ACTUALITĂȚI TERAPEUTICE ÎN TRATAMENTUL

DEPRESIEI
BUCUREȘTI, DECEMBRIE, 2011
ARGUMENTE

-DEPRESIA ESTE UNA DINTRE CEL MAI DES ÎNTÂLNITE

AFECȚIUNI ( LOCUL II, DUPĂ HIPERTENSIUNEA
ARTERIALĂ),
-OMS – DIN 450 MILOANE DE OAMENI CU PROBLEME
PSIHICE, 121 MILIOANE SUFERĂ DE DEPRESIE MAJORĂ,
-10% DIN POPULAȚIA GLOBULUI SUFERĂ DE DEPRESIE
-50% DIN OAMENII CEL PUȚIN ODATĂ VOR SUFERI DE
DEPRESIE,
-RATA ANUALĂ DE CREȘTERE ESTE DE 8%,
-ANII 40-2009 ---700%,
-PRODUCTIVITATEA MUNCII LA NIVEL MONDIAL A
SCAZUT CU 28% DIN CAUZA DEPRESIEI,
- LA NIVEL MONDIAL AU CRESCUT CHELTUIELILE
MEDICALE PENTRU TRATAREA DEPRESIEI CU 17%,

-INCIDENȚA LA FEMEI ESTE DUBLĂ FAȚĂ DE BĂRBAȚI

: 26% F, 12%B

-63.000 DE OAMENI MOR ANUAL ÎN UE –

SINUCIDERE,90% DIN CAZURI-___MOTIV-TULB. PSIHICE
-3000 DE DECESE PRIN SUICID ÎN ROMÂNIA ÎN 2009.
SISTEME TAXONOMICE :

1.SISTEMUL TAXONOMIC EUROPEAN REPREZENTAT

DE CLASIFICAREA INTERNATIONALA A MALADIILOR
- INTERNATIONAL CLASSIFICATION OF DISEASES
(ICD), ELABORAT DE EXPERTII OMS (GENEVA 1992) SI

2.SISTEMUL TAXONOMIC AMERICAN REPREZENTAT

PRIN MANUALUL DE DIAGNOSTIC SI STATISTICĂ -
DIAGNOSTIC AND STATISTICAL MANUAL OF
MENTAL DISEASES (DSM) ,ELABORAT DE EXPERTII
ASOCIATIEI AMERICANE DE PSIHIATRIE (WASHINGTON
1994) .
AMBELE SISTEME DE CLASIFICARE
UTILIZEAZA 5 AXE DE DIAGNOSTIC.
DSM-IV MENTIONEAZA CAREI AXE
APARTINE COMPORTAMENTUL MODIFICAT
SISTEMUL MULTIAXIAL DE DIAGNOSTICARE
DSM-IV

AXA I –ESTE DESTINATĂ RAPORTĂRII

TUTUROR TULBURĂRILOR ȘI CONDIȚIILOR DIN
CLASIFICARE, CU EXCEPȚIA TULB. DE
PERSONALITATE ȘI A RETARDĂRII MENTALE (
AXAII):
AXA II – ESTE DESTINATĂ RAPORTĂRII
TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE ȘI RETARDĂRII
MENTALE
AXA III - CONDITIILE MEDICALE GENERALE
AXA IV - PROBLEMELE PSIHOSOCIALE ȘI DE MEDIU
-PROBLEME CU GRUPUL DE SUPORT
-PROBLEME ÎN LEGĂTURĂ CU MEDIUL SOCIAL
-PROBLEME PROFESIONALE
-PROBLEME EDUCAȚIONALE
-PROBLEME CU LOCUINȚA
-PROBLEME CU LOCUINȚA
-PROBLEME ECONOMICE
-PROBLEME CU ACCESUL LA SERVICIILE DE ASISTENȚĂ
MEDICALĂ :
AXA V - EVALUAREA GLOBALĂ A FUNCȚIONĂRII
MĂSOARĂ NIVELUL GLOBAL DE FUNCȚIONARE AL
INDIVIDULUI ÎN SCOPUL PLANIFICĂRII
TRATAMENTULUI ȘI MĂSURAREA IMPACTULUI SĂU ȘI
PREDICȚIA EFICACITĂȚII.

SCALA ESTE DESTINATĂ NUMAI APRECIERILOR

REFERITOARE LA FUNCȚIONAREA
PSIHOLOGICĂ,SOCIALĂ ȘI PROFESIONALĂ. NU SE
INCLUDE DETERIORAREA ÎN FUNCȚIONARE DATORATĂ
RESTRICȚIILOR SOMATICE .
TULBURĂRILE AFECTIVE

TULBURĂRILE AFECTIVE SUNT CARACTERIZATE PRIN

EXAGERĂRI PĂTRUNZĂTOARE, PRELUNGITE ŞI
„INFIRMIZANTE" ALE DISPOZIŢIEI ŞI AFECTIVITĂŢII,
CARE SUNT ASOCIATE CU DISFUNCŢII
COMPORTAMENTALE, PSIHOLOGICE, COGNITIVE,
NEUROCHIMICE ŞI PSIHOMOTORII.

SINDROAMELE AFECTIVE MAJORE SUNT TULBURAREA

DEPRESIVĂ MAJORĂ (DENUMITĂ ŞI TULBURARE
UNIPOLARĂ), TULBURAREA AFECTIVĂ BIPOLARĂ
(DENUMITĂ ŞI PSIHOZA MA-NIACO-DEPRESIVĂ) ŞI
TULBURAREA DISTIMICĂ.
TULBURAREA AFECTIVĂ BIPOLARĂ

KRAEPELIN -1889, BOALA SE CARACTERIZEAZĂ

PRIN EPISOADE MANIACALE ŞI DEPRESIVE CARE
SURVIN LA ACELAŞI PACIENT.
-ÎN APROXIMATIV 20%, MAXIMUM 25% DIN
CAZURI,
-IAR ÎN APROXIMATIV 75% DIN CAZURI
PACIENŢII FAC SAU DOAR EPISOADE DEPRESIVE
(90% DIN EI), SAU DOAR EPISOADE EXPANSIVE
(10%).
SPRE DEOSEBIRE DE DEPRESIA MAJORĂ, CARE
POATE SURVENI LA ORICE VÂRSTĂ, PMD
DEBUTEAZĂ, ÎN GENERAL, ÎNAINTEA VÂRSTEI
DE 35 DE ANI.

PACIENŢII CU BOALĂ BIPOLARĂ DIFERĂ DE CEI

CU ALTE FORME DE DEPRESIE, PRIN MODUL
LOR DE A OSCILA ÎNTRE DEPRESIE ŞI MANIE,
SEPARATE PRIN PERIOADE NORMALE
SIMPTOMELE FAZEI MANIACALE

UN MOD DE A SE SIMŢI EXCESIV DE BUN, EUFORIC,

EXPANSIV
EUFORIA SE POATE SCHIMBA RAPID ÎN IRITARE SAU
FURIE.
EXPRIMĂ NUMAI OPTIMISM NEJUSTIFICAT ŞI O LIPSĂ DE
DISCERNĂMÂNT.
ÎNCREDEREA ÎN SINE CREŞTE PÂNĂ LA DELIR DE
GRANDOARE ÎN CARE PERSOANA CONSIDERĂ CĂ ARE
LEGĂTURI SPECIALE CU DUMNEZEU, CELEBRITĂŢI,
CONDUCĂTORI POLITICI.
HIPERACTIVITATE ŞI PLANURI EXCESIVE, PARTICIPARE
ÎN NUMEROASE ACTIVITĂŢI CARE POT CONDUCE LA
REZULTATE NEDORITE.
UN COMPORTAMENT SEXUAL ANORMAL (LIBIDOU
CRESCUT, DEZINHIBIŢIE SEXUALĂ).
FUGA DE IDEI. PACIENŢII PREZINTĂ O MULTITUDINE DE
IDEI CARE SE SUCCED RAPID, ÎN MOD NECONTROLAT.
NECESITATEA REDUSĂ DE SOMN, INSOMNII.

LIPSA PUTERII DE CONCENTRARE: ATENŢIA

PACIENTULUI ESTE CU UŞURINŢĂ DEVIATĂ CĂTRE
DETALII NEIMPORTANTE.

IRITABILITATE BRUSCĂ, FURIE SAU PARANOIA SE

DECLANŞEAZĂ CÂND PLANURILE GRANDIOASE ALE
PACIENTULUI SE NĂRUIE SAU CÂND SOCIABILITATEA
LUI EXCESIVĂ ESTE REFUZATĂ.
SIMPTOMELE FAZEI DEPRESIVE

SENTIMENTE DE INUTILITATE, DE LIPSĂ DE SPERANŢĂ

DE NEAJUTORARE
INDIFERENŢĂ FAŢĂ DE ORICE
SENTIMENTUL DE VINĂ NEJUSTIFICATĂ
TRISTEŢE PRELUNGITĂ, ACCESE INEXPLICABILE DE
PLÂNS, IRASCIBILITATE SAU IRITABILITATE
ACTIVITĂŢILE AGREABILE, CONTACTELE SOCIALE,
INTERESUL MUNCA SAU SEXUL, CARE ALTĂ DATĂ ÎI
FĂCEAU PLĂCERE, NU-I MAI TREZESC INTERESUL
IMPOSIBILITATEA DE A SE CONCENTRA SAU DE
A-ŞI AMINTI DETALII
PIERDEREA APETITULUI SAU APETIT EXAGERAT
FATIGABILITATE PERSISTENTĂ, LETARGIE
INSOMNIE SAU NEVOIE CRESCUTĂ DE SOMN
DURERI, CONSTIPAŢIE SAU ALTE AFECŢIUNI
SOMATICE CĂRORA NU LI SE POATE DETERMINA
O CAUZĂ OBIECTIVĂ
. DIAGNOSTICUL EPISODULUI DEPRESIV MAJOR

DIAGNOSTICUL EPISODULUI DEPRESIV MAJOR SE

POATE FACE DACĂ EXISTĂ URMĂTOARELE SIMPTOME,
AVÂND O INTENSITATE CLINICĂ PARTICULARĂ, DUPĂ
CUM URMEAZĂ:
1) DISPOZIŢIE DEPRESIVĂ ÎN CEA MAI MARE
PARTE A ZILEI, APROAPE ÎN FIECARE ZI, INDICATĂ FIE
PRIN RELATARE SUBIECTIVĂ, FIE PRIN OBSERVAŢIE
FĂCUTĂ DE ALŢII;
NOTĂ: LA COPII ŞI ADOLESCENŢI, DISPOZIŢIA POATE FI
IRITABILĂ, IAR LA ADULT APAR ACCESE INEXPLICABILE DE
PLÂNS, IRASCIBILITATE SAU IRITABILITATE.
2) PIERDEREA INTERESULUI E CONSTANTĂ;
NU MAI ARE INTERES:
PENTRU STUDIU, CUNOAŞTERE, INFORMARE,
CĂLĂTORII
SUB TOATE ASPECTELE EXISTENŢEI
ESTETIC, EROTIC.
2") PIERDEREA PLĂCERII

NU MAI ARE INTERES:

-DE A APRECIA DIN PUNCT DE VEDERE GUSTATIV
ALIMENTE, BĂUTURI
-PENTRU ACTIVITATEA SEXUALĂ
-DE A CĂLĂTORI, DE A CUNOAŞTE, NU ÎL MAI BUCURĂ
NIMIC
-PENTRU NIMIC, ESTE INDIFERENT FAŢĂ DE ORICE
PENTRU HOBBY-URILE ANTERIOARE, CARE NU ÎI MAI
FAC PLĂCERE.
3. INAPETENŢĂ CORELATĂ CU PIERDEREA PLĂCERII,
PIERDERE SEMNIFICATIVĂ ÎN GREUTATE, DEŞI NU ŢINE
DIETĂ, ORI CÂŞTIG PONDERAL (POT EXISTA ŞI SITUAŢII
ATIPICE CU APETIT EXAGERAT ŞI CREŞTERE
PONDERALĂ);
4. INSOMNIE SAU HIPERSOMNIE APROAPE ÎN
FIECARE ZI; SUPERFICIALIZAREA SOMNULUI (PACIENŢII
DEPRESIVI AU UN SOMN REDUS ŞI SUPERFICIAL, IAR
ACEASTĂ SUPERFICIALITATE LE CONFERĂ IMPRESIA CĂ
NU AU DORMIT);
5.LENTOARE PSIHOMOTORIE (MAI RAR, AGITAŢIE
PSIHOMOTORIE) = BRADIKINEZIE, SCĂDERE A
RITMULUI, AMPLITUDINII, SUPLEŢEI MIŞCĂRILOR
MOTORII, CREŞTERE A LATENŢEI RĂSPUNSURILOR ŞI
REACŢIILOR MOTORII APROAPE ÎN FIECARE ZI
(OBSERVABILĂ DE CĂTRE ALŢII, NU NUMAI SENZAŢIILE
SUBIECTIVE DE NELINIŞTE SAU DE LENTOARE);

6.FATIGABILITATE SAU LIPSĂ DE ENERGIE APROAPE ÎN

FIECARE ZI;
7. BRADIPSIHIE: SCĂDEREA RITMULUI ŞI FLUXULUI
IDEATIV,
8. SCĂDEREA FORŢEI DE REPREZENTARE ŞI A
CAPACITĂŢILOR IMAGINATIVE, DIMINUAREA CAPACITĂŢII
DE A SE CONCENTRA, DE A-ŞI AMINTI DETALII SAU
INDECIZIE APROAPE ÎN FIECARE ZI (FIE PRIN RELATAREA
SUBIECTULUI, FIE OBSERVATĂ DE ALŢII);
SCĂDEREA ELANULUI VITAL;
9. SENTIMENTE DE INUTILITATE, INCAPACITATE,
AUTODEPRECIERE CU LIPSĂ DE SPERANŢĂ, TRĂIRI DE
NEAJUTORARE CARE APARŢIN SPECTRULUI DEPRESIV;
10. IDEI DELIRANTE DE VINOVĂŢIE EXCESIVĂ ORI
INADECVATĂ (NU NUMAI AUTOREPROŞ SAU CULPABILITATE
ÎN LEGĂTURĂ CU FAPTUL DE A FI SUFERIND);
11. GÂNDURI RECURENTE DE MOARTE (NU DOAR
TEAMA DE MOARTE), IDEAŢIE SUICIDARĂ RECURENTĂ
FĂRĂ UN PLAN ANUME ORI O TENTATIVĂ DE SUICID
SAU ELABORAREA UNUI PLAN ANUME PENTRU
COMITEREA SUICIDULUI.
TULBURĂRI ASOCIATE

-ANXIETATE
-TULBURĂRI FOBICE
-EXPRESIVITATE PANTOMIMICĂ TIPICĂ
-SOMATIC: CONSTIPAŢIE, ACUZE SOMATICE MULTIPLE
-IDEAŢIE DELIRANTĂ MAI AMPLĂ — DE SĂRĂCIE, DE
RUINĂ, NEGARE, PIERDERE
SIMPTOMELE DETERMINĂ O DETERIORARE
SEMNIFICATIVĂ CLINIC, AVÂND CONSECINŢE ÎN
ACTIVITATEA SOCIALĂ, PROFESIONALĂ SAU ÎN ALTE
DOMENII IMPORTANTE DE FUNCŢIONARE.
GHID DE DEPISTARE A DEPRESIEI

ATÂT RECUNOAŞTEREA, CÂT ŞI DIAGNOSTICAREA

DEPRESIEI PRESUPUN CUNOAŞTEREA ŞI SESIZAREA
FACTORILOR DE RISC, CA ŞI CUNOAŞTEREA SEMNELOR-
CHEIE, SIMPTOMELOR, A ISTORICULUI SUFERINŢEI.
FACTORII PRIMARI DE RISC PENTRU DEPRESIE

EVIDENŢIEREA UNORA DINTRE CRITERII TREBUIE SĂ

ATRAGĂ ATENŢIA PRACTICIANULUI PENTRU
PROBABILITATEA EXISTENŢEI UNEI TULBURĂRI DE
DISPOZIŢIE.

-EPISOADE ANTERIOARE DE DEPRESIE

-ISTORIC FAMILIAL DE BOALĂ DEPRESIVĂ
-TENTATIVE ANTERIOARE DE SUICID
-SEXUL FEMININ
-VÂRSTĂ DE DEBUT SUB 40 DE ANI
-PERIOADĂ POSTPARTUM
-COMORBIDITATE MEDICALĂ
-LIPSA SUPORTULUI SOCIAL
-EVENIMENTE STRESANTE DE VIAŢĂ
-CONSUM OBIŞNUIT DE ALCOOL, MEDICAMENTE
IMPORTANŢA ISTORICULUI DE DEPRESIE

ISTORICUL CU EPISOADE DEPRESIVE CREŞTE

RISCUL PENTRU EPISOADE DEPRESIVE
ULTERIOARE.
UN EPISOD — PROBABILITATE 50% DE REPETARE
DOUĂ EPISOADE — PROBABILITATE 70%
TREI EPISOADE SAU MAI MULTE —
PROBABILITATE 90%
TULBURAREA DEPRESIVĂ MAJORĂ

EPIDEMIOLOGIE

- PREVALENŢA ESTE DE 5-9% LA FEMEI ŞI DE 2-3

% LA BĂRBAŢI;
- PREVALENŢA PARE A FI FĂRĂ LEGĂTURĂ CU
ETNIA, EDUCAŢIA, VENITUL SAU STATUSUL
MARITAL.
TULBURAREA DISTIMICĂ

EPIDEMIOLOGIE
PREVALENŢA ESTE DE 6 %

EVOLUŢIA ŞI PROGNOSTICUL TULBURĂRII

ARE DESEORI UN DEBUT PRECOCE ŞI INSIDIOS
PRECUM ŞI O EVOLUŢIE CRONICĂ;
ESTE DESEORI SUPRAPUSĂ PE O TULBURARE
DEPRESIVĂ MAJORĂ.
A. DISPOZIŢIE DEPRESIVĂ ÎN CEA MAI MARE
PARTE A ZILEI, MAI MULTE ZILE DA DECÂT NU,
DUPĂ CUM ESTE INDICAT, FIE DE RELATAREA
SUBIECTIVĂ, FIE DIN OBSERVAŢIILE FĂCUTE DE
ALŢII TIMP DE CEL PUŢIN 2 ANI.

NOTĂ: LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DISPOZIŢIA

POATE FI IRITABILĂ, IAR DURATA TREBUIE SĂ
FIE DE CEL PUŢIN 1 AN.
B. PREZENŢA ÎN TIMP CE ESTE DEPRESIV A
DOUĂ (SAU MAI MULTE) DIN URMĂTOARELE:
-APETIT REDUS SAU MÂNCAT EXCESIV;
-INSOMNIE SAU HIPERSOMNIE;
-ENERGIE SCĂZUTĂ SAU FATIGABILITATE;
-STIMĂ DE SINE SCĂZUTĂ;
-CAPACITATE DE CONCENTRARE REDUSĂ SAU
DIFICULTATE DE A LUA DECIZII;
-SENTIMENTE DE DISPERARE
C. ÎN CURSUL PERIOADEI DE 2 ANI (1 AN
PENTRU COPII SAU ADOLESCENŢI) PERSOANA
NU A FOST NICIODATĂ FĂRĂ SIMPTOMELE DE
LA CRITERIILE A ŞI B TIMP DE MAI MULT DE 2
LUNI, ODATĂ.
D. NICI UN EPISOD DEPRESIV MAJOR NU A
FOST PREZENT ÎN TIMPUL PRIMILOR 2 ANI
AI PERTURBĂRII (1 AN PENTRU COPII ŞI
ADOLESCENŢI) ADICĂ, PERTURBAREA NU
ESTE EXPLICATĂ MAI BINE DE
TULBURAREA DEPRESIVĂ MAJORĂ
CRONICĂ SAU DE TULBURAREA DEPRESIVĂ
MAJORĂ ÎN REMISIUNE PARŢIALĂ.
E. NU A EXISTAT NICIODATĂ UN EPISOD
MANIACAL, UN EPISOD MIXT ORI UN EPISOD
HIPOMANIACAL ŞI NU AU FOST SATISFĂCUTE
NICIODATĂ CRITERIILE PENTRU TULBURAREA
CICLOTIMICĂ.

F. PERTURBAREA NU SURVINE EXCLUSIV ÎN

CURSUL UNEI TULBURĂRI PSIHOTICE
CRONICE, CUM AR FI SCHIZOFRENIA ORI
TULBURAREA DELIRANTĂ.
G. SIMPTOMELE NU SE DATOREAZĂ
EFECTELOR FIZIOLOGICE DIRECTE ALE UNEI
SUBSTANŢE (DE EX., UN DROG DE ABUZ, UN
MEDICAMENT) ORI ALE UNEI CONDIŢII
MEDICALE GENERALE (DE EX.,
HIPERTIROIDISMUL).
H. SIMPTOMELE CAUZEAZĂ O DETRESĂ SAU
DETERIORAREA SEMNIFICATIVĂ CLINIC ÎN
DOMENIUL SOCIAL, PROFESIONAL SAU ÎN
ALTE DOMENII IMPORTANTE DE
FUNCŢIONARE.
TULBURAREA DEPRESIVĂ FĂRĂ ALTĂ SPECIFICAŢIE

INCLUDE TULBURĂRILE CU ELEMENTE DEPRESIVE

CARE NU SATISFAC CRITERIILE PENTRU TULBURAREA
DEPRESIVĂ MAJORĂ, TULBURAREA DISTIMICĂ,
TULBURAREA DE ADAPTARE CU DISPOZIŢIE DEPRESIVĂ
ORI TULBURAREA DE ADAPTARE CU DISPOZIŢIE MIXTĂ,
DEPRESIVĂ ŞI ANXIOASĂ.
TULBURAREA DISFORICĂ PREMENSTRUALĂ: ÎN
CELE MAI MULTE CICLURI MENSTRUALE DIN
CURSUL ULTIMULUI AN, SIMPTOME (DE EX.,
DISPOZIŢIE DEPRESIVĂ MARCATĂ, ANXIETATE
MARCATĂ, LABILITATE AFECTIVĂ MARCATĂ,
SCĂDEREA INTERESULUI PENTRU DIVERSE
ACTIVITĂŢI) SURVENIND DE REGULĂ ÎN ULTIMA
SĂPTĂMÂNĂ A FAZEI LUTEALE (ŞI CARE SE REMIT
ÎN DECURS DE CÂTEVA ZILE DE LA DEBUTUL
MENSTRUAŢIEI).
-TULBURAREA DEPRESIVĂ MINORĂ: EPISOADE
DE SIMPTOME DEPRESIVE CU O DURATĂ DE
CEL PUŢIN 2 SĂPTĂMÂNI, DAR CU MAI PUŢIN
DE CINCI ITEMI CERUŢI PENTRU TULBURAREA
DEPRESIVĂ MAJORĂ.
- TULBURAREA DEPRESIVĂ SCURTĂ,
RECURENTĂ: EPISOADELE DEPRESIVE
DURÂND DE LA 2 ZILE PÂNĂ LA 2 SĂPTĂMÂNI,
SURVENIND CEL PUŢIN ODATĂ PE LUNĂ,
TIMP DE 12 LUNI (NEASOCIATĂ CU CICLUL
MENSTRUAL).
ETIOLOGIA TULB. AFECTIVE

DESPRE MODUL DE TRANSMISIE

EREDITARĂ TEORIILE SUNT CONTRADICTORII
DEOARECE NICI UN MODEL GENETIC SIMPLU
NU ESTE ADECVAT ȘI NU CORESPUNDE
FRECVENȚEI CAZURILOR OBSERVATE LA
MEMBRII FAMILIEI AVÂND GRADE DIFERITE
DE RUDENIE CU CEL ÎN CAUZĂ.
STUDII PE CAZURI DE DEPRESIE MODERATĂ
ȘI SEVERĂ AU ARĂTAT CĂ EXISTĂ UN RISC DE
BOALĂ PÂNĂ LA 10-15% PENTRU O TULB.
AFECTIVĂ DACĂ AU ÎN FAMILIE UN DG. DE
DEPRESIE SEVERĂ.
CELE MAI MULTE STUDII ALE TULB.
DEPRESIVE PE FAMILII AU ARĂTAT CĂ FEMEILE
SUNT MAI AFECTATE DECÂT BĂRBAȚII,
SUGERÂND TRANSMITEREA LEGATĂ DE SEX,
PROBABIL PRINTR-O GENĂ DOMINANTĂ DAR
INCOMPLET PENETRANTĂ.
CONSTITUȚIA FIZICĂ ȘI PERSONALITATEA
KRETSCHMER 1936, A SUGERAT O ASOCIERE ÎNTRE TIPUL
CONSTITUȚIONAL PICNIC ( ÎNDESAT ȘI ROTOFEI) ȘI
PREDISPOZIȚIA LA BOLI AFECTIVE – NECONFIRMAT PRIN
STUDII
KRAEPELIN 1921, INDIVIZII CU PERSONALITATE
CICLOTIMICĂ ( REPETATE ȘI PRELUNGITE OSCILAȚII ALE
DISPOZIȚIEI) ERAU MAI PREDISPUȘI SĂ DEZVOLTE
TULB. MANIACO-DEPRESIVĂ.
EXPERIENȚA CLINICĂ SUGEREAZĂ CĂ CELE MAI
RELEVANTE TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE SUNT CELE
OBSESIONALE ȘI O UȘURINȚĂ PARTICULARĂ ÎN A
DEZVOLTA ANXIETATEA.
B.AMBIANȚA DIN PRIMII ANI DE VIAȚĂ
PRIVIREA MATERNĂ
RELAȚIILE CU PĂRINȚII

C.FACTORII PRECIPITANȚI
EVENIMENTE RECENTE DE VIAȚĂ
EVENIMENTE DE VIAȚĂ PREDISPOZANTE:
CIRCUMSTANȚE STRESANTE PRELUNGITE ( DIFICULTĂȚI
PE TERMEN LUNG) ȘI CIRCUMSTANȚE PREDISPOZANTE
CARE AMPLIFICĂ EFECTELE EVENIMENTELOR DE VIAȚĂ
PE TERMEN SCURT ( ACEST TIP DE CIRCUMSTANȚE –
FACTOR DE VULNERABILITATE).