ANALIZATORII

ELEVI: CUCU ANDREEA & ILIE MIHNEA

CLASA: a X-a A
PROFESOR COORDONATOR ȚIGĂNELEA CRISTINA
 CE ESTE UN ANALIZATOR?

• ANALIZATORII SAU ORGANELE DE SIMȚ SUNT SISTEME CE

CONTRIBUIE LA REALIZAREA UNITĂȚII FUNCȚIONALE A
ORGANISMULUI ȘI LA INTEGRAREA ACESTUIA ÎN MEDIU. FUNCȚIA
ANALIZATORILOR ESTE DE A RECEPȚIONA, CONDUCE ȘI
TRANSFORMA ÎN SENZAȚII SPECIFICE EXCITAȚIILE DIN MEDIUL
EXTERN SAU INTERN.
• FIECARE ORGAN DE SIMȚ ESTE SENSIBIL LA UN ANUMIT TIP DE
STIMUL. ACESTA CONȚINE UN RECEPTOR- PARTEA SENSIBILĂ,
SPECIALIZATĂ- ȘI NIȘTE COMPONENTE AJUTĂTOARE. RECEPTORUL
„TRADUCE” SEMNALUL SONOR, TERMIC, LUMINOS ETC. ÎN IMPUSLS
NERVOS CARE VA AJUNGE LA CENTRII NERVOȘI. ACEȘTIA NU
PRELUCREAZĂ SUNETE, CĂLDURĂ SAU LUMINĂ, CI IMPULSURI
NERVOASE.
 TIPURI DE ORGANE DE SIMȚ
1. OCHIUL
• OCHIUL ESTE UN ORGAN A CĂRUI PRINCIPALĂ FUNCȚIE ESTE CEA DE A DETECTA
LUMINA.
• RETINA FUNCȚIONEAZĂ CU MARE PRECIZIE ÎNTR-O ZONĂ SITUATĂ ÎN AXUL OPTIC AL
GLOBULUI OCULAR NUMITĂ PATA GALBENĂ ȘI MAI ALES ÎNTR-O MICĂ DEPRESIUNE
• NUMITĂ
PUPILA ARE DIAMETRUL
FOVEEA REGLABIL DATORITA ANUMITOR
CENTRALIS.
FIBRE MUSCULARE- CIRCULARE ȘI RADIARE DIN IRIS.
• CRISTALINUL-LENTILĂ CONVERGENTA ELASTICA, ARE O
GEOMETRIE REGLABILĂ DATORITĂ MUȘCHIILOR CILIARI,
SITUAȚI ÎN JURUL SĂU.
• PROTECȚIA ESTE ASIGURATĂ DE SCLEROTICĂ, ÎNVELIȘ
TARE EXTERN. PARTEA ANTERIOARĂ A SCLEROTICII ESTE
TRANSPARENTĂ ȘI SE NUMEȘTE CORNEE.
• GLOBUL OCULAR CONȚINE DOUĂ LICHIDE- UMOAREA
 1. MIOPIA- AFECȘIUNEA CELOR CARE NU VĂD BINE CÂND
PRIVESC DEPARTE. ATUNCI, IMAGINEA TINDE SĂ SE
• EXISTĂ DEFECTE FORMEZE ÎN FAȚA RETINEI. FIE DIN CAUZA FORMEI PREA
STRUCTURALE, ÎN MARE PARTE ALUNGITE A GLOBULUI OCULAR, FIE DIN CAUZA PUTERII
MOȘTENITE, CARE AFECTEAZĂ PREA MARI DE REFRACȚIE A CRISTALINULUI. SE POATE
VEDEREA: ACCENTUA LA COPII CARE CITESC SAU SCRIU LA LUMINĂ
PREA SLABĂ SAU CARE APROPIE PREA MULT OCHII DE CAIET,
CARTE SAU CALCULATOR, STÂND PREA MULT ÎN ACESTE
POZIȚII INCORECTE. ACEASTA SE CORECTEAZĂ CU LENTILE
DIVERGENTE.
2. HIPERMETROPIA- AFECȚIUNEA OPUSĂ MIOPIEI. CÂND OCHIUL
PRIVEȘTE APROAPE, IMAGINEA TINDE SĂ SE FORMEZE ÎN
SPATELE RETINEI. CORECȚIA SE FACE CU LENTILE
CONVERGENTE.
3. ASTIGMATISMUL- AFECȚIUNEA CELOR LA CARE CRISTALINUL
NU ARE SUPRAFAȚA PERFECT SFERICĂ ȘI DE ACEEA NU
FOCALIZEAZĂ CORECT RAZELE DE LUMINĂ. ACESTA SE
CORECTEAZĂ CU LENTILE CILINDRICE.
4. STRABISMUL- AFECȚIUNE CARE NU ȚINE DE SISTEMUL OPTIC,
CI DE CEI 6 MUȘCHI EXTERMI CARE ROTESC GLOBUL
 2.URECHEA
• O URECHE ESTE UN ORGAN FOLOSIT DE UN ANIMAL SAU OM PENTRU A DETECTA SUNETE .
TERMENUL SE POATE REFERI LA ÎNTREG SISTEMUL RESPONSABIL PENTRU COLECTAREA ȘI
PROCESAREA PRIMITIVĂ A SUNETULUI SAU DOAR LA PARTEA VIZIBILĂ A ACESTUIA.
• RECEPTORUL AUZULUI ESTE SITUAT ÎN URECHIA INTERNĂ, ÎN
PROFUNZIMEA OSULUI TEMPORAL, ÎN MELCUL MEMBRANOS( DE
TIP SPIRALĂ).CAVITATEA FOARTE COMPLICATĂ A URECHII ESTE
PLINĂ CU LICHID. CELULELE SENZORIALE AUDITIVE AU CILI.
SUNETELE DETERMINĂ OSCILAȚIA MEMBRANEI BAZIALE. DIN
CAUZA CONTRACTULUI CILILOR CU MEMBRANA TECTORIA, CILII SE
DEFORMEAZA. ASTEFEL IAU NASTERE IMOULSURI NERVOASE
CARE SE TRANSMIT LA CREIER PRIN NERVUL ACUSTICO-
VESTIBULAR.
• TOATE CELELALTE COMPONENTE ALE URECHII AU ROLUL DE A
CONDUCE SI DE A AMPLIFICA SUNTETUL. PAVILIONUL SI
CONDUCTUL AUDITIV FORMEAZA URECHEA EXTERNA CARE
CAPTEAZA SUNTETUL SI IL CONDUCE PANA LA MEMBRANA
• NUMITA
URECHEATIMPAN.
MEDIECELE
ESTE3 OSCIOARE
O CAMERADIN URECHEA
PLINA MEDIE
CU AER. EA COMUNICA CU FARINGELE PRINTR-UN TUB
CIOCANUL, NICOVALA SI SCARITA TRANSMIT SUNETUL SPRE ALTA
NUMIT TROMPA LUI EUSTACHIO. VIBRATIILE DIN FEREASTRA OVALA SE TRANSMIT PANA LA MELC
MEMBRANA MAI MICA LA NIVELUL FERESTREI OVALE.
PRIN LICHIDUL DIN URECHEA INTERNA.
• URECHEA INTERNA MAI CONTINE RECEPTORI VESTIBULARI CARE DAU INFORMATII DESPRE POZITIA
• PROBLEMELE CU URECHEA SAU SISTEMUL DE PROCESARE AL
UNDELOR SONORE IN CREIER POT CONDUCE LA ASURZIRE. DE
MULTE ORI ESTE VORBA DE UN DEFECT DIN NASTERE, O
CONSECINTA A UNEI BOLI SAU UN ACCIDENT.

• OTITA ESTE O INFLAMATIE A

URECHII, INSOSTITA DE DURERI
PUTERNICE LA NIVELUL URECHII
SI UNEORI LA NIVELUL CAPULUI
SAU FRUNTII. UN SINDROM ESTE
INFLAMAREA URECHII MEDII
CARE ARE LOC IN URMA
EFECTUARII CU
MICROORGANISME PATOGENE..
DE ASEMENEA, IN ZIUA DE AZI
SUNT FOARTE DIVERSIFICATE
 3. PIELEA
• PIELEA CONSTITUIE UN INVELIS NEINTRERUPT CARE SE CONTINUA LA NIVELUL
MARILOR ORIFICII CU O SEMIMUCOASA SI CARE, IN INTERIORUL CAVITATILOR
RESPECTIVE, DEVINE O MUCOASA PROPRIU ZISA. PIELEA REPREZINTA SUPRAFATA
RECEPTORIE EXTREM DE VASTA CARE CONFERA PROTECTIE MECANICA, PROTECTIE
BIOLOGICA, IZOLARE TERMICA, REGLAREA• TEMPERATURII,
PIELEA CONTINEEXCRETIE ETC.
NUMEROSI RECEPTORI TACTILI,
TERMORECEPTORI SI RECEPTORI PENTRU DURERE.
NUMEROASE FIBRE NERVOASE CONDUC
IMPULSURILE NERVOASE DE LA RECEPTORI SPRE
MADUVA SPINARII SI CREIER.
• PIELEA CONTINE 3 INVELISURI: EPIDERMUL, DERMUL
SI HIPODERMUL. EPIDERMUL ESTE ALCATUIT DINTR-
UN EPITELIU STRATIFICAT SI PAVIMENTOS, CELULELE
SALE FIIND IN PERMANENTA IN REGENERARE. EL
ESTE LIPSIT DE VASE SANGVINE, NUTRITIA
CELULELOR AVAND PRIN DIFUZAREA LIMFEI
INTERSTITIALE DIN DERM. DERMUL CONSTITUIE
SCHELETUL NEREZISTENT CONJUNCTIVO-NERVOS AL
PIELII. EL ESTE SEPARATE DE EPIDERM PRIN
• HIPODERMUL ESTE STRATUL CARE SEPARA PIELEA DE STRATURILE
SUBIACENTE. EL ESTE ALCATUIT DIN LOBULI DE CELLULE GRASE NUMITE
LIPOCITE, CONTINAND TRIGLICERIDE CU ROL DE REZERVA NUTRITIVA SI DE
IZOLATOR TERMIC-MECANIC.
ECZEM CANCER DE
• BOLI CUTANATE: LUPUS, ZONA BOALA BOWEN,
A,
AFTE BUCALE SAU PIELE, CELULIT ZOSTER,
GENITALE. A,
 4.NASUL
• NASUL, ÎN ANATOMIE, ÎNSEAMNĂ UN ORGAN AL VERTEBRATELOR CARE ESTE
COMPUS DIN ORIFICIUL NĂRILOR ȘI CAVITATEA NAZALĂ.

• ACESTA ESTE CAPTUSIT CU MUCOASA

RESPIRATORIE CU ROL IN CONDITIONAREA
AERULUI SI CU MUCAOSA OLFACTIVA CARE
ESTE RECEPTORUL MIROSULUI. MUCOASA
OFLACTIVA ESTE SITUATA IN PARTEA
SUPERIOARA A CAVITATILOR NAZALE.

• NEURONII OLFACTIVI AU CATE O SINGURA DENDRITA SCURTA, CHEMOSENSIBILA CARE

PROEMINA IN MUCUSUL CE ACOPERA MUCOASA OLFACTIVA. AXONII STRABAT CUTIA
CRANIANA SI FAC SINAPSA IN BULBUL OLFACTIV AL CREIERULUI. MIROSUL PERMITE
DETECTAREA DIFERITELOR SUBSTANTE A CAROR PREZENTA ARE O SEMNIFICATIE: HRANA,
PERICOL ETC. POT AVEA MIROS NUMAI SUBSTANTELE CARE SUNT VOLATILE SI SOLUBILE IN
 AFECTIUNI ALE NASULUI
POLIPI NAZALI - SUNT O
DEVIATIA DE SEPT - ESTE O
BOALĂ FOARTE COMUNĂ SINUZITA -
AFECTIUNE IN CARE SEPTUL
A NASULUI ȘI INFLAMAREA
NAZAL (OSULSI CARTILAJUL
REPREZINTĂ NIȘTE MICI MUCOASEI
CARE IMPART CAVITATEA
EXCRESCENȚE ÎN FORMĂ SINUSURILOR NAZALA
DE LACRIMĂ, PARANAZALE SI IN JUMATATE) ESTE DEPLASA
NECANCEROASE, CARE APARITIA UNEI T SPRE STANGA SAU SPREDR
SE FORMEAZĂ ÎN NAS ȘI SECRETII EAPTA, INGREUNAND
LA NIVELUL PURULENTE IN RESPIRATIA.
SINUSURILOR. INTERIORUL
SINUSURILOR.
 5. LIMBA
• LIMBA ESTE UN ORGAN MUSCULOS ACOPERIT DE MUCOASA, FOARTE MOBIL
CU SENSIBILITATE TACTILA MARE, AFLATA IN CAVITATEA BUCALA.

• CHEMORECEPTORII DIN MUCOASA LIMBII, DAR SI A RESTULUI

CAVITATII BUCALE SI CHIAR FARINGELUI, SE NUMESC MUGURI
GUSTATIVI. EI CONTIN CELLULE CHEMOSENSIBILE IN FORMA DE
FUS ASOCITAE CU CELULE DE SUSTINERE. LA POLUL APICAL ELE
AU UN CIL SENSIBIL LA SUBSTANTELE DIZOLVATE IN SALIVA, LA
POLUL BAZAL ELE SUNT INCONJURATE DE DENDRITELE UNOR
NEURONI. IMPULSURILE NEVROASE AJUNG LA CRIERER. CEI
MAI MULTI MUGURI GUSTATIVE SUNT PLASATI PE NISTE
DENIVELARI ALE MUCOASEI LIMBII NUMITE PAPILE GUSTATIVE.
• GUSTUL PERMITE ALEGEREA HRANERI, EVITAREA UNOR SUBSTANTE DAUNATOARE DIN HRANA
SI DECLANSAREA UNOR REFLEXE DIGESTIVE.
• MUCOASA LIMBII MAI CONTINE RECEPTORI TACTILI, TERMICI SI PENTRU DURERE.
O VARIETATE MARE DE CAUZE POATE CONDUCE LA APARITIA AFECTIUNILOR LINGUALE. IN
FUNCTIE DE TIPUL AFECTIUNII, FACTORII DE RISC INCLUD FUMATUL, ALCOOLUL IN EXCES,
IGIENA ORALA DEFICITARA, ANUMITE INFECTII VIRALE PRECUM SI TULBURARI LA NIVELUL
SISTEMULUI IMUNITAR (DE APARARE AL ORGANISMULUI).
MAI MULTE AFECTIUNI POT CAUZA APARITIA UNOR DEPUNERI DE CULOARE ALBA PE
SUPRAFATA LIMBII. IATA CARE SUNT CELE MAI INTALNITE:

Candidoza Lichenul
Leucoplazia
bucala plan

CA SI IN CAZUL LIMBII DE CULOARE ALBA, MAI MULTI FACTORI POT CONTRIBUI LA

SCHIMBAREA CULORII LIMBII DIN ROZ IN ROSU. CEL MAI EVIDENT ESTE BINEINTELES
CONSUMUL UNOR ALIMENTE DE CULOARE ROSIE PRECUM CAPSUNILE SAU ZMEURA
 FUNCTIILE ANALIZATORILOR
• OCHIUL PROIECTEAZA IMAGINI PE RETINA, TRANSMITE SEMNALE SPRE
ENCEFAL PRIN INTERMEDIUL NERVULUI OPTIC SI CEL MAI IMPORTANT,
DETECTEAZA LUMINA.
• URECHEA ARE ROLUL DE A DETECTA SUNETE SI CONTINE RECEPTORI PENTRU
ECHILIBRU ( IN URECHEA INTERNA).
• PIELEA CONTRIBUIE LA PROTECTIA MECANICA, BIOLOGICA, DE IZOLARE
TERMICA, DE REGLARE A TEMPERATURII SI DE EXCRETIE.
• LIMBA ARE ROL IN PREHENSIUNEA ALIMENTELOR, IN MASTICATIE SI
DEGLUTITIE. PRIN FAPTUL CA ESTE DOTATA CU MUGURI GUSTATIVI ESTE
CONSIDERATA SI ORGANUL SIMTULUI GUSTATIV, DAR ARE UN ROL IMPORTANT
SI IN OLFACTIE, DE ASMENEA ARE SI ROL SI IN FONATIE.
• NASUL ARE ROLUL IN RECEPTAREA MIROSURILOR, IN CONDITIONAREA
AERULUI, ARE ROL FILTRATOR (MUCOASA NAZALĂ, ESTE UN STRAT CALD ŞI
UMED CARE ÎNCĂLZEŞTE ŞI UMIDIFICĂ AERUL) SI ROL IN COMUNICARE, FIIND O
CUTIE DE REZONANTA CARE MODIFICA SUNETELE PE CARE LE EMITEM ATUNCI
CAND VORBIM.
 IMPORTANTA STUDIULUI ORGANELOR
DE SIMT
• IN OPINIA NOASTRA, ESTE IMPORTANT SA STUDIEM ORGANELLE DE SIMT
DEOARECE FAC PARTE DIN CORPUL NOSTRU SI TREBUIE SA CUNOASTEM CAT
MAI MULTE LUCRURI DESPRE ACESTA CA SA REUSIM SA AVEM O VIATA
SANATOASA SI ECHILIBRATA. EXISTA VASTE MOTIVE PENTRU CARE
ANALIZATORII SUNT IMPORTANTI, PRECUM:
1. O IGIENA PERSONALA PRECARA POATE DUCE, PRECUM AM PREZENTAT
ANTERIOR, LA O VARIETATE DE AFECTIUNI CE TREBUIE EVITATE PE CAT
POSIBIL;
2. ODATA CU PRIMELE SIMPTOME APARUTE TREBUIE SA STIM CAND SA CEREM
SFATUL MEDICULUI SI SA ACTIONAM PROMPT DEOARECE AFECTIUNILE POT
DETERIORA CORPUL PE TERMEN LUNG;
3. TREBUIE SA AVEM GRIJA LA PRODUSELE PE CARE LE FOLOSIM DEOARECE
ELE POT AFECTA ORGANELLE DE SIMT SI LE DETERMINA SA NU MAI
FUNCTIONEZE LA CAPACITATE MAXIMA;
 BIBLIOGRAFIE…
• MANUAL DE BIOLOGIE, EDITURA CREPUSCUL, AUTORI STELICA ENE,
GHEORGHITA SANDU, GHEORGHE GAMANECI, PAGINILE 72-77
• WWW.MIKOF.MD/RO/ANATOMY-OF-EYE
• HTTPS://WWW.WIKIPEDIA.ORG/
• HTTPS://WWW.SCRIBD.COM/
VA MULTUMIM!!!