Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea de Vest Timişoara

Impactul activităților rațional-emotive


asupra adaptării emoționale la copiii
cu deficientă mintală severă
Fundamentarea teoretică
• Începuturile terapiei raţional emotive, au fost când Albert
Ellis, a constatat că aceşti clienţi îşi reveneau mai repede în
momentul când făceau schimbări în modul în care gândeau
despre ei, despre problemele lor, despre viaţă şi lume, în
general.

• În filozofia REE principalele aspecte esenţiale ale


funcţionării omului sunt: cogniţiile (gândurile), emoţiile
(sentimentele), şi comportamentele. Acestea sunt
interrelaţionate, schimbarea uneia conduce la schimbarea
celorlalte.
Justificarea cercetării

• Ideea care a stat la baza lucrării a fost accea ca ,copii cu


deficință mintală severă trebuie ajutați să se adapteze
emoțional în orice situație.

• REE urmăreşte formarea gândirii logice, aceasta este o


intervenție de consiliere întemeiată pe asumpția că
problemele emoționale sunt rezultatul unui stil de gândire
deficitar cu privire la unele evenimente și nu al
evenimentelor în sine.
Obiectivele cercetării
1.Determinarea posibilei relații existente între activitățile
rațional-emotive și recunoașterea emiților proprii și pe ale
celorlalți, ale elevilor cu deficiență mintală severă.

2.Identificare posibilelor contribuții pe care terapia


rațional-emotivă o are asupra creșterii frecvenței
comportamentelor funcționale ale elevilor cu deficiența
mintală severă.

3.Determinarea posibilei relații existente între implicarea


elevilor cu deficiență mintală severă în activitățile de
educație rațional-emotivă și îmbunătățirea percepției de
sine.
Ipotezele cercetării
1.Dacă elevii cu deficiență mintală severă sunt implicați în
activități de terapie rațional-emotivă organizate sitematic,
atunci crește capacitatea acestora de a recunoaște emoțile
proprii și pe ale celorlalți.

2.Terapia rațional-emotivă contribuie la creșterea


frecvenței comportamentelor funcționale a elevilor cu
deficiență mintală severă.

3.Elevilor cu deficiență mintală severă li se îmbunătățește


percepția de sine dacă aceștia sunt implicați în activități
rațional-emotive organizate sistematic
Design-ul cercetării

• Designul cercetării a fost de tip pretest-


posttes
Prezentarea instrumentelor
cercetării
• Scala de convingeri raționale pentru copii, Forma B

• Scala cupride 18 itemi cu răspunsuri la alegere, având 3


alegeri cu un singur răspuns. Itemii sunt organizați în 3
categorii: emoții, convingeri și comportamente, acceptarea
de sine.
Prezentarea lotului de participanţi

În programul de educație rațional emotivă au


participat 4 elevi diagnosticați cu deficiență mintală severă,
cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, elevi ai Centrului
Școlar pentru Educație Incluzivă “Paul Popescu Neveanu “
Timișoara.
Testarea ipotezei 1
• Pentru verificare primei ipoteze s-a realizat o comparație
între pretest si posttest a întrebărilor ce au referire la
abilitatea de a recunoaște emoțile proprii și ale celorlalți.

• S-au observant progrese positive dorite astfel în urma


activităților de educație rațional-emotivă copiilor cu
deficiență mintală severă le-a crescut capacitatea de a
recunoaște emoțiile propri și ale celorlalți. Se observă în
figurile următoare:
O persoană care este supărată,
deoarece:

2
1.8
1.6
1.4
1.2
1 pretest

0.8 posttest

0.6
0.4
0.2
0 Când un copil are un acces de furie:
a fost tratată vede doar o parte este o persoana
nedrept a poveștii rea
3

2.5

pretest
1.5
postest
1

0.5

0
este un copil răsfățat întotdeauna i se face se comportă imatur
pe plac
Te simnți neliniștit deoarece:

2.5

1.5 pretest
posttest
1

0.5

0
cineva te va pedepsi ai gânduri că "Ceva ești o persoană rea Cum se simnte o persoană care nu a
îngozitor se va
întampla" obținut ce a vrut?

3.5

2.5
pretest
2
posttest
1.5

0.5

0
supărat dezamăgit agitat
Testarea ipotezei 2
• Pentru verificare cele de-a doua ipoteze s-a realizat o
comparație între pretest si posttest a întrebărilor ce au
referire la comportamente funcționale.

• S-au observant progrese positive dorite astfel în urma


activităților de educație rațional-emotivă copiilor cu
deficiență mintală severă le-a crescut frecvența
comportamente funcționale și abilitatea de rezolvare de
probleme. Se observă în figurile următoare:
Când cineva te tachinează:

2.5

pretest
1.5
posttest
1

0.5

0
te întrebi care este crezi că oamenii nu crezi că aceea
problema sa te plac pesoana este proastă

Cea mai bună metodă să treci peste griji


și probleme:

2
1.8
1.6
1.4
1.2
1 pretest
0.8 posttest
0.6
0.4
0.2
0
să încerci să uiți de să te plângi să te întrebi de ce ai
ele prietenilor tăi aceste gânduri și
probleme
Cand cineva vorbește urat de prietenul
tau sau de mama ta

2
1.8
1.6
1.4
1.2
Pretest
1
Posttest
0.8
0.6
0.4
0.2
0
ripostezi ii spui sa inceteze gandesti inainte Ce faci dacă lumea nu este perfectă?

2.5

1.5 pretest
postest
1

0.5

0
Încerci să iți dai forțezi lumea să fie nu contează lumea
seama de ce lumea cum vrei tu
trebuie sa fie diferită
Testarea ipotezei 3

• Pentru verificare cele de-a treia ipoteze s-a realizat o


comparație între pretest si posttest a întrebărilor ce au
referire la percepția de sine.

• S-au observant progrese positive dorite astfel în urma


activităților de educație rațional-emotivă copiilor cu
deficient mintală severă li s-a îmbunătățit percepția de sine
acest lucru observându-se din figurile următoare
Nu știi să răspunzi la o întrebare a
profesorului:

2.5

pretest
1.5
posttest
1

0.5

0
vei lua o notă proastă vei putea răspunde la înseamnă că nu poți
următoare întrebare învăța Nu poți învăța lecția imediat:

3.5

2.5
pretest
2
posttest
1.5

0.5

0
renunți, nu vei reuși să este greu de învățat vei avea nevoie de mai
înveți niciodată mult timp să înveți
Dacă ai probleme să citești,înseamnă?

2
pretest
1 posttest

0
ești prost nu vei învăța nimic trebuie să petreci
bine mai mult timp
exersând

Când te descurci bine la școală,


inseamnă că:
3

2.5

2
pretest
1.5
posttest

0.5

0
ești o persoană bună ai știut subiectul ai fost norocos
concluzie
• În urma aplicării programului de educație rațional-emotivă
la copii cu deficiență mintală severă s-a constatat o
îmbunătăţire în ceea ce priveşte recunoașterea emoțiilor
proprii și ale celorlalți, creșterea frecvenței
comportamentelor funcționale și a percepției de sine, acest
lucru arătând eficienţa intervenţiei.Confirmându-mi-se
toate cele trei ipoteze

• În concluzie, emoțiile, comportamentele disfuncționale și


percepția de sine ale copiilor cu deficiență mintală severă,
pot fi modificate în sens pozitiv, prin intervenţia
psihopedagogică.
bibliografie
1. Al. Roşca (1936), Probleme de defectologie
2. Birch, A.; Hayward, S., (1999), Diferenţe interindividuale, București, Editura
Tehnică
3. Bonchiş, E., Secui, M. (2004), Psihologia vârstelor, Editura Universităţii din Oradea
4. Caig, G., (1986), Human development, Prentice Hall, New Jersey
5. Dahir, C.A.;Sheldon, C.B.;Valiga M.J.(1998), Implementing the National Standards
for School Counseling Programs. Alexandria, VA: American School Counselor
Association.
6. Duțu, I., (1995) Psihopedagogia deficienților mintali, Universitatea „Babeș-Bolyai”
Cluj-Napoca.
7. Enăchescu, C-tin., (2004), Tratat de igienă mintală, Iași, Editura Polirom
8. Gelder,M., Gath,D., Mayou,R., (1994), Tratat de psihiatrie - Oxford, Ed. Asociația
Psihiatrilor Liberi din România, Geneva Initiative Publishers, ed.a II-a.
9. Gherguț, A., Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene
de obținere a gradelor didactice, Ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 126)
10. Gorgoș, C., Dicționar enciclopedic de psihiatrie, Editura Medicală, III, București,
1989, p. 103
11. Golu, P., Verza, E., Zlate, M., (1993), Psihologia copilului, București, Editura
Didactică şi Pedagogică
12. Ioncu-Deme, S., (2003), Curs de psihologie medicală, Timișoara, Editura Mirton
13. Jurcău, N. (2000), Psihologie educaţională, Cluj-Napoca, Editura U.T.Press
14. Knaus, W.J. şi Eyman, W. (1974), Progress in rational – emotive education. Rational
Living 2, 27-29
15. Knaus, W.J, Rational-Emotive-Education. Accesat la adresa
http://www.rebtnetwork.org/library/Rational_Emotive_Education.pdf
16. Knaus, W.J. Rational Emotive Education Past, Present, And Future, în American
International College Springfield, Massachusetts)
17. Knaus, W.J. şi McKeever, C. (1977), Rational – Emotive Education with learning
Disabled Children, Journal of Learning Disabilities, 10 (1), 16 - 20
18. Paul Tieger, Barbara Tieger-Barron, Descoperirea propriei personalităţi, Editura
Teora, Bucureşti, 1997, p. 56
19. Păunescu, C., (1976), Deficiența mintală și procesul învățării, București, Ed. Didactică
și Pedagogică
20. Păunescu, C., (1977), Deficiența mintală și organizarea personalității, București, Ed.
Didactică și Pedagogică
21. Păunescu, C., (1997), Psihopedagogie specială integrată ~ Handicap mintal. Handicap
de intelect, Sibiu, Ed. Pro Humanitate
22. Păunescu, C., (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului
handicapat mintal, București, Ed. Medicală
23. Piget, J , (1965), Psihologia inteligenţei, București, Editura Ştiinţifică
24. Popovici, D.,V., (2000), Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale,
București, Editura Pro Humanitate
25. Radu,Gh., (2000), Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, București, Ed.
ProHumanitate