 şi FLEX10K.
Circuitele FLEX6000 sunt cele mai ieftine din această
familie şi au următoarele caracteristici: sunt de tip
SRAM, alimentare şi I/O la 3.3V sau 5V şi sunt construite
folosind trei straturi de metal.
Circuitele FLEX10K oferă o sumă de porţi logice în
intervalul 10000 - 250000, sunt alimentate de obicei la
2.5V, sunt construite în tehnologia de 0.22 microni, un
consum mult redus în comparaţie cu tipurile precedente
şi sunt mai rapide cu până la 30% faţă de FLEX6000.
 FPGA-uri Altera

FPGA-urile Cyclone de la Altera a fost produsă începând cu decembrie

2002 şi este una din cele mai importante familii de astfel de
circuite produse de această companie.
 au la bază tehnologia SRAM
 conţin până la 20060 elemente logice
 maxim 288Kb de memorie RAM.

Conform datelor oferite de Altera, aceste FPGA-uri au drept ţintă

următoarele segmente ale pieţei de produse electronice:
 sisteme TV şi DVD
 rutere DSL
 reţele wireless
 controlul proceselor
 telematică
 imprimantele pentru calculatoare personale.
FPGA-uri Altera

Din punctul de vedere al performanţelor, costului şi structurii

interne, aceste FPGA-uri sunt primele de la Altera ce pot
concura serios pe piaţă cu circuitele ASIC ca performanţă şi
număr de porţi logice oferite.

De asemeni, spre deosebire de alte firme producătoare, Altera

oferă şi porţi de I/O de tip PLL (Phase Locked Loops) ce sunt
foarte utile atunci când se doreşte sincronizarea unui circuit
intern cu unul extern ce funcţionează la altă frecvenţă.
 FPGA vs ASIC
În mod curent se consideră că principalele avantaje ale circuitelor FPGA
faţă de PLD-uri sunt:
 flexibilitatea sporită
 arie de silicon folosită
 cost şi putere consumată mai mici
 o importantă creştere a frecvenţei de funcţionare.

În ceea ce priveşte avantajele faţă de ASIC-uri acestea sunt în general

următoarele:
 Programabilitatea
 costuri NRE (non-recurring engineering) nule
 un timp scăzut de proiectare şi aducere a produsului pe piaţă.
FPGA vs ASIC

Privind lucrurile din perspectivă economică,

luarea unei decizii în ceea ce priveşte
folosirea FPGA-urilor sau a ASIC-urilor într-un
proiect oarecare, va cere proiectantului să
răspundă unor întrebări referitoare la:
 costurile totale

 disponibilitatea uneltelor de proiectare /

testare
 timpul de finalizare al proiectului.
FPGA vs ASIC

 Primul pas într-o astfel de analiză este desenarea unei

diagrame cu circuitele ce trebuiesc integrate în proiectul final.
 Următorul pas este analiza aproximativă a volumului de
producţie dorit.
 După aceea se vor identifica principalele obiective ale
proiectului în ordinea importanţei acestora.
 Aceste obiective vor include costul şi aici putem numi
principalele componente ale unui astfel de proiect:
 costul NRE
 „time to market”
 performanţa
 IP-urile necesare în proiectare.
FPGA vs ASIC

Componenta „time to market” este de obicei situată în capul listei.

Timpul de proiectare a unor circuite proiectate cu ASIC-uri ce

folosesc un număr foarte mare de porţi logice poate ajunge
câteodată la unul sau doi ani. !!!!
O metodă din ce în ce mai des utilizată pentru a scurta perioada de
„time to market” este:
proiectarea şi testarea circuitelor folosind FPGA-uri şi
apoi implementarea lor într-un circuit de tip ASIC.
FPGA vs ASIC

Înainte însă de a alege soluţia implementării folosind ASIC-uri

trebuie făcut un calcul care să decidă dacă costurile NRE de
peste 250.000$ sunt acceptabile în cazul proiectului curent.
Doar dacă răspunsul este da, şi de asemeni, dacă factorul „time to
market” nu este foarte important ,atunci implementarea se va
baza pe circuite ASIC.
Dacă însă nu se va lua decizia folosirii ASIC-urilor, tehnologia FPGA
este cea care se va impune.
În acest caz, trebuie luate în considerare două aspecte:
 în primul rând, chiar dacă instrumentele software sunt în
general gratuite, pentru proiecte ce folosesc un număr mare de
porţi logice va trebui să fie plătită o licenţă
 în al doilea rând, vestea bună în cazul acestei abordări este
costul NRE nul.
 FPGA vs ASIC

De asemeni, printre plusurile date de o implementare pe bază de FPGA

sunt şi avantajele principale ale acestor circuite:
 circuite PLL integrate
 intrări/ieşiri programabile ce respectă aproape toate standardele
actuale
 mai multe resurse interne de rutare
 circuite de înmulţire realizate în hardware
 memorie internă
 IP-uri publice pentru circuite matematice, de comunicare şi
microprocesoare.
Mai mult decât atât, orice greşeală găsită în perioada de
testare poate fi îndreptată imediat şi fără nici un cost
adiţional prin reprogramarea FPGA-ului în timp ce în cazul
ASIC-urilor poate costa până la 500.000$ şi şase săptămâni
întârziere pentru îndreptarea aceleiaşi greşeli.
Exemplu de modul Verilog
“Imaginea” FPGA-ului Spartan2 după programarea sa:
Zoom In:
Zoom In:
Zoom In:
Zoom In: