MEDICATIA

ANTITUBERCULOASA
DEFINITIE = un grup de SM care deşi cu
structură chimică diferită au ca numitor
comun acţiunea antituberculoasă adică efectul
bactericid asupra Mycobacterium tuberculosis
(bacilul Koch) agentul etiologic al tuberculozei
pulmonare şi extrapulmonare.
CLASIFICARE : sunt de 2 tipuri:
Antituberculoase "majore"
IZONIAZIDA
ETAMBUTOL
RIFAMPICINA
PIRAZINAMIDA
STREPTOMICINA
Antituberculoase "minore" sau "de rezervă"
ETIONAMIDA CICLOSERINA
AMIKACINA CLARITROMICINA
CIPROFLOXACINA SPARFLOXACINA
 PRINCIPII DE TRATAMENT antiTBC
 scheme polichimioterapice pentru a preveni
rezistenţa BK ; în tuberculoză sunt necesare
asocierile bactericide de antituberculoase ;
 durata tratamentului trebuie să fie de 6 - 24
luni, după caz
 Tratament standardizat si strict supravegheat
(TSS)
1. Izoniazida = HIDRAZIDA (HIN)
Acţiune: antiTBC pe BK, selectivă şi intensă, prin
inhibiţia sintezei peretelui bacterian
Farmacocinetică:
- Absorbţie digestivă foarte bună
- Distribuţie bună în ţesuturi, seroase şi organe:
plămâni, pleura, LCR (pătrunde excelent), lichid de
ascită, caverne pulmonare; traversează placenta;
trece în laptele matern
- Se metabolizează hepatic prin reacţii de acetilare,
cu mari variaţii individuale (în funcţie de zestrea de
enzime cu rol în aceste procese): acetilatori lenti si
acetilatori rapizi
- Se elimină renal
Spectru de acţiune:
Activă numai pe bacilul Koch.
Rezistenţa bacilară faţă de HIN se dezvoltă
repede, de aceea se administrează doar în
scheme de tratament (în asocieri).

Utilizări terapeutice:
TBC pulmonară şi extrapulmonară
! în scheme de tratament polichimioterapice
Efecte adverse:
 hepatotoxicitate exprimată prin creşterea
transaminazelor - reprezintă citoliza (este
dependentă de doză); mai frecventă în
asocierile cu rifampicina;
 neurotoxicitatea: neuropatie periferică (prin
deficit de vitamina B6) nevrită optică, atrofie
optică;
 reacţii alergice: cutanate, febră, sindrom lupic.
Contraindicaţii: insuficienţa hepatică severă,
sarcina
Administrare şi prezentare:
cpr. şi fiole: deseori se asociază HIN şi vit. B6.
2. Etambutolul
Acţiune: antiTBC pe BK, selectivă şi intensă, în
faza de multiplicare a germenilor
Farmacocinetică:
Absorbţie digestivă bună (80%), distribuţie
bună în ţesuturi, slabă în LCR.
Spectru de acţiune:
 Bacteriostatic, numai pe bacilul Koch
Utilizări terapeutice:
 tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară
alături de RFM, HIN, PZM.
Reacţii adverse:
 neurotoxicitatea - nevrita optică retrobulbară, tulburări
de vedere cu dificultate în perceperea culorilor
(roşu şi verde), cu restrângerea câmpului vizual -
impune examene oftalmologice periodice;
 reacţii alergice;
 intoleranţă digestivă.
Frecvenţa reacţiilor adverse la toate
antituberculoasele obligă la monitorizarea
acestei terapii !
Nu are efect teratogen, este bine tolerat în sarcină.
Contraindicaţii: nevrita optică
Prezentare şi administrare:
Etambutol cpr. orale, priză unică
3. Rifampicina (RFM)
Este un ATB ce face parte alături de Rifabuten din
clasa ansamicinelor.
Farmacocinetică:
- RFM are absorbţie digestivă bună,
- Bd > 60%,
- legare de proteinele plasmatice 80%,
- difuzie bună în ţesuturi, os, plămâni, ficat, rinichi,
LCR şi salivă.
- Pătrunde intracelular, se metabolizează hepatic prin
glucuronoconjugare.
- Se elimină urinar, colorează urina în roşu.
Mecanism de acţiune:
Efect bactericid pentru că inhibă ARN polimeraza
bacteriană.
Spectru de acţiune:
 Mycobacterium tuberculosis (b. Koch), b.
Hansen;
 stafilococi, meningococ, gonococ;
 anaerobi Gram pozitivi şi negativi, inclusiv
Bacteroides fragilis
Utilizări terapeutice:
tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
(osoasă, renală, meningială, pleurezia TBC)
tratament curativ în asociere cu Izoniazida;
lepră;
stafilococii severe (osteomielită, endocardită)
în asociere cu aminoglicozide sau
fluorochinolone;
meningite cu meningococ sau Hemophilus
influenzae.
Reacţii adverse:
 hepatotoxicitate (mai ales în asociere cu
Izoniazida sau cu alcoolul);
 tulburări digestive: greţuri, vărsături;
 reacţii alergice cutanate;
 colorează urina şi sputa în roşu;
 tulburări hematologice: trombocitopenie,
anemie hemolitică.
Contraindicaţii:
sarcină, porfirie, copil mic sub 1 an;
asocierea Rifampicină + Izoniazidă este
contraindicată în cursul anesteziei generale.
Prezentare şi administrare:
Rifadine, Sinerdol capsule orale, administrare a
jeun, în formula 2/7 (două zile pe săptămână).
Observaţie: Rifampicina este inductor enzimatic
4. Pirazinamida (PZM)
Farmacocinetică:
Absorbţie digestivă bună cu o distribuţie bună
în ţesuturi şi organe, inclusiv LCR.
Spectru de acţiune:
 Bactericid numai pe bacilul Koch.
Utilizări terapeutice:
 tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară,
alături de alte antituberculoase.
Reacţii adverse:
hepatotoxicitate frecventă, dependentă de
doză cu creşterea transaminazelor;
intoleranţă digestivă;
reacţii alergice: cutanate, febră,
fotosensibilizare;
hiperuricemie.
Contraindicaţii:
insuficienţă hepatică şi renală, sarcină şi
alăptare, hiperuricemie.
Prezentare şi administrare:
Pirazinamida, cpr orale, priză unică, dimineaţa
 Combinatii de antituberculoase

RIFAN TRI, RIFATER =

IZONIAZIDA + RIFAMPICINA +PIRAZINAMIDA

MYRIN =
IZONIAZIDA + RIFAMPICINA + ETAMBUTOL

RIFAN – IZO =
RIFAMPICINA + IZONIAZIDA
MEDICATIA ANTIMICOTICA
SM care opresc dezvoltarea ciupercilor, fungilor
- fungistatice, sau le distrug - fungicide.
Sunt:
 sistemice - acţiune generală;
 locale - acţiune topică.
 Clasificare
 Derivati azolici: ketoconazol, miconazol,
clotrimazol, fluconazol, itraconazol
 Antibiotice macrolidice polienice:
amfotericina B
 Antibiotice antifungice: nistatin
 Analogi pirimidinici: 5-fluorocitozina
 Echinocandine
Mecanism de actiune
Antimicoticul se leaga ireversibil de
ERGOSTEROL si de alti STEROLI din
membrana celulelor fungice
=> PORI MEMBRANARI prin care se pierd:
- potasiu
- alti ioni
- macromolecule
=> distrugerea fungilor
 A. Derivati azolici:
1. Ketoconazol = NIZORAL
 antimicotic cu spectru larg: Candida,
Blastomices, Criptococcus
Utilizări terapeutice:
 infecţii micotice sistemice şi de
organ, mai ales formele cronice
! candidoza cutaneo-mucoasă orală,
vaginală, cutanată
Administrare: orală, externă
2. Miconazol - idem Ketoconazol
3. Clotrimazol
 antimicotic cu spectru larg
Utilizări terapeutice: candidoza cutaneo
mucoasă, stomatita angulară cu candida
Administrare: orală; externă
4. Fluconazol = DIFLUCAN
antimicotic cu spectru larg
Utilizări terapeutice: la
gazde normale sau cu
imunodepresie (transplant,
SIDA, etc) in:
-criptococoze (meningita,
infectii pulmonare, cutanate)
- candidoze sistemice
- candidoze ale mucoaselor
- candidoze genitale
- dermatomicoze
(onicomicoze)
Administrare:
orală, externă
5. Itraconazol - idem
Fluconazol
B. Antibiotice macrolidice polienice:
AMFOTERICINA B
 antimicotic fungistatic sau fungicid, activ pe:
Candida albicans, Blastomices, Histoplasma
Utilizări terapeutice: infecţii cutaneo-
mucoase; infecţii micotice generalizate - i.v.
perfuzie
! are nefrotoxicitate
Administrare: i.v.perfuzie,
extern
C. NISTATIN = STAMICIN
 antimicotic - ATB cu acţiune pe Candida
albicans, Criptococus, Histoplasma
 fungistatic sau fungicid pentru că se fixează pe
membrana fungilor =>  permeabilitatea 
dezorganizează schimbul ionic
Utilizări terapeutice: candidoze buco-
faringiene sau gastro-intestinale
Administrare: oral; extern
MEDICATIA ANTIVIROTICA
Cuprinde SM care acţionează asupra
viruşilor în diferite etape ale replicării.

CLASIFICARE
 Antivirotice antivirusuri ARN
 Antivirotice antivirusuri ADN
 Antivirotice antiretrovirusuri
 Interferonii
1. Antivirotice antivirusuri ARN
Amantadina = VIREGYT
Acţiune farmacodinamica:
 antivirotică - virus gripal A=> împiedică
replicarea virală pentru că împiedică
penetrarea particulelor virale în celulă;
 antiparkinsoniană - pentru că favorizează
transmiterea impulsului nervos în sistemul
nigrostriat.
Utilizări terapeutice:
 infecţii cu virus gripal A: pneumonie, gripă
Administrare: orală
2. Antivirotice antivirusuri ADN
A. Aciclovir = ZOVIRAX
 antivirotic - virus herpetic, varicelo -
zosterian şi virus Epstein - Bar
Utilizări terapeutice:
 infecţii cutaneo mucoase virale;
 herpes labial, genital, ocular;
 keratoconjunctivita herpetică;
 Zona Zoster şi varicela;
 infecţia herpetică a nou născutului.
Administrare: oral, i.v. perfuzie, extern
 B. Idoxuridina =
DENDRID – colir, HEVIZOS - unguent
antivirotic - virus herpetic simplu
Utilizări terapeutice:
 infecţii cu herpes cutaneo-mucoase,
ex.: Zona Zoster
 keratoconjunctivita herpetică
Administrare: extern
3. Antivirotice antiretrovirusuri
Zidovudina = RETROVIR
- nucleotidă sintetică
 antivirotic - virus HIV( creşte limfocitele T -
Helper)
Utilizări terapeutice:
- SIDA - prelungeşte viaţa + scade nr. infecţiilor
- infectia cu virusul Epstein Barr
- Hepatita virala B
Efecte adverse:
! toxicitate medulară mare ! => deprimare
medulară
Administrare: orală
4. Interferonii
 glicoproteine biologice
 IFN ; IFN ; IFN; peginterferon alfa
Acţiune farmacodinamica:
 antivirală pe virus herpetic, zosterian, citomegalic,
hepatitic
 antiproliferativă (antitumorală)
- directă prin prelungirea duratei ciclului celular;
- indirectă prin recunoaşterea şi distrugerea celulelor
tumorale de către leucocitele citotoxice;
 imunomodulatoare prin creşterea activităţii
limfocitelor T "Killer" şi a monocitelor
Utilizări terapeutice:
 hepatite cronice active cu virus B şi C;
 infecţii virale severe: encefalite,
meningoencefalite;
 infecţii herpetice oculare severe recidivante
 LMC
 mielom multiplu
Reprezentanti:
Interferon alfa: INTRON A, ROFERON A
Interferon beta: BETAFERON
Peginterferon alfa: PEGINTRON, PEGASYS
ANTINEOPLAZICE
Agenţi alchilanţi:

• Citostatice care acţionează asupra

ADN -ului preformat :
 provoacă ruperi la nivelul ADN-ului (parţial
reparate de către celula tumorală)
determinând moartea celulei neoplazice
 Ciclofosfamida
 Ifosfamida
 Clorambucil (LEUKERAN)
 Busulfan (MYLERAN)
 Cisplatina
 Procarbazina (Natulan)
Mecanism de acţiune:

 actionează prin alchilări (deoarece are loc

înlocuirea H compuşilor organici cu radical
alchil);
 efectul citotoxic este dat de alchilarea acizilor
nucleici ai ADN-ului din celula tumorală 
rupturi ale moleculei de ADN şi legături
încrucişate (punţi) între cele 2 catene ale
helixului  împiedică replicarea ADN-ului şi
transcripţia acestuia în ARN;
 acţionează în toate fazele ciclului celula
Acţiune farmacodinamică:
 acţiune citostatică antineoplazică
 acţiune imunodepresoare utilă în boli
autoimune, menţinerea grefei ;

 Imunosupresia apărută creează o

susceptibilitate crescută la infecţii ;
 In plus, mulţi agenţi anticanceroşi ca
ciclofosfamida sunt şi imunosupresivi, dar şi
mutageni, şi carcinogeni =►de aceea,
apariţia unei malignităţi secundare poate fi
urmarea unei terapii de succes a primului
cancer, ca o complicaţie târzie a
chimioterapiei
Utilizări terapeutice:
 homeopatii maligne:
- limfoame maligne hodgkiniene şi non
hodgkiniene;
- leucemii acute;
- mielom multiplu;
 tumori maligne solide:
- tumori testiculare şi ovariene;
- neoplasm mamar;
 boli autoimune.
Efecte adverse:
 supresie medulară manifestată prin
infecţii, hemoragii secundare;
 tulburări digestive: greţuri, vărsături
necesitând administrarea prealabilă de
antiemetice;
 tromboze şi tromboflebite la locul
injectării;
 cistită hemoragică (ciclofosfamida -
datorită metabolitului său toxic
acroleina cu eliminare urinară);
 teratogenitate şi mutagenitate.
Administrare:
 oral; i.v. perfuzie
 polichimioterapie la interval de 3 - 4
săptămâni
 Antimetaboliţii

 Citostatice care acţionează în

principal asupra sintezei de ADN

 Sunt analogi ai purinelor si

pirimidinelor care ajunsi in organism
interfera calea fiziologica de sinteza
a nucleotizilor si ac. nucleici =►
blochează sinteza normală a bazelor
purinice şi pirimidinice acţionând în
faza "S" a ciclului celular.
 Metotrexat Azatioprina
 5 - Fluorouracil  Citarabina
 6 – Mercaptopurina  Hidroxiuree
METOTREXAT
Mec de actiune: analog al acidului folic
=►inhiba competitiv dihidro-
folatreductaza =►impiedica formarea ac.
tetrahidrofolic si consecutiv impiedica
sinteza nucleotizilor pirimidinici, respectiv
sinteza de ADN;
Utilizări terapeutice:

 hemopatii maligne: leucemii acute,

limfoame maligne

 tumori maligne solide: cancer

bronhopulmonar, cancer mamar,
osteosarcom, cancer ovarian.
Efecte adverse:
 mielosupresie
 tulburări digestive: greţuri, vărsături,
ulceraţii ale mucoaselor;
 neurotoxicitate: tulburări spastice ale
membrelor, encefalopatii;
 efecte teratogene şi mutagene.

Administrare:

 oral, i.v. la intervale de 3 - 4 săptămâni;

intraarterial, intratecal (intrarahidian)
 Toxice ale fusului de diviziune :
- Alcaloizi din plante :VINCRISTINA
VINBLASTINA
- Taxani : PLACLITAXEL
DOCETAXEL
Mecanism de acţiune:

 citotoxice prin legarea de proteinele

microtubulare ale celulelor
tumorale; se leagă puternic de
tubulină (pe un situs specific) =>
împiedică formarea fusului mitotic
blocând mitoza în metafază ;

 acţionează în faza M a ciclului

celular, dar şi în faza S de sinteză.
Acţiune farmacodinamică:

 acţiune citostatică antineoplazică

Utilizări terapeutice:

 leucemie acută limfoblastică;

 limfoame maligne;
 cancer mamar şi bronhopulmonar;
 neuroblastom;
 nefroblastom;
 sarcoame ale părţilor moi
Efecte adverse:
 reacţii neuromusculare manifestate prin
neuropatie sensitivă şi motorie;
diminuarea reflexelor O.T.; tetrapareză;
 tulburări digestive;
 necroză tisulară la locul de
administrare;
 mielosupresie moderată.
Administrare:
 i.v. la 3 săptămâni în asociere cu alte
citostatice.
 ANTIBIOTICE

• Doxorubicina

 Daunorubicina

• Epirubicina

 Idarubicina

 Bleomicina
Mecanism de acţiune:

- agenţi antitumorali care determină

alterări ale ADN-ului prin:
 intercalarea in molecula de ADN =>
blochează sinteza de ADN, ARN şi
proteine din celulele tumorale cu
creştere rapidă.
 generare de radicali liberi;
 inhibarea topoizomerazei II =>
ruptura dublă catenară în celula
malignă.
 Acţiune farmacodinamică:

 acţiune citostatică antineoplazică; !!!

 cardiotoxicitate.
Utilizări terapeutice:

 limfoame maligne;
 leucemii acute;
 sarcoame ale părţilor moi;
 neoplasm mamar;
 nefroblastom;
 neuroblastom.
Efecte adverse:

 cardiotoxicitatea ca:
- sindrom acut prin aritmii şi tulburări
de conducere;
- insuficienţa cardiacă cronică (doze
peste 450 mg).

 alopecie completă, reversibilă;

 mielosupresie;
 sterilitate.

Administrare:

• i.v. la 3 săptămâni
AGENTI HORMONALI
ANTAGONOSTI AI RECEPTORILOR
ESTROGENI
Tamoxifen
 compus nesteroidic care datorită
asemănării structurale cu estradiolul
prezintă afinitate pentru receptorii
estrogenici (de la nivelul glandei
mamare) pe care se fixează
împiedicînd legarea şi acţiunea
estrogenilor la nivelul ţesutului
estrogeno-dependent;
 reduce efectele prolactinei asupra
celulelor neoplazice mamare
(îndeosebi în premenopauză când
efectul prolactinei este crescut);

 blochează sinteza de prostaglandine

la nivelul celulelor tumorale (elimină
durerile în metastazele osoase).
Utilizări terapeutice:
 cancer mamar estrogeno-dependent;
 neoplasm de corp uterin;
Efecte adverse:
 greaţă, vărsături;
 bufeuri de căldură;
 trombopenie uşoară;
Administrare:
 oral 1caps/zi 5zile la 3 luni
STEROIZI:
Prednison
Megestrol

 actiune:

 citotoxica selectiva pe
limfocite=►paleativ in cancere
limfatice
 nespecifica in alte neoplazii
=►ameliorare simptomatica
VA MULTUMESC!