CE ESTE UN ANALIZATOR?

• ANALIZATORII SAU ORGANELE DE SIMȚ SUNT SISTEME CE CONTRIBUIE LA

REALIZAREA UNITĂȚII FUNCȚIONALE A ORGANISMULUI ȘI LA INTEGRAREA
ACESTUIA ÎN MEDIU. FUNCȚIA ANALIZATORILOR ESTE DE A RECEPȚIONA,
CONDUCE ȘI TRANSFORMA ÎN SENZAȚII SPECIFICE EXCITAȚIILE DIN MEDIUL
EXTERN SAU INTERN.
• FIECARE ORGAN DE SIMȚ ESTE SENSIBIL LA UN ANUMIT TIP DE STIMUL.
ACESTA CONȚINE UN RECEPTOR- PARTEA SENSIBILĂ, SPECIALIZATĂ- ȘI
NIȘTE COMPONENTE AJUTĂTOARE. RECEPTORUL „TRADUCE” SEMNALUL
SONOR, TERMIC, LUMINOS ETC. ÎN IMPUSLS NERVOS CARE VA AJUNGE LA
CENTRII NERVOȘI. ACEȘTIA NU PRELUCREAZĂ SUNETE, CĂLDURĂ SAU
LUMINĂ, CI IMPULSURI NERVOASE.
 TIPURI DE ORGANE DE SIMȚ
1. OCHIUL
• OCHIUL ESTE UN ORGAN A CĂRUI PRINCIPALĂ FUNCȚIE ESTE CEA DE A DETECTA LUMINA.
• RETINA FUNCȚIONEAZĂ CU MARE PRECIZIE ÎNTR-O ZONĂ SITUATĂ ÎN AXUL OPTIC AL GLOBULUI OCULAR
NUMITĂ PATA GALBENĂ ȘI MAI ALES ÎNTR-O MICĂ DEPRESIUNE NUMITĂ FOVEEA CENTRALIS.

• PUPILA ARE DIAMETRUL REGLABIL DATORITA ANUMITOR FIBRE

MUSCULARE- CIRCULARE ȘI RADIARE DIN IRIS.
• CRISTALINUL-LENTILĂ CONVERGENTA ELASTICA, ARE O GEOMETRIE
REGLABILĂ DATORITĂ MUȘCHIILOR CILIARI, SITUAȚI ÎN JURUL SĂU.
• PROTECȚIA ESTE ASIGURATĂ DE SCLEROTICĂ, ÎNVELIȘ TARE EXTERN.
PARTEA ANTERIOARĂ A SCLEROTICII ESTE TRANSPARENTĂ ȘI SE NUMEȘTE
CORNEE.
• GLOBUL OCULAR CONȚINE DOUĂ LICHIDE- UMOAREA APOASĂ(ÎN FAȚA
CRISTALINULUI) ȘI UMOAREA STICLOASĂ ÎN SPATELE ACESTUIA.
 1. MIOPIA- AFECȘIUNEA CELOR CARE NU VĂD BINE CÂND PRIVESC DEPARTE.
ATUNCI, IMAGINEA TINDE SĂ SE FORMEZE ÎN FAȚA RETINEI. FIE DIN CAUZA
• EXISTĂ DEFECTE STRUCTURALE, FORMEI PREA ALUNGITE A GLOBULUI OCULAR, FIE DIN CAUZA PUTERII
ÎN MARE PARTE MOȘTENITE, CARE PREA MARI DE REFRACȚIE A CRISTALINULUI. SE POATE ACCENTUA LA COPII
AFECTEAZĂ VEDEREA: CARE CITESC SAU SCRIU LA LUMINĂ PREA SLABĂ SAU CARE APROPIE PREA
MULT OCHII DE CAIET, CARTE SAU CALCULATOR, STÂND PREA MULT ÎN
ACESTE POZIȚII INCORECTE. ACEASTA SE CORECTEAZĂ CU LENTILE
DIVERGENTE.
2. HIPERMETROPIA- AFECȚIUNEA OPUSĂ MIOPIEI. CÂND OCHIUL PRIVEȘTE
APROAPE, IMAGINEA TINDE SĂ SE FORMEZE ÎN SPATELE RETINEI. CORECȚIA
SE FACE CU LENTILE CONVERGENTE.
3. ASTIGMATISMUL- AFECȚIUNEA CELOR LA CARE CRISTALINUL NU ARE
SUPRAFAȚA PERFECT SFERICĂ ȘI DE ACEEA NU FOCALIZEAZĂ CORECT
RAZELE DE LUMINĂ. ACESTA SE CORECTEAZĂ CU LENTILE CILINDRICE.
4. STRABISMUL- AFECȚIUNE CARE NU ȚINE DE SISTEMUL OPTIC, CI DE CEI 6
MUȘCHI EXTERMI CARE ROTESC GLOBUL OCULAR. UNUL DINTRE EI POATE
FI MAI PUTERNIC ȘI DIN ACEASTĂ CAUZĂ AXELE OPTICE ALE CELOR 2 OCHI
NU SUNT PARALELE. AFECȚIUNEA SE CORECTEAZĂ CHIRURGICAL SAU CU
OCHELARI CARE ORIENTEAZĂ OCHIUL AFECTAT ÎN DIRECȚIA CORECTĂ.
 2.URECHEA
• O URECHE ESTE UN ORGAN FOLOSIT DE UN ANIMAL SAU OM PENTRU A DETECTA SUNETE . TERMENUL SE POATE REFERI
LA ÎNTREG SISTEMUL RESPONSABIL PENTRU COLECTAREA ȘI PROCESAREA PRIMITIVĂ A SUNETULUI SAU DOAR LA
PARTEA VIZIBILĂ A ACESTUIA.
• RECEPTORUL AUZULUI ESTE SITUAT ÎN URECHIA INTERNĂ, ÎN PROFUNZIMEA
OSULUI TEMPORAL, ÎN MELCUL MEMBRANOS( DE TIP SPIRALĂ).CAVITATEA
FOARTE COMPLICATĂ A URECHII ESTE PLINĂ CU LICHID. CELULELE SENZORIALE
AUDITIVE AU CILI. SUNETELE DETERMINĂ OSCILAȚIA MEMBRANEI BAZIALE. DIN
CAUZA CONTRACTULUI CILILOR CU MEMBRANA TECTORIA, CILII SE DEFORMEAZA.
ASTEFEL IAU NASTERE IMOULSURI NERVOASE CARE SE TRANSMIT LA CREIER PRIN
NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR.
• TOATE CELELALTE COMPONENTE ALE URECHII AU ROLUL DE A CONDUCE SI DE A
AMPLIFICA SUNTETUL. PAVILIONUL SI CONDUCTUL AUDITIV FORMEAZA URECHEA
EXTERNA CARE CAPTEAZA SUNTETUL SI IL CONDUCE PANA LA MEMBRANA
NUMITA TIMPAN. CELE 3 OSCIOARE DIN URECHEA MEDIE CIOCANUL, NICOVALA
SI SCARITA TRANSMIT SUNETUL SPRE ALTA MEMBRANA MAI MICA LA NIVELUL
FERESTREI OVALE.
• URECHEA MEDIE ESTE O CAMERA PLINA CU AER. EA COMUNICA CU FARINGELE PRINTR-UN TUB NUMIT TROMPA LUI
EUSTACHIO. VIBRATIILE DIN FEREASTRA OVALA SE TRANSMIT PANA LA MELC PRIN LICHIDUL DIN URECHEA INTERNA.
• URECHEA INTERNA MAI CONTINE RECEPTORI VESTIBULARI CARE DAU INFORMATII DESPRE POZITIA CAPULUI IN RAPORT CU
VERTICALA SI DESPRE MISCARILE DE ROTATIE, CONTRIBUIND LA MENTINEREA ECHILIBRULUI.
• PROBLEMELE CU URECHEA SAU SISTEMUL DE PROCESARE AL UNDELOR
SONORE IN CREIER POT CONDUCE LA ASURZIRE. DE MULTE ORI ESTE
VORBA DE UN DEFECT DIN NASTERE, O CONSECINTA A UNEI BOLI SAU UN
ACCIDENT.
• OTITA ESTE O INFLAMATIE A
URECHII, INSOSTITA DE DURERI
PUTERNICE LA NIVELUL URECHII SI
UNEORI LA NIVELUL CAPULUI SAU
FRUNTII. UN SINDROM ESTE
INFLAMAREA URECHII MEDII CARE
ARE LOC IN URMA EFECTUARII CU
MICROORGANISME PATOGENE.. DE
ASEMENEA, IN ZIUA DE AZI SUNT
FOARTE DIVERSIFICATE INFECTIILE
ALE URECHII.
 3. PIELEA
• PIELEA CONSTITUIE UN INVELIS NEINTRERUPT CARE SE CONTINUA LA NIVELUL MARILOR ORIFICII CU O
SEMIMUCOASA SI CARE, IN INTERIORUL CAVITATILOR RESPECTIVE, DEVINE O MUCOASA PROPRIU ZISA.
PIELEA REPREZINTA SUPRAFATA RECEPTORIE EXTREM DE VASTA CARE CONFERA PROTECTIE MECANICA,
PROTECTIE BIOLOGICA, IZOLARE TERMICA, REGLAREA TEMPERATURII, EXCRETIE ETC.
• PIELEA CONTINE NUMEROSI RECEPTORI TACTILI,
TERMORECEPTORI SI RECEPTORI PENTRU DURERE. NUMEROASE
FIBRE NERVOASE CONDUC IMPULSURILE NERVOASE DE LA
RECEPTORI SPRE MADUVA SPINARII SI CREIER.
• PIELEA CONTINE 3 INVELISURI: EPIDERMUL, DERMUL SI
HIPODERMUL. EPIDERMUL ESTE ALCATUIT DINTR-UN EPITELIU
STRATIFICAT SI PAVIMENTOS, CELULELE SALE FIIND IN
PERMANENTA IN REGENERARE. EL ESTE LIPSIT DE VASE
SANGVINE, NUTRITIA CELULELOR AVAND PRIN DIFUZAREA LIMFEI
INTERSTITIALE DIN DERM. DERMUL CONSTITUIE SCHELETUL
NEREZISTENT CONJUNCTIVO-NERVOS AL PIELII. EL ESTE SEPARATE
DE EPIDERM PRIN MEMBRANE BAZALA.
• HIPODERMUL ESTE STRATUL CARE SEPARA PIELEA DE STRATURILE SUBIACENTE. EL ESTE ALCATUIT
DIN LOBULI DE CELLULE GRASE NUMITE LIPOCITE, CONTINAND TRIGLICERIDE CU ROL DE REZERVA
NUTRITIVA SI DE IZOLATOR TERMIC-MECANIC.
• BOLI CUTANATE: ECZEMA, CANCER DE PIELE, LUPUS, CELULITA, ZONA ZOSTER, BOALA BOWEN,
AFTE BUCALE SAU GENITALE.
 4.NASUL
• NASUL, ÎN ANATOMIE, ÎNSEAMNĂ UN ORGAN AL VERTEBRATELOR CARE ESTE COMPUS DIN ORIFICIUL
NĂRILOR ȘI CAVITATEA NAZALĂ.

• ACESTA ESTE CAPTUSIT CU MUCOASA RESPIRATORIE CU

ROL IN CONDITIONAREA AERULUI SI CU MUCAOSA
OLFACTIVA CARE ESTE RECEPTORUL MIROSULUI.
MUCOASA OFLACTIVA ESTE SITUATA IN PARTEA
SUPERIOARA A CAVITATILOR NAZALE.

• NEURONII OLFACTIVI AU CATE O SINGURA DENDRITA SCURTA, CHEMOSENSIBILA CARE PROEMINA IN MUCUSUL
CE ACOPERA MUCOASA OLFACTIVA. AXONII STRABAT CUTIA CRANIANA SI FAC SINAPSA IN BULBUL OLFACTIV AL
CREIERULUI. MIROSUL PERMITE DETECTAREA DIFERITELOR SUBSTANTE A CAROR PREZENTA ARE O SEMNIFICATIE:
HRANA, PERICOL ETC. POT AVEA MIROS NUMAI SUBSTANTELE CARE SUNT VOLATILE SI SOLUBILE IN APA (MUCUS).
GUSTUL SI MIROS SUNT ,, SIMTURI CHIMICE”
 AFECTIUNI ALE NASULUI
POLIPI NAZALI - SUNT O
BOALĂ FOARTE COMUNĂ A
NASULUI ȘI REPREZINTĂ NIȘTE
MICI EXCRESCENȚE ÎN FORMĂ
DE LACRIMĂ, NECANCEROASE,
CARE SE FORMEAZĂ ÎN NAS ȘI
LA NIVELUL SINUSURILOR.
DEVIATIA DE SEPT - ESTE O
AFECTIUNE IN CARE SEPTUL NAZAL
SINUZITA - INFLAMAREA
(OSULSI CARTILAJUL CARE IMPART
MUCOASEI SINUSURILOR
CAVITATEA NAZALA
PARANAZALE SI APARITIA IN JUMATATE) ESTE DEPLASAT SPRE
UNEI SECRETII PURULENTE STANGA SAU SPREDREAPTA,
IN INTERIORUL INGREUNAND RESPIRATIA.
SINUSURILOR.
 5. LIMBA
• LIMBA ESTE UN ORGAN MUSCULOS ACOPERIT DE MUCOASA, FOARTE MOBIL CU SENSIBILITATE
TACTILA MARE, AFLATA IN CAVITATEA BUCALA.

• CHEMORECEPTORII DIN MUCOASA LIMBII, DAR SI A RESTULUI CAVITATII

BUCALE SI CHIAR FARINGELUI, SE NUMESC MUGURI GUSTATIVI. EI CONTIN
CELLULE CHEMOSENSIBILE IN FORMA DE FUS ASOCITAE CU CELULE DE
SUSTINERE. LA POLUL APICAL ELE AU UN CIL SENSIBIL LA SUBSTANTELE
DIZOLVATE IN SALIVA, LA POLUL BAZAL ELE SUNT INCONJURATE DE
DENDRITELE UNOR NEURONI. IMPULSURILE NEVROASE AJUNG LA CRIERER.
CEI MAI MULTI MUGURI GUSTATIVE SUNT PLASATI PE NISTE DENIVELARI ALE
MUCOASEI LIMBII NUMITE PAPILE GUSTATIVE.

• GUSTUL PERMITE ALEGEREA HRANERI, EVITAREA UNOR SUBSTANTE DAUNATOARE DIN HRANA SI DECLANSAREA
UNOR REFLEXE DIGESTIVE.
• MUCOASA LIMBII MAI CONTINE RECEPTORI TACTILI, TERMICI SI PENTRU DURERE.
 O VARIETATE MARE DE CAUZE POATE CONDUCE LA APARITIA AFECTIUNILOR LINGUALE. IN FUNCTIE DE TIPUL
AFECTIUNII, FACTORII DE RISC INCLUD FUMATUL, ALCOOLUL IN EXCES, IGIENA ORALA DEFICITARA, ANUMITE
INFECTII VIRALE PRECUM SI TULBURARI LA NIVELUL SISTEMULUI IMUNITAR (DE APARARE AL ORGANISMULUI).

MAI MULTE AFECTIUNI POT CAUZA APARITIA UNOR DEPUNERI DE CULOARE ALBA PE SUPRAFATA LIMBII.
IATA CARE SUNT CELE MAI INTALNITE:

Candidoza bucala Leucoplazia Lichenul plan

CA SI IN CAZUL LIMBII DE CULOARE ALBA, MAI MULTI FACTORI POT CONTRIBUI LA SCHIMBAREA CULORII
LIMBII DIN ROZ IN ROSU. CEL MAI EVIDENT ESTE BINEINTELES CONSUMUL UNOR ALIMENTE DE CULOARE
ROSIE PRECUM CAPSUNILE SAU ZMEURA
 FUNCTIILE ANALIZATORILOR
• OCHIUL PROIECTEAZA IMAGINI PE RETINA, TRANSMITE SEMNALE SPRE ENCEFAL PRIN
INTERMEDIUL NERVULUI OPTIC SI CEL MAI IMPORTANT, DETECTEAZA LUMINA.
• URECHEA ARE ROLUL DE A DETECTA SUNETE SI CONTINE RECEPTORI PENTRU ECHILIBRU ( IN
URECHEA INTERNA).
• PIELEA CONTRIBUIE LA PROTECTIA MECANICA, BIOLOGICA, DE IZOLARE TERMICA, DE REGLARE A
TEMPERATURII SI DE EXCRETIE.
• LIMBA ARE ROL IN PREHENSIUNEA ALIMENTELOR, IN MASTICATIE SI DEGLUTITIE. PRIN FAPTUL CA
ESTE DOTATA CU MUGURI GUSTATIVI ESTE CONSIDERATA SI ORGANUL SIMTULUI GUSTATIV, DAR
ARE UN ROL IMPORTANT SI IN OLFACTIE, DE ASMENEA ARE SI ROL SI IN FONATIE.
• NASUL ARE ROLUL IN RECEPTAREA MIROSURILOR, IN CONDITIONAREA AERULUI, ARE ROL
FILTRATOR (MUCOASA NAZALĂ, ESTE UN STRAT CALD ŞI UMED CARE ÎNCĂLZEŞTE ŞI UMIDIFICĂ
AERUL) SI ROL IN COMUNICARE, FIIND O CUTIE DE REZONANTA CARE MODIFICA SUNETELE PE
CARE LE EMITEM ATUNCI CAND VORBIM.
 IMPORTANTA STUDIULUI ORGANELOR DE
SIMT

• IN OPINIA NOASTRA, ESTE IMPORTANT SA STUDIEM ORGANELLE DE SIMT DEOARECE FAC PARTE
DIN CORPUL NOSTRU SI TREBUIE SA CUNOASTEM CAT MAI MULTE LUCRURI DESPRE ACESTA CA
SA REUSIM SA AVEM O VIATA SANATOASA SI ECHILIBRATA. EXISTA VASTE MOTIVE PENTRU
CARE ANALIZATORII SUNT IMPORTANTI, PRECUM:
1. O IGIENA PERSONALA PRECARA POATE DUCE, PRECUM AM PREZENTAT ANTERIOR, LA O
VARIETATE DE AFECTIUNI CE TREBUIE EVITATE PE CAT POSIBIL;
2. ODATA CU PRIMELE SIMPTOME APARUTE TREBUIE SA STIM CAND SA CEREM SFATUL
MEDICULUI SI SA ACTIONAM PROMPT DEOARECE AFECTIUNILE POT DETERIORA CORPUL PE
TERMEN LUNG;
3. TREBUIE SA AVEM GRIJA LA PRODUSELE PE CARE LE FOLOSIM DEOARECE ELE POT AFECTA
ORGANELLE DE SIMT SI LE DETERMINA SA NU MAI FUNCTIONEZE LA CAPACITATE MAXIMA;
 BIBLIOGRAFIE…
• MANUAL DE BIOLOGIE, EDITURA CREPUSCUL, AUTORI STELICA ENE, GHEORGHITA SANDU,
GHEORGHE GAMANECI, PAGINILE 72-77
• WWW.MIKOF.MD/RO/ANATOMY-OF-EYE
• HTTPS://WWW.WIKIPEDIA.ORG/
• HTTPS://WWW.SCRIBD.COM/
VA MULTUMIM!!!