❧Poate să influențeze rezultatul concursului (in termeni de performanta),deci trebuie adaptată din punct de vedere nutrițional și mai ales din punct de vedere digestiv. Procesele de digestie și de asimilare implică tot organismul și nu trebuie să coincidă cu prestația. Pentru o bună digestie este necesar ca ultima masă înainte de concurs să fie consumată cu 3 ore înainte, să conțină preparate simple, limitate cantitativ și cu un slab conținut de lipide.
❧Întrucât capacitățile digestive sunt foarte diferite, este
recomandabilă consumarea mesei cât mai departe de ora desfășurării competiției și chiar limitarea acesteia. Caracteristici esențiale ale alimentației care precede competiția sportivă:
❧ În disciplinele de lungă durată (peste 60 minute) obiectivul propus referitor
alimentației este acela de a crește cât mai mult posibil contracția musculară și hepatică a glicogenului asigurând sportivilor conținuturi ridicate de glucide; ❧ Pentru obținerea creșterii contracției musculare a glicogenului la un sportiv bine antrenat – 2,5 g/ 100 g de țesut muscular proaspăt – este suficientă creșterea consumului glucidic zilnic (de la 60 la 70% din energia totală zilnică) în primele 3 zile premergătoare competiției alternând cu antrenamente de scurtă durată (30-40 minute) și de mica intensitate (35-40% din VO2 maxim). ❧ Rația de încălzire și așteptare: Chiar și în timpul exercițiilor de încălzire și așteptare se consumă energie, și acest lucru poate compromite randamentul. Este necesară realimentarea dintre ultima masă și competiție (cu cel puțin 10-20 minute înainte de începerea competiției). În timpul competiției
● Alimentația pe parcursul competiției este
determinantă pentru menținerea nivelelor de eficiență psihofizică. Acolo unde este posibilă și realizabilă, alimentația în aceasta etapă are rolul de menținere a echilibrului hidric și sărat și valori potrivite de glicemie (glucoza în sânge). ● Deshidratarea corpului și scăderea glicemiei duc la o scădere progresivă a randamentului psihofizic având consecințe extrem de negative precum durerea de cap, stare confuzională, pierderea concentrației, imposibilitatea desfășurării activității. Alimentația intra-competițională este așa dar axată pe consumul de apă, săruri și glucide, iar în cazul în care competiția depășește cu mult 4 ore, va trebui asigurat și necesarul de proteine, vitamine și câte • Rația – Reprezintă aportul alimentar oferit organismului în orele de după efort (8-12 ore). Aceasta are rolul de a acoperi resursele epuizate, dar și de a asigura suportul energetic pentru următoarele activităţi, eforturi.
• Imediat după efort, nu se abuzează în ingerarea de alimente,
deoarece organismul obosit după efort trebuie să susţină un nou efort, de digestie, supra încărcând funcţiile corpului.
Abuzul de alimente, imediat după efort, constituie o sursă de
obosire, nicidecum de dez-obosire, fără a mai lua în consideraţie și riscul unor boli digestive (care s-ar putea instala) . Caracteristicile rația de refacere post efort
▶ Rația de refacere post-efort trebuie să înceapă cu
reechilibrarea hidro-electrolitică, adică refacerea cantității de lichide și de minerale necesare unei bune funcționări a corpului.
▶ Grupa sanguină este un factor determinant al
nivelurilor energetice. Concluzii :
▶Nu trebuie să uităm că alimentele reprezintă unul din
factorii principali al dezvoltării sportivilor cu contribuție decisivă în atingerea potențialului genetic maxim, fiind totodată și baza sporirii performanțelor sportive.