Sunteți pe pagina 1din 7

Caracteristicile alimentației rației competiționale

Ultima masă înainte de competiția sportivă:


❧Poate să influențeze rezultatul concursului (in termeni de
performanta),deci trebuie adaptată din punct de vedere
nutrițional și mai ales din punct de vedere digestiv. Procesele de
digestie și de asimilare implică tot organismul și nu trebuie să
coincidă cu prestația. Pentru o bună digestie este necesar ca
ultima masă înainte de concurs să fie consumată cu 3 ore
înainte, să conțină preparate simple, limitate cantitativ și cu un
slab conținut de lipide.

❧Întrucât capacitățile digestive sunt foarte diferite, este


recomandabilă consumarea mesei cât mai departe de ora
desfășurării competiției și chiar limitarea acesteia.
Caracteristici esențiale ale alimentației care
precede competiția sportivă:

❧ În disciplinele de lungă durată (peste 60 minute) obiectivul propus referitor


alimentației este acela de a crește cât mai mult posibil contracția musculară și
hepatică a glicogenului asigurând sportivilor conținuturi ridicate de glucide;
❧ Pentru obținerea creșterii contracției musculare a glicogenului la un sportiv
bine antrenat – 2,5 g/ 100 g de țesut muscular proaspăt – este suficientă
creșterea consumului glucidic zilnic (de la 60 la 70% din energia totală zilnică)
în primele 3 zile premergătoare competiției alternând cu antrenamente de
scurtă durată (30-40 minute) și de mica intensitate (35-40% din VO2 maxim).
❧ Rația de încălzire și așteptare:
Chiar și în timpul exercițiilor de încălzire și așteptare se consumă energie, și acest
lucru poate compromite randamentul. Este necesară realimentarea dintre
ultima masă și competiție (cu cel puțin 10-20 minute înainte de începerea
competiției).
În timpul competiției

● Alimentația pe parcursul competiției este


determinantă pentru menținerea nivelelor de
eficiență psihofizică. Acolo unde este posibilă și
realizabilă, alimentația în aceasta etapă are rolul de
menținere a echilibrului hidric și sărat și valori
potrivite de glicemie (glucoza în sânge).
● Deshidratarea corpului și scăderea glicemiei duc la o
scădere progresivă a randamentului psihofizic având
consecințe extrem de negative precum durerea de
cap, stare confuzională, pierderea concentrației,
imposibilitatea desfășurării activității. Alimentația
intra-competițională este așa dar axată pe consumul
de apă, săruri și glucide, iar în cazul în care
competiția depășește cu mult 4 ore, va trebui
asigurat și necesarul de proteine, vitamine și câte
• Rația – Reprezintă aportul alimentar oferit organismului în orele de
după efort (8-12 ore). Aceasta are rolul de a acoperi resursele
epuizate, dar și de a asigura suportul energetic pentru următoarele
activităţi, eforturi.

• Imediat după efort, nu se abuzează în ingerarea de alimente,


deoarece organismul obosit după efort trebuie să susţină un nou efort,
de digestie, supra încărcând funcţiile corpului.

 Abuzul de alimente, imediat după efort, constituie o sursă de


obosire, nicidecum de dez-obosire, fără a mai lua în consideraţie și
riscul unor boli digestive (care s-ar putea instala) .
Caracteristicile rația de refacere
post efort

▶ Rația de refacere post-efort trebuie să înceapă cu


reechilibrarea hidro-electrolitică, adică refacerea
cantității de lichide și de minerale necesare unei
bune funcționări a corpului.

▶ Grupa sanguină este un factor determinant al


nivelurilor energetice.
Concluzii :

▶Nu trebuie să uităm că alimentele reprezintă unul din


factorii principali al dezvoltării sportivilor cu
contribuție decisivă în atingerea potențialului genetic
maxim, fiind totodată și baza sporirii performanțelor
sportive.