Alcolismul (conduitele alcolice)

Abordare bio - psiho - sociala

• Conform opiniei no]iunea de sindrom de
dependen]\ alcoolic\ este de preferat
utiliz\rii aceleia mai r\spândite dar
imprecise de alcoolism.

• Toate consecin]ele secundare rezultate `n

urma consumului excesiv de alcool, fie c\
implic\ sau nu existen]a unui sindrom de
dependen]\, pot fi considerate ca fiind
incapacit\]i legate de consumul de alcool.
 Scurt istoric
• 6000-4000 IC - Viticultura, cultivarea selectiva a vitei de
vie pentru producerea vinului este originara, se pare, din
regiunea muntoasa dintre Marea Neagra si Marea Caspica
(Armenia moderna de azi).

• c.3000-2000 IC - Fabricarea berii este infloritoare in civilizatia

Sumeriana/Mesopotamiana (Irakul de azi), cu recenzarea a peste
20 de retete de varietati de bere notate pe tablite de teracota.

• 1500 I.C. - Vinul este produs si comercializat in Levant si

bazinul Marii Egee.
• cca. 50 IC - Dionisius din Halicarnassus noteaza ca: "…galii
nu cunosc vinul…dar utilizeaza un lichior urat mirositor
fabricat din orz fermentat in apa...(bere)."

• 768 D.C. - Primele referinte specifice la utilizarea hameiului

in fabricarea berii din Abatia St. Denis din Franta sub regale
Pepin le Bref.

• 1100 - Distilarea alcoolului este documentata de scoala

medicala din Salerno, Italia. Produsul este denumit “spirits”
prin aluzie la faptul ca reprezinta “esenta”, “spiritual”-ul
vinului.
• Evul Mediu- Distilarea alcoolului din grane in Europa apare
rapid dupa cea a distilarii din vin.
• 1516 - Apare Rheinheitsgebot, Legea Germana a Puritatii
Berii ce stipuleaza ca este illegala fabricarea berii din
altceva decat orz, hamei si apa pura.

• 1525-1550 Anglia. Uzul excesiv al spirtului distilat devine

evident.

• 1600 – 1625 Anglia. in timpul domniei lui James I,

numeroase scrieri mentioneaza consumul abuziv de bere si
vin, foarte raspandit printre toate clasele sociale.

• 1606 Anglia. Parlamentul voteaza "The Act to Repress

the Odious and Loathsome Sin of Drunkenness".
• 1650 – 1675 America. - Coloniile din New England
incearca sa stabileasca o definitie precisa a “betiei” care
include “…timpul petrecut la baut, cantitatea si
comportamentul”. Legi in Massachusetts impotriva
producerii bauturilor acasa (1654); o lege interzice plata
salariilor in alcool (1672). Mather scrie Wo to Drunkards
(1673).

• Sf. anilor 1600 - Vestul Frantei isi dezvolta reputatia de

producator de coniac fin de mare calitate.

• 1700 - Scotia si Irlanda devin renumite pentru calitatea

whisky-ului produs.
• 1860 - 1138 distilerii legale de alcool opereaza in Statele
Unite, producand 88 milioane galoane de rachiu/an.

• 1862 - Abraham Lincoln impune o noua taxa pe alcoolurile

distilate (Act of July 1). Este creat, deasemeni, si Oficiul
pentru Perceperea Taxelor.

• Dec. 1917 - Al 18lea Amendament la Constitutie

(prohibition amendment) este adoptat de majoritatea
congresmenilor din ambele Camere ale Congresului SUA
si intra in vigoare la 16.01.1920. El interzice
manufacturarea, vanzarea si transportul, importul si
exportul de alcool pentru consumul alimentar.
• 1920-1933 - Traficul illicit cu alcool cunoaste o dezvoltare
exploziva in SUA.

• 05.12.1933 - Este abrogata prohibittia impotriva

alcoolului, odata cu adoptarea celui de al 21lea
Amendament, ce intra in vigoare imediat.

• 14.10.1978 - Presedintele SUA, Jimmy Carter semneaza

actul care legalizeaza fabricarea casnica a berii, pentru
prima data dupa Prohibitie.
• Celula nervoasa se
numeste neuron.
• Comporta un corp
celular si prelungiri:
dendrite si un axon
1. Nuclei preoptici; 2. Nuclei mediani; 3. Nuclei mamilari; 4. Lob hipofiza
5. Tuberculii olfactivi; 6. Inelul limbic (hipocampus +girus cingulum)
• Desi locul exact al receptorilor pentru etanol nu este localizat
cu mare precizie (raspandirea lor este difuza) se stie exact ca
alcoolul interfereaza cu sistemele serotoninergig si
noradrenergic, cu sistemul NMDA si cel opioid endogen
• Modelul neurobiologic implica 3 neuroni (probabil cel
de al treile-a fiind unul de tip GABA facilitator)
• Consecintele pe termen lung ale abuzului de drog, la diferite niveluri
de organizare implica antrenarea in joc a doua tipuri de mecanisme: –
adaptative homeostazice (resetarea homeostazica)
• mecanismele de invatare asociativa:
– modelarea (invata sa consume prin imitarea altora)
– conditionarea operanta (comportamentul este reintarit prin consecintele
lui)
– conditionarea clasica (reflexe conditionate noi)
• Prin permanentizarea acestor noi adaptari, efectele in timp
determina modificarea expresiei unor gene.
• Astfel, se instaleaza in
timp, ceea ce azi
numim “conduitele de
alcoolizare excesiva”
cu tot cortegiul lor de
manifestari.
 Bautorul excesiv este o persoana care bea de o maniera
excesiva:

• In timp.
– Pe termen scurt (betii alcoolice acute)
– Pe termen lung, ceea ce antreneaza instalarea sindromului
de dependenta ca o consecinta a unor episoade de betie
repetate sau unei absorbtii continue
 Cantitati ale caror efecte sunt excesive
– Prin comparatie cu efectele asupra
celor care consuma in grup
– Prin comparare cu cutumele unei
alte colectivitati ale carei norme sunt
diferite in materie de consum de
alcool.
– Din punctul de vedere al
comunitatii la care apartine bautorul
– Din punct de vedere medical
– Din punctul de vedere al vietii
sociale sau familiale aconsumatorului
• Cantitati excesive in plan etiologic, cultural, fizic sau psihologic,
psihologic cu
generarea riscului de dependenta alcoolica
Pattern comportamental in instalarea consumului de alcool

• Primul contact cu alcoolul -

are loc la virste diferite si in
circumstan]e diverse cu efecte
variate
• Stadiul ”experimental” - In acest stadiu subiectul
“invata” sa controleze diversele bauturi alcoolice,
propria sa capacitate de a bea, preferin]ele, etc….
• Stadiul de alcoolizare “integrata”- reprezinta
pentru marea majoritate, comportamentul
defnitiv fata de alcool
• Stadiul de alcoolizare excesiva –
include atit “bautorii excesivi” cit si
aria acelor “incapacitati legate de
consumul de alcool” sau a “bautorilor cu
probleme”.
• Stadiul de dependenta - se
caracterizeaza printr-o dubla
dependenta: fiziologica si
psihologica fata de alcool.
Intoxicatia alcoolica acuta

• In mod curent este

obiceiul de a se realiza o
distinctie intre betia
simpla si betia complicata
sau patologica
 Betiile patologice
 Betia excito-motorie,
forma clinica ce realizeaza
o veritabila stare de furie
paroxistica, adesea clastica,
cu developarea unei
violente fizice greu
controlabile.
 Betia halucinatorie
realizeaza o distorsiune
severa, “de cosmar” a
realita]ii, sau o stare
halucinatorie stufoasa
alimentata de fenomene
vizuale si auditive.
 Betia deliranta realizeaza
tabloul unui episod delirant in
care se asociaza tematici de
gelozie, de persecutie,
grandoare sau autodenuntare
deliranta.
 Betia zisa “convulsiva” este
o forma clinica care comporta
o criza comitiala declansata
de o ingestie de bauturi
alcoolice.
Intoxica]ia alcoolica cronica .Dependen]a
psihologica

• Dependen]a
psihologica se
instaleaza de o
maniera progresiva
mai mult sau mai
pu]in precoce. Varsta
debutului
dependen]ei [i
rapiditatea instalarii
sale par sa varieze
mult `n func]ie de
fiecare subiect `n
parte
 Dependen]a fiziologica

• Dependen]a fiziologica
se manifesta prin
apari]ia simptomelor
de sevraj. Accidentele
de sevraj de tipul
delirium tremens,
predelirium, convulsiile
de sevraj, sunt unele
din manifestarile cele
mai spectaculare,dar
micile semne de sevraj
sunt cele mai frecvente.
• Un habitus caracteristic.
• Simptome somatice.
• Simptome ce atesta instalarea unei
dependen]e:
– mici simptome de sevraj:
simptome neuro musculare
(tremuraturi ale mâinilor si limbii,
crampe, parestezii),
digestive (greturi, varsaturi),
neuro-vegetative (transpiratii,
tahicardie, hipotensiune ortostatica)
psihice (anxietate, iritabilitate,
dispozitie
depresiva),
la care se asociaza adesea tulburari
hipnice (insomnie, cosmaruri).
• Simptome ale sevrajului etanolic
Modificari psihice particulare ale
alcoolismului cronic

• Regreiunea afectiva.
• Nerecunoa[terea
intoxica]iei.
• Gelozia patologica.
• Starile depresive
secundare.
• Modificari de caracter.
• Deteriorarea func]iilor
intelectuale superioare.
 Ciclul schimbariilor .
Modelul Prochaska - Di Clemente
Stadiile schimbarii (dup\ Prochaska - Di Clemente)
• Alunecare: episoade scurte de reluare a consumului sau de
depasire a parametrilor de consum stabiliti, dupa care se
revine la abstinenta sau consumul controlat

• Recadere: relarea consumului de drog, dupa atingerea

obiectivului initial de abstinenta/consum controlat
 Preven]ia recaderilor.
Modelul Marlatt & Gordon