INFLAMAȚIA

Inflamația reprezinta o reactia de

apărare nespecifica, locala a
ţesuturilor vii, vascularizate, adiacente
unor zone de leziune sau necroza
tisulara.
 Definitie
• reactie a tesuturilor la agresiune, caracterizata
clinic prin incalzire, tumefiere, roseata, durere si
alterarea functiei;
• fiziopatologic prin vasoconstrictie urmata de
vasodilatatie, staza, hiperemie, acumulare de
leucocite, exudare de lichid si depunere de fibrina; si,
dupa unii autori, procese de reparare, producere de
noi capilare si cresterea numarului de fibroblaste,
organizare si cicatrizare.
 -ita

Appendicita
Celulita
Meningita
Nefrita
Miocardita
 Etiologie:
a. Factori nespecifici:
 fizici (radiatii ionizante, temperaturi extreme, energia electrica,
 mecanici (incizii, traumatisme)
 chimici (substanţe caustice, cristale endogene)
 biologici (microorganisme patogene: bacterii, virusuri, paraziti)
 Necroza tisulară (din orice cauză), incluzând ischemia (infarct miocardic de
exemplu) și agresiunea fizică și chimică.
 Corpi străini, suturi, cristale.
b. Factori specifici (imunologici):
- Ag. de mediu - reactiile de hipersensibilitate (HS), induc reactia
inflamatorie prin:
degranulare mastocitara (HS de tip I)
activarea complementului (HS de tip II si III)
eliberarea de limfokine de catre LyT activate (HS de tip IV)
- Autoantigene - bolile autoimune
 Recunoașterea microbilor, a celulelor
necrotice și a substanței străine
Inflamasomul - complex proteic citoplasmic
- produsele celulelor moarte, (acidul uric și ATP
extracelularÎ,
- cristalele și unele produse microbiene
- (+) inflamasomului → activeaza caspasa-1,
care scindează formele precursoare ale
citokinelor inflamatorii interleukină-1 (IL-1
β) în forma sa biologică activă - mediator
important al recrutării leucocitelor,
fagocitozei și distrugerii celulele moarte.
Toll-like receptors (TLR) – recunosc : GUTA – cristale A. Uric → ingerate de fagocite
și activează inflamasomul, → producerea IL-1
• fragmente bacteriene (endotoxina și ADN-
și inflamația acută.
ul bacterian),
! Antagoniștii IL-1 tratamente eficiente în guta
• viruși (cum ar fi ARN-ul dublu catenar) rezistentă antiinflamatoare convențională.
• alți agenți patogeni. ! AGL, COL → (+) inflamasomul → IL-1 ↑ in
• localizați în membranele plasmatice și ATS sdr. Metabolic → tratament prin blocarea
endozomii, → sunt capabili să detecteze IL-1.
microbii extracelulari și endocitați.
 Semnele clinice ale inflamatiei:
a) Semnele cardinale locale:
- CALOR, RUBOR, TUMOR, DOLOR (Celsus), FUNCTIO LAESA
(Celsus, Rudolf Virchow - "tatăl patologiei moderne”.
b) Semne sistemice:
- stare generala alterata
- reactia de faza acuta:
- febra (det. de eliberarea pirogenilor endogeni de catre
micro/macrofage)
- leucocitoza cu neutrofilie
- disproteinemia din reactia de faza acuta (↓alb., ↑ α1 și α 2
globulinelor)
- creșterea VSH
 Inflamatia
Clasificare~ evolutie deosebim:
a) Inflamatie acuta
b) Inflamatie cronica
Tip celular
Inflamatie acuta: Leucocite polimorfonucleare
(PMN)
Inflamatie cronica: Mononucleare (Macrofage,
Limfocite, Plasmocite)
c) Inflamație granulomatoasă
 Leziune

Inflamatie acuta

Abces
Inflamatie cronica

Rezolutie Reparare
 INFLAMATIA ACUTA
Caracteristici
→ rol- apărarea organismului (eliminarea agentului cauzal si
prevenirea extinderii leziunilor la tesuturile vecine sanatoase prin
izolarea ariei lezate)
→ realizata prin:
- distrugerea microorganismelor patogene si/sau inhibitia multiplicarii lor
- neutralizarea si eliminarea substantelor toxice
- inlaturarea celulelor moarte si a detritusurilor celulare
- crearea conditiilor pentru inceperea procesele reparatorii
→ durata = zile (sub 2 saptamani)
→ predomina modificarile vasculare → se formeaza un exudat
inflamator abundent
→ infiltratul celular inflamator este bogat in polimorfonucleare
neutrofile
 Etapele inflamatiei acute
A. Eliberarea și/sau activarea mediatorilor chimici
ai inflamatiei
B. Reacția vasculară cu formarea exudatului
inflamator
C. Reacția celulară cu formarea infiltratului celular
inflamator
D. Procesele reparatorii.
 Evenimente fiziologice cheie:

I. Modificari vasculare

II. Modificari celulare

III. Modificari metabolice

 I. Modificari vasculare
• Modificări ale calibrului și fluxului vascular.
– Vasoconstrictie
– Vasodilatatie
– Incetinirea circulatiei
– Marginatia leucocitelor

• Creșterea permeabilității vasculare:

– Contracția celulară endotelială (H, BK, LT – IL1, TNFα)
– Leziunea endotelială - arsuri, raze X, UV, toxine bacteriene
– Transcitoza crescută - VEGF
Modificari
vasculare
Incetinirea circulatiei -
Revarsarea lichidului bogat in
albumina in tesuturile
extravasculare avand drept
rezultat concentrarea
eritrocitelor in vasele mici si
cresterea vascozitatii sangelui
Marginatia leucocitelor –
PMN se orienteaza catre
periferia vaselor si incep
sa adere
 Modificari ale
permeabilitatii vasculare
(pierderi vasculare)

Legea Starling
In tesutul normal, de la arteriole
catre venule:
P hidrostatică ≈ P oncotică

In inflamatie, de la arteriole catre venule:

↑P hidrostatică ↓P oncotică = EDEM

Puroi:
Un exudat purulent – un exudat inflamator bogat in
leucocite (majoritar neutrofile) si resturi celulare
parenchimatoase
 Limfaticele in inflamatie:

• Limfaticele sunt responsabile pentru drenarea edemului

• Limfaticele pot disemina infecția.

• Limfaticele se pot inflama secundar, la fel ca si ganglionii

limfatici adiacenți.

• Pentru clinicieni, prezența dungilor roșii în apropierea unei

plăgi a pielii este un semn al unei infecții la nivelul plăgii.

• Aceasta urmărește cursul vaselor limfatice (limfangită) și

poate fi însoțită de o mărire dureroasă a ganglionilor
limfatici (limfadenita).
 II: Modificări celulare
(Exudarea leucocitelor)
Leucocitele ajung în focare inflamator
parcurgând 4 etape:
1. marginație și rulare
2. adeziunea fermă la endoteliu
3. transvazarea peretelui celular
(Diapedeza)
4. migrarea în țesuturile interstițiale spre
un stimul chemotactic
5. Fagocitoza
Molecule de adeziune în
inflamație
Molecule de adeziune în
inflamație
 1. Marginatie și rulare
• Urmare a vasodilatației cu ↓ vitezei de circulație

• Implică molecule de adeziune ale celulei endoteliale și

leucocitului (a căror expresie și afinitate este modulată de
mediatorii chimici IL-1 și TNF.)

• Selectine (E-endoteliu, P- E-endoteliu și plachete, L-

leucocite)
(2) adeziunea fermă la endoteliu
• Molecule de adeziune (cel. endoteliale activate):
ICAM1, VCAM1– liganzi pentru integrine -
permit cuplarea acestora cu imunglobulinele
endoteliale

• Integrine (leucocite)
– β1-integrine (VLA-4 – VCAM)
– β2-integrine (LFA-1, MAC-! – ICAM-1)
 3. Diapedeza
(transmigrarea prin endoteliu)
• Predominent în venule
• Leucocitele emit pseudopode (+PECAM1,
+colagenaze)
• PMN(6-24h), Monocite (24-48h)
• Rezultat al activării exprimării și creșterii
afinității moleculelor de adeziune sub
acțiunea mediatorilor chimici ai inflamației
 4. Migrarea către țesutul interstițial
• Prin gradient chimic, sub acțiunea unui stimul chemotactic
– Derivați plasmatici (C5a, kalikreina, PDF)
– Derivați celulari (LT-B4, IL-8)
– Produși de degradare tisulară
– Fragmente bacteriene
• + PLC→IP3+DAG →↑Ca i.cel. →A+M → contracție pseudopod
• Tipul de leucocite migrat variază odată cu vârsta răspunsului
inflamator și cu tipul de stimul.
– PMN (6-24h), MONO (după 24-48h)
• ! Pseudomonas aeruginosa – doar PMN
• Inf. Virale – Ly
• R de hipersensibilizare _ EOS
 5. Fagocitoza
• 3 etape distincte
1. Recunoaștere si atașare –opsonine- Fc-
IgG, C3b – facilitează recunoașterea
2. Endocitoza (leucocitele au R pt.
opsonine →ingerare, cu formarea
vacuolei fagocitare)
3. Omorâre sau degradare
 3. Omorâre sau degradare
două mecanisme:
– Dependent de oxigen
• dependent de mieloperoxidaze (cel mai important!) –
NADPH-oxidaza+O2-→H2O2+MPOX → complex
oxidativ+Cl, tiocianați → agent antimicrobiam
puternic
• independent de mieloperoxidaze – NO (NOS-s)+O2-
→ONOO-(PEROXINITRIT)
– Independent de oxigen –lactoferina, MBP, defensine (G-,
fungi, V), proteaze (catepsina G, elastaze)
Fagocitoza
Fagocitoza
 Injuria tisulară indusă de leucocite.
• Ca parte a unei reacții normale de apărare împotriva microbilor
infecțioși, În anumite infecții persistente, cum ar fi tuberculoza
și unele boli virale (hepatita virală B), răspunsul gazdei
contribuie mai mult la procesul patologic decât microbul însuși.
• Ca o încercare normală de a elimina țesuturile deteriorate și
moarte (de exemplu, după un infarct miocardic). Într-un infarct,
inflamația poate prelungi și exacerba consecințele dăunătoare ale
ischemiei, în special la reperfuzie.
• Când răspunsul inflamator este îndreptat în mod
necorespunzător împotriva țesuturilor gazdă, ca în anumite boli
autoimune sau atunci când gazda reacționează excesiv împotriva
substanțelor netoxice de mediu, cum ar fi bolile alergice
incluzând astmul.
Mediatorii chimici ai inflamatiei
Surse de mediatori
 III. Modificari metabolice
(Mediatorii chimici ai inflamatiei)
• Mediatori derivați din celule
– Preformați (existenți deja în celule)
• Amine vasoactive – histamina, serotonina – v.dil, ↑permeabilității,
chemotactic pt. Eoz.
• Enzime lizozomale – lactoferina, lizozim, proteaze, hidrolaze, colagenaze
- ↑permeabilității, chemotactic, leziuni tisulare
– Sintetizati ”de novo”
• Mediatori lipidici (derivați de acid arahidonic) – PG, LT, Tx, PAF
• Citokine - (IL-1, TNF, IL-8, IL-6) – RFA, +endoteliu și fibroblaste, +Mf
• NO – vasodilatație, citotoxic
• ROS – lezarea cel. Endoteliale (↑permeabilității), inactivarea
antiproteazelor
 Metaboliții acidului
arahidonic
Glucocorticoizii, care sunt agenți
antiinflamatori puternici, acționează
în parte prin inhibarea activității
fosfolipazei A2 și astfel eliberarea
AA din lipidele membranare.
Medicamentele antiinflamatorii.
• utilitatea clinică a agenților care blochează
sinteza eicosanoidului.
• AINS inhibă COX, → (-) PG (de aici
eficacitatea lor în tratarea durerii și a
febrei).
• COX-1 – constitutiva -citoprotecția în
tractul gastrointestinal
• COX-2 - indus de stimuli inflamatorii,
inhibitorii COX-2 au fost dezvoltați cu
speranța că vor inhiba inflamația
dăunătoare, dar nu vor bloca efectele
protectoare ale prostaglandinelor produse
în mod constitutiv.
• inhibitorii COX-2 pot crește riscul
evenimentelor cardiovasculare și
cerebrovasculare, posibil deoarece acestea
afectează producția endotelială de
prostaciclină (PGI2), un vasodilatator și
inhibitor al agregării plachetare, dar lasă
intact producția mediată de COX-1 de
către plachetele de TXA2, un promotor al
agregării plachetare.
 III. Modificari metabolice
(Mediatorii chimici ai inflamatiei)
• Mediatori plasmatici
– Sistemul complement
• Citoliză (C8, C5-9)
• Anafilotoxie – C3a si C5a,
• Chemotaxie – C3a si C5a, C567
• Opsonizare C3b
• Activitate kininică – C2b - ↑permeabilității
• Activarea coagulării (C3a – activare plachetară)
– Sistemul kininic →(FXII) → bradikinină → ↑permeabilității,
vdil arteriolară, v.constricție venoasă, durere
– Sistemul coagulării → (FXII) → PDF → ↑permeabilității,
+C3, +sintezei de kalikreină și kinină
Citoliză (C8, C5-9)
Sistemul complement
Anafilotoxie – C3a si C5a,

Chemotaxie – C3a si C5a,

Opsonizare C3b

Activitate kininică – C2b -

↑permeabilității

Activarea coagulării (C3a –

activare plachetară)
Sistemul kininic →(FXII) → bradikinină → ↑permeabilității,
vdil arteriolară, v.constricție venoasă, durere

Sistemul coagulării → (FXII) → PDF → ↑permeabilității,

+C3, +sintezei de kalikreină și kinină
 Mediatorii chimici-efecte
• Vasodilatatie (flux/calibru vascular; modificari
hemodinamice)
• Amine vasoactive (histamina, serotonina)
• Prostaglandine, Oxid nitric
• Cresterea permeabilitatii vasculare (pierderi
vasculare)
--Amine vasoactive (histamina, serotonina)
--Fragmentele C3a si C5a (prin eliberarea de amine)
--Bradikinina
--Leucotrienele C4, D4, E4
 Mediatorii chimici-efecte
• Chemotaxie, activarea leucocitelor
--C5a
--Leukotriene B4
--Bacterial products
--Cytokines (IL-8)
• Tissue damage (extravazarae leucocitelor)
--enzime lizozomale
--ROS
--Nitric oxide (NO)
 Efectele sistemice ale inflamației.
• Febra : LPS →IL-1, IL-6, TNF → ↑PG
• Niveluri plasmatice crescute ale proteinelor în fază acută –
IL-1 → CRP, Fgen, SAA, VSH
• Leucocitoza
• ↑FC, TA; scăderea transpirației (redirecționării fluxului sanguin)
frisoane (senzație de frig pentru ca hipotalamusul să ridice
temperatura corpului), anorexie, somnolență și stare generală de
rău, secundar acțiunii citokinelor asupra celulelor creierului.
• Sepsis- cantitățile mari de produse bacteriene - stimulează
producerea mai multor citokine, în special TNF, precum și IL-12
și IL-1. TNF poate provoca coagularea intravasculară diseminată
(CID), tulburări metabolice incluzând acidoza și șocul
hipotensiv. Această triadă clinică este descrisă drept șoc septic
Rolul citokimelor în recția
sistemică
 Mecanisme antiinflamatorii naturale.
• Reacția inflamatorie cedează – mediatorii - durată de viață scurtă și sunt
distruși de enzime.
• mecanisme care contracarează mediatorii inflamatori și funcționează
pentru a limita sau a termina răspunsul inflamator.
– lipoxinele și proteinele reglatorii
– IL-10 secretată de macrofagele activate și TGF-β (mediator al
fibrozei) care asigură feedback-ul negativ.
– Afectarea genetică a receptorilor pentru IL-10 determină o formă de
colită severă în copilărie.
– Celulele exprimă, de asemenea, un număr de proteine intracelulare,
cum ar fi fosfatazele tirozinice, care inhibă semnalul pro-inflamator
declanșat de receptorii care recunosc microbii și citokinele.
 Inflamatia acuta poate evolua
prin caile:
• Formarea de abcese
• Progresia către inflamatia cronica
• Rezolutie—”restitutio ad integrum”
• Reparare—vindecare prin cicatrizare
sau fibroza
 Leziune

Inflamatie acuta

Abces
Inflamatie cronica

Rezolutie Reparare
Inflamatia acuta poate evolua
prin caile
 Formarea abcesului:

• Dictionarul Stedman: “O colectie

circumscrisa de puroi care apare intr-o
infectie acuta sau cronica localizata si
asociata cu distructie tisulara si, frecvent,
tumefiere”.
• Este in mod obisnuit rezultatul agresiunii
unui microorganism piogen.
 Inflamatia cronica
• Timpul de desfasurare:
– Peste 48-72 ore (saptamani, luni, ani)
• Tip celular
– Mononucleare (In principal macrofage,
limfocite, plasmocite)
 Inflamatie cronica
• Inflamatia cronica apare in diverse organe:
– Ca urmare a inflamatiei acute
– Dupa episoade repetate de inflamatie acuta
(pneumonie)
– Fara inflamatie acuta (Tb, virusuri, silicoza,
azbestoza, artrita reumatoida)
 Celule si mediatori
• Histologic, inflamatia cronica include:
– limfocite, plasmocite si macrofage
– Proliferarea fibroblastelor si a vaselor mici
– Tesut conjunctiv exacerbat
– Distructie tisulara
 Fagocite mononucleare
(Macrofage/Mfs/histiocite)
• PMN sunt centrale pentru inflamatia
acuta
• Macrofagele sunt centrale pentru
inflamatia cronica
– Sinonime:
• Macrofage (Mfs)
• Histiocite
• Celule Kuppfer (etc.)
Originea macrofagelor:

• Mfs provin din aceeasi linie celulara,

dar difera functional in relatie cu
micromediul. Apartin sistemului
fagocitar mononuclear (RES).
Sistemul RES cuprinde maduva
osoasa, sangele periferic si tesuturi.
 Mf's au in comun:
• Mobilitatea – chiar daca mai redusa decat cea a
PMN
• Fago- si pinocitoza
• Capacitatea de a deveni activate—in mod
special de catre limfokine, celule T si orice
perturbare a membranei celulare — permitand
astfel un comportament mai agresiv in
inflamatie.
• Capacitatea de a secreta mari cantitati de
mediatori chmici
 Functiile Mfs:
• Produc substante toxice, biologic active,
precum metabolitii oxigenului
• Induc influxul altor celule precum
macrofage si limfocite
• Induc proliferarea fibroblastelor si
depunerea de colagen
• Fagocitoza
 Timpul de actiune al
Mfs:

• Mfs incep migrarea in timpul

inflamatiei acute si reprezinta tipul
celular predominant la 48 ore
 3 moduri in care Mfs se
acumuleaza:
• Recrutarea continua din circulatie —
secundara actiunii factorilor
chemotactici
• Diviziune
• Supravietuire prelungita
 Alte tipuri celulare in
inflamatia cronica:
• Limfocite
• Plasmocite
• Eozinofile
• PMN
 Rezolutia

• Definitie: Rezolutia este revenirea la

starea normala a tesutului.
Factori necesari pentru
rezolutie:
• Indepartarea agentului inductor
• Capacitatea regenerativa daca celulele au
fost distruse
• Reteaua stromala intacta
 Leziune

Inflamatie acuta

Abces
Inflamatie cronica

Rezolutie Reparare
 Reparare

• organizare/vindecare prin tesut

conjunctiv/fibroza/cicatrizare
 Componente necesare
pentru reparare
• Angiogeneza sau neovascularizatia
• Migrarea si proliferarea fibroblastelor
• Depunerea de matrice extracelulara (ECM)
• Remodelarea sau maturizarea si organizarea
tesutului fibros
 Repararea
• Poate afecta funcția!
• Definitie: Lezarea atat a celulelor
parenchimatoase cat si a retelei stromale care
are ca rezultat inlocuirea celulelor
parenchimatoase neregenerate cu tesut
conjunctiv care in timp se fibrozeaza si
cicatrizeaza
ALERGII:
Reactia de
Hipersensibilizare
de tip I